ale Maicii Domnului

Egon Sendler

Icoanele btzantine

ale Maicii Domnului

Traducere din limba fuancezd de

Miriuca

_Ei Adrian Alexandrescu

fuork _I

PARTEA

I

PRAZNICE,Ltr,

MAICII

DOMNI-]LI.]I

Zdrnislfuea Mariei.

inli/nired clintrr Ioachii,n _-ri .,7rd ,r/t.;r _il f, ll/t7t i,0o,/.it.

ZdmtsL

Prazntcul

zimislirii I

sirit

incepAnd din secoh slujba liturgicd

iltilnim

,,zdmishre" ^este luat

in

^: chip minunat pmnca c(

menea si ,,Z5.mislirea ^S pimAntegti a Fecioarei

l

Tradigia

bizaninlt*

in

Biserica

Risiriteanl

sirbitoresc copiliria

l{a te

diferenge

de

denun Iiturgicet.

Aceasti

primi sirbia

coplegitoare.,,AmLriciu mislire a

Maicii lui fhr

N.{antuirii, fiind zorile Sc rtezeut, vestit

;i

^prefigura

,,Ceata prooroceascl cea fdrd.

prihani

gi fiica stearpl

fiind

gi nerodito cei ce ne-am

mintuit

pri

1 In slujba din 8 deceu:i:r unsprezece ori ,,Zimislirea

\

2J. Ledit 103, nr. 10.

3 Denis Guiliaume, ^llrr:.?:

nea romaneasca cf . .\liuiit,,':t

Zdmislirea Mariei

Praznicul

zimislirii

Ilecioarei ^c1e

citre Sfinta

Ana este

sarbitorit in RI- sirit

^incepAncl clin sccolul al VI1l-1ea, iar

in

Apus, cu un secol mai tarziu.

in

slujba

litursici intilnim

fcrrmula

,,Zimislirea

^Sfintei

,\na",

unde cuvintr-rl ,,zimislire" ^{este luat}

in

sens 261i1., ardtAnd

ci

sotia 1uj Ioachim a

zimislit

in cl-rip miriunat prunca ce ^avea

si

der,ini Nlaica Domnului; intAlnim de ase-

menea si

,,Zimislirea

^Sfintei Fecioare"

pentru

a

erprima

inceputul r.ietii pimAnte;ti a Fccioarei Nfaria

in

sAnul maicri sale.

Tradiqia bizantina a acloptat prima denumite: aceasta cste f<rlosita si acum

in

Brserica Risariteani pentru a desemna cel dintar dintre praznicele care sirbitoresc copiliria Nlaicri Domnului. Desigur, esentialul nu ccinstd. in aces-

te

drfcrenqe

de

denumire,

ci in trisiturile

caracteristice

ale

celebtlrir liturgicel.

i\ceasti

primi

sirbitoare

liturgici

a

llerier

cstc cxrrlctcrizeta dc o ^bucurrie ccrplesitoare. ,,Amirdciunea blestemului este alungati

in

dumnezeiasca ^zd.- mislire a Nlaicii

lui

Dumnezea."2

Aceasti zimislire

marcheaza inceputul

llintuirii,

fiincl zorile Soareh-ri dreptalii.

Odati

cu ca, planul iubirij lui Dum- nczeu, \-estit

ii

prefigurat de ^atAtea generatii, der-ine in aceastd

zi

rcalitate.

,,Ceata proofoceasci ^c1e clemult a propoviciuit de mai lnainte pe curata, cea

fira

pril"rani qi frica 1ui Durmnezeu, Fccioara, pe care Ana a zimislit-o, stearpd

fiind

qi neroditoare. Pe aceasta cu br-rcuria

inimii

astazi

sI o

fericim cci ce ne-am mAntriit printt-insa, ^ca pe ceea ce singuri cste

firii

prihani."3

I in slLLjba clin 8 cleccmbric, intilnim clc noruisprezccc ori ,.Zr1n'rislilca Sflntci Ana" gi dc Lrnsprczccc ori,,Ziimislirea r\Iariei".

:J. _{Leclit 1l)3,} nr. 10.

: _l)enis Guillaume, ,\Ienies de dirubrt,p. 91. L-n'cnrc. S.cltelnr. gles 1, 9 clecembrie; r.ersiu- :ree romineasci cf. )[ineltlpt du,:nbiq ed. \'I. E]B\lB( ^)R. 1l'-rc'.rr.e sti. 1991, p. 120 _@. tmr/.).

r1

(tr.

PR\ZNI CELI ] TL\ICII DO}INL I-Li

Izv

o arcLe

ltter

ar

e a\e

P

tazntcului

in Noul

Testament, gi.sim o ampla relatare a zdmislirii

;i

^{nagterii SfAn-}

tului

loan

Botezdtorul, _dar nici o urmd despre

copiliria

Nlaicii Domnului.

Desigur, se poate spune

ci

Er.angheliile au fost scrise pentru a da

mirtulie

despre inr.dtitura si viaqa

lui

Flristos gr

ci

puteau deci

si

rreac:i sub ticere anumite cr-enimente. Totugi, sumarele indicatii din

Noul

Testament ne pot degtepta dorinla de a afl,a mai multe. Care sunt imprcjuririle copildriei

llaicii

Domnului? Cum a fost r-iata ei la Nazaret? Ce er.enimente au

urmrt

nasterii pruncrrlui Ia Berltcmi

C)r, pe

lingi cirtile Noului

Testamenr,

eristi

po\.estiri si frasmente bio- graiice _{care se} ocupd de toate aceste probleme.

in

pofida numirului mare cle manuscrise cunoscute in prezent

;i

^dupn cercetarea lor cr-iticd, istoricii nu pot detcrmina valoarca istorica a multora din aceste por-estiri, nlLmite ,,apficrife".

Se pcrate estima

ci

cea mai veche, Protoevanghelia iur lacob, d*eezd. clin se-

colul al Il-lea sr reflecti o rraditre anrerioaril.

i\ceste scrieli nu sunt pur

;i

srmplu niste niscocin pioase (sau defcirmari gnostice intentionate, asa cum sunt

o alti

categorie de apocrife). Il,le

pot

fi considerate martori ai

religiozititii plimelor

r.eacuri, o religiozitate greu de apreciat,

cici in

ca sunt amestecate aulul cu nisipr-rl, credinta _9i gustul pentru miraculos.

Ffui

a gi le insugi oficral si canonic, Biserica le-a folosit par!ia1, cum este cazul Protoer.anqheliei lui Iacob2.

Iati

cum ne este rclatatd in aceasti Protoe\ranghelie3 zimislirea

\fariei

de

citre Sfinta

r\na: Ioachim, sotul

siu,

efa

un om

avut care, ducandu-se la Tcmplu cu darul si.u, s-a v5.zut respins deoarece ,,nu niscuse r.ldstar

in

Is- rael". Coplegit de

amiriciune,

s-a dus

in

pustiu si a

tinut

post patruzeci de zile si patruzeci de nopti: _,,... rugiciunea imi r-a tine de foame si de sete" . Si

inima

Anei,

sotia sa, era plind de tristete: de

multi

\-reme nu inceta

si-si

planga pdntecele sterp, iar acum singurdtatet. CAnd a r-enit ,,ziua ^cca marc a

Domnului",

cu

toati

deznidejdea _{sa ,,s-a}

citit in

haine de mireasi gi pe ^1a ceasul al nouilea a

coborit in gridinn si

^se plimbe. Si r.izAnd un dafrn, s-a n.\ezet sub e1

;i

^{a inceput}

^si

^{se roage la Don'rnul}

atotstipAnltorui

zicdnd:

<Dumnezeule a1

pirintilor

nostri, binecurvantetzd-mi si imphne;te-mi ruga precum ai binecuvintat pAntecele Sarei si i-ai

diruit fiu

pe Isaacl> Ridican-

I \I. \r1, p. 88, nr. ^(r2, Bodnrer \r.

2 lrrance Qu6r6, Elaryi/e.r apocryphc:, Parjs, Fld. clu Seuil, 1983, p. 71.

I \/ersiunea romincasci ct. ,,Protocr.anghclia lui Iacob" in ^vc>|. Lrun,ql.ttlll aprirlfi, trxl., studiu inttoducth, notc qi prezcntir-i dc Cristian Badilit,r, ccliqia a II-a, Ecl. Poiitom, 19!)9, pp. 35-37 ^(tr. ltud.'1.

12

du-5i

prir-irile

spre

cer

prinse a ieli ^de una sinqu ce pintece am iesit la

Iu

so batiocuri ^1n-2g 2lrrng Domnului a r-enit asupr prinde ^sdmanqd

in

panrt

vorbi in toari

lumear- S

rneu, dacd r-oi na5te

pn

nezeu spre a-L sluji toa inger cd iemeia sa, ^\-na,

..$i

iati, cind

a sosit Ioa alergat si

i

s-a prins de r

binecuvAntat din plin. Ia f,\-ut copii va z5mislir,."

CAnd

citim

textele s

pringi

si

regd.sim toate

prte,

in legdturd cu acex

lalte zdmishri menlionatr 11),iar din Noul Tesam

clcj

si ele apar ca

o ml

Tertele Liturgice fac o p, cea a SfAntului Ioan Bor, Contextele suflt ins, lnal n temergatof r..ilur, rna prin indoiaia sa, isi atrag

in

relatarea

zimislirii An

gi de inctedere care, in c slujbelor sunt insuile$re

mini

inlelesul ad6nc al mAnruirii. ele depisesc si

Continutul doct

Bucuria este prezent rlituzici de fond. Si cum este momentui

in

care

I

+lsr pregeilse un loc ca sr

proorocii devine realitatt I _M. \T, p. 88, Bodmer \-:

Z.t\IISLIRL,\ ] I- \RI IJI

du-gi

prir,irile

spre cer, zdtt r-rn cuib de r-rdbiuge

in frunzisul dafinului ;i

prinse a jeli de una singuri zicA.nd:

<\hi

mie, nefericita, cine m-a nascut? Drn ce pAntece am

ie;it

^1a lumini? Blestem am derrenit

in

ochii lulor

lui

Israel

;i

cu batjocuri m-au alungat ei din Templul Domnr-rluil>. (...) Si

iati,

un inqer al

Domnului a r.enit asupra ei gi i-a zis: <Ana,

Domnul

a

implinit rugr

ta, r-ei

prinde simAnqi

in

pAntecel si r-ei naste prr-rnc, iar despre neamul tdu se rra

r-orbi

in toati

lumea>. Si a rS.spuns Ana: <Si trdiascd

Domnul

Dumnezeul meu,

daci

r.oi na;te prunc

- ^biiat

^ortfatd.

- ^il

^r,oi

^dirui

Domnulur Dum- I'rezeu spre a-L sluji toate zile1e r-ie1ii sale>". Ioachim a af.at qt el de la un inger

ci

femeia sa, 1\na, r.a rimAne grea, si a coborAt cu turmele din pustie.

..Si

iati,

cAnd a sosit Ioachim cu turmele, Ana stitea la poarti. \rdzAndu-l, a

rrlcrgat si

i

s-a prins de ^gAt zicdnd: <c\cum

;tiu

^{ca Domnul} Dumnezeu m-a binecur.Antat din plin.

Iati,

cea care

^ fost

r.iduvi

nu mai este si cea care n-a rir-Lrt copii ^r,a zImislil>."

Cincl citim tcxtclc

slujbelor si

privim

icoana ptaznicului, sLrntcm sur-

plrn;i si rcgisim

toate aceste detalii amintitc

in textui

apocrif. Pe de

alti

Darte, in legdturd cu aceasti zimislire, nu ar trebur

si

ne referim oare la ccle- lrlte

zimisliri

mentionate

in Sctipturl

si indeosebi la cea a lui Samuel (1 S 2, 11), iar din Noul Testament,la cea a SfAntului loan Rotezitorul (Lc 1, 5-25), crici si e1e apat ca o minune dumnezeiasci

clupi o

indelungata nerodite?

'fertclc

_{litursice fac} o paraleli explicita intre zamislirea l\Iaicii

Domnului

gi

ccr a Sfintului Ioan Botezitorul.

Contertcle

sunt

insi

foarte diferite.

Du}rul

poclinqei va domina r.iata lnaintemergitoruh-ri, manifestAndu-se

inci

de la zimislirea sa,

cind

Zahara,

rrin

indoiala sa, isi atrage pedeapsa Domnului fiind lipsit de grai.

In tmp

ce

ln rclatarea

zimislirii

Anei,

totul

se petrece intr-un duh de smerita rugi.cir-rnc

.i

de inctedere care, in cele din

urmi,

se prefac in bucutia implinidi. ^'fextele shrjbelor sunt insufleqite de aceasti bucurie. ^{Pe cle}

alti

parte, ele scot la lu-

:-r-rina intelesul adanc a1 evenimentului:

prin

meditaqia

lor teolosici

asupra

:lintuirii,

ele depi;esc simpla naratiune a

relatirii

apocrife.

C

ontinutul doctri nal al praznicului

Br:curia cstc

prezenti

pretutindeni

in

slujba praznicului ascnenca unei ::r.rzici de fcrnd.

$i

^{cum ar pr-ltea} fi^altfcl,

cind

zdmislirca Sf-intci Fecioare

::ic

lTlo1rlcl-rtul

in

care Dr-rmnezeu Isi dezr-ah:ie matele Siu plan?

Din

^r-eac

-.:

^{plegatise r-rn loc ca}

si

^Se silasluiasci printre noi. ,\cr-rm, ceea ce r-estiscri

::i

)olocii clevine realitate.

lI.

\T, p. 88, Roclmer \r: _,,a zimislit".

1.)

PR,\ZNICtr,]-E, II-\]CII DOII\L-] -L ]

,,NIrreda ^cca

rlinici

_I-r(n1r'u inqeri si penn'u oanrcni. rdna cea uirniroare, ts cunsi din ^r.eac, prunc se iace

rsrizi in

printecele inteleptei Ana; pe care cu cuget curat si o rugim, ^grair-td catre dinsa: roagi-te Fiului tdu si Dumnezeu, ca ceea ce esti ocrotitctarea noastri, a crestinilor, si minruiasci sufletele noastre."l

Pentru autorii

te\telor

liturglce nu incepe doar lucrarea dumnezeiasci a

mAntuirii. Simbolunle \rechiulur Tesrament apar acum

in

SfAnta Fecioari ca

o realitate palpabiln. Imaginile acestea sunt departe de a fi doar ni;te erpresii poetice, ele fac

si

^se inteleagi bogdqia

noii

creatii care ^se deschide celor ce

stiu sd inteleagi limbajul dumnezeiesc.

,,Prezicerile proorocilor acum se implinesc,

ci

muntele cel sfAnt

in

pAn- tece se

alcituie;te;

scara cea dumnezeiasci se sidegte; scaunul cel mare al

lmpiratului

se pregite;te; locul cel de Dumnezeu umblat se infrumus eyeazd";

rugul

ce1 nears incepe

a odrisli

_9i

iata nistrapa

cea

cu mirul

sfinqeniei izvoriste rAurile cele ce

indepirteazi

sterpiciunea de Dumnezeu intelepptei Ana; pe care cu credinqd o fericim."2

lmaginile, odinioarr de neinteles si acoperite de un vi1, in lumina Nor-rlui LegimAnt isi dezvdluie ader.irul gi

capiti o

fcrrmi concrerl

in

pruncul care

astizi sc zdmisleste. r\stfel, \recl-riul Tesramenr isi incheie parcursul in NIaica Domnului. NIai

tirziu,

Pirinqii _sreci ar-eau

si

descopere aceste imagini

;i

^sn

le interpreteze, intr-un iimbaj poare cu prea multe

inflorituri

penrru spiritul rationalist al r,remurilr)r noasrre, drept

o

prefiqurere a

bogitiilor

perioanei

rlariei.

Iar Biscrica, ati.t

in

Risdrit cAt

;i in

^{Apus, s-a slujit de ele penrru a-si} erprima admiratia faqi de

lfaica

Domnului.

Lfn alt aspect al acestei liturshii a bucuriei trece aproape neobsen,at: incd din prima clipd a c\isrenrei Fecioarei, un-ibrele

lumii

noastrc

pirnintesti

se risipesc. Totul se umple de

lumini.

_,,Firea

pimintenilor

ldudindu-se cu tine, stipAni, ceea ce singuri e;tr mai presus de roate, se bucuri. cu dumnezeiasci

cuviinti

si prcipor-iduieste uimitoarele mrnuni ale curatiei tale si cu r.eselie ci"n- tAnd, pe tine, dumne zeiascd. mireasi., te mireste."

Scena

intdlnirii

dintre Ioachim si Ana nlr apare

in

afia crestini

decit in

secolul al X-lea, in aceeasi pcrioadi

in

care gi praznicul patrunde in r.iata li-

turgici

a Risd.ritului. Sursele sale litcrare sr-rnt insd mai r.echi. Protoer-anghe lia lui lacob este din secolul al 1l-lea, sJujba praznicului alcitr-riti de SfAntul

,\n-

drei Criteamrl este din secolul al \rJII-lea. Dar

in

acea epocd, praznicul nu era prea rispAr-rdit. De abia

in

1166 estc inclus oficial, prin dccret imper-ial,

in

ca-

1 Denis G.,9 dccemblic, p. 90. \recernie, glas 1,9 clcc; r'ersiunea romancasci ci. flineinl pr rlr:cutltrit,p. 116 (n. nad.).

.

^{2 Denis G., p. 89, i\ 3.} \'ecernic, glas ^.1, 9 de c.; r'crsir-rnea romaneasc a cf. )Iintltt/ pt rlren- lri4 p. 116 ^(tt. nzd.).

11

l).r,i.

t,

\ I L. -\l.Llc.

L

^.

\c. _{-t 1'.r'} . : .-

r nr ersli,

z \) IISI-I Rtr,\ .\t,\Rlli,I

lendarul liturgic,

;i

^{doar ca ptaz,nic de rangul doi,}

^{adici neficind}

^{parte din}

cele doudsprezece

mai

praznice

impitite;ti

ale Bisericri C)rtodoxe.

Scena intAlnrrii

lor

incepe atunci

si fic zugrir.iti

pe peretii bisericilor in

cadrul ciclurilor vie{i Nlaicii Domnului,

expresie

a unei

er.lavii foarte rispAndite

in

Bizant, ca gi

in

Rusia.

Un

alt motir- este mai vechi, din secolul al Yl-lea.

Sfinta

Ana

o

^qine

in

brate, dupa moclelul Hodighitriei, pe Nfaria, care

poarti

maforionul asemenea unei femei adulte. Acest

tip

de icoani era fiecr-ent mai ^ales inBizanl,

in

secolele

XIV-X\II.

lcoana

intilnirii

se inspiri pAni in cele mai mici detalii din indicaqiile date de apocrife. Ea ne infdqigeazl momerrtul in care cci doi pnrinli ^se intilnesc pentrll a-;i

impirtigi

mesajul ingerului. _$r, in bucuria ^1or, se strins

in

bra1e. Uneori -\na, ^peste fire de fericiti, se

inalli

de 1a pimAnt, cici marea

dorinli

^a vielii sale era pe caie

si

sc implineasci, dupa atagiaant de aqteptare qi de suferinli.

,,Zimislind ^{Ana cea} stearpi, mai presus de orice nideide, rod, pe Fecioara care ar-ea

sI

nasci pe Dr-rmnezeu cu truP, tresalti cle r-eselie, se lumineazi, clintuieste ^qi se bucuri, cAntAnd cu slas mare: toate seminqiile lui Israel bucu- r-ati-r-i

imprcuni

cu mine, cd port in pintece gi lepnd rusinea nenastcrii de fii, ilrecum a r.ctit

Ficitorul

de bine, ^{C,are a} auzjt rugiciunea mea si ^a r-indecat rrrima mea cea

piini

^{cle durere, prin} duredlc na;terii ^celei clorite ^de mine."l

1n spatele celor dciud personaje, apar arhitecturi ^{cate clescciri} reprezintS. cr

:r-iinunati

poarti - ^dupi Pseudo-\latei

ar

fi

\rorba de Poarta Ftumoasi, iroarta

Templului

unde

mai tirziu ologul

avea

si fie timiduit

^cle Pctru F:rptc 3, 2). Intr-ac1cr.ir,

in

r\pus era sincurlll mocl cle a se imagina zimis- :::cl neprihaniti a

llariei.

_$i, de;i eroarea a fost condamnati de teoloqi, -se

:circta

ci Ilana

^a fost conceputi in clipa sarutului dintre Ana si Ioachiml. It-r

crr-rogtafia bizanttnd, zdmislirea Sfintei Ana este s-d.zutd. cu mai

mult

rea- -,s:rr: ir-i spatele ceiot

doui

personaje se vede

printr-o

u9a deschisi., un pat, .::-r'rbol al iubirii conjugale3.

1n p1us,

vilul

rosu intins intre acoper-isurile arhitecturilor, simbol frecr-ent ,:r iconcrgrafta ptazntcelor bizantinc,

arati ci

^{scena se} _Pctfcce

ⁱⁿ

^interiorul

:.r:ci. ceea ce completeazi rcprezentarea patuir-ri conjugal. r\stfe1, intilnirea

: ritr Potii

Frr-u-r-roase

capiti

un sens simbolic, cel ^al zamislirii tainice dupa

,..r 1ui Dumnezeu.

\Iai tirziu, in

secolele

X\II-X\'TII,

subiectr-rl principal ^este

imbogitit

prin -- ,-ri mjci ^sccne in colturile de ^{sus ale} jcoanci: in stinca il r'eclem pe Ioachim

Dcnis G., \/ecernia clin 9 dccembr-ie, Stil'rirc, ghs ^.1. \'cr-sir-rnea romineasci cf. )lineirtl pt ' ,,,,11'f 1, p. 115 (n. nzd.').

I _E. \lile, L'rtr/ re/igit:ux'drr XIII-t siit/t ttt f'r,iit:,, Prrr.is. ec1. 8-e, 19'18, p. 242.

'

\cest pat atrage atentia pr-in proportiile se1e. c..r'. .urrr sr nr.ri :lccentullc clc pcrspcctirz : :l:-i.

15

PR-dZNICiil.I"- lL\ICII DO]{NLr ^I -Ll I

in pustie, in mijlocul turmei sale,

iar inqerul

ii

r.esteste cd sotia ^sa r.a zdmisli un copil.

De

cealalti parte,

o

^r-eclem

pe Sfinta

r\na

intr-o gridind cu flori; privind cuibul pisdrelelor gi

sdndin-

du-se

1a

stcrpiciuner ci,

^cste

miscata

pini

^{la lacrimi} _9i-L ^in-i-

plori pe Dumnezeu si-i

dn- ruiasci un copil.

In

spatele

tufi-

surilor ^apare deja Ingerul Dom- nului ca sd-i r.esteasci

cI

ruga sa a f-ost ascultati.

Folosind detalii pror.enite din poyestirea

apoctifi,

tradiqia ico-

nogrrtici

^a det rccstei scene. ce gi atAtor alte icoane, un caracter

narati\i

Sensul

simbolic

se es- tomperzA

in

fer, )er('a unei lne-

dirarii

co6q'1-.,. tsLlPra cycni- mentului, care der-ine

in

feltLl acesta mai apropiat de noi. Astfel, reflectand taina

zimislirii

^Nlar-iei, icoana participa 1a sirbitoarea

in

care intreaga ziclire se

bucuri

de

zott mintuirii.

,,Astizi

leedtlrrjle nerodrrii de

fii

se dezleaui;

ci

Dumnezeu, auzind pe Ioachim si Ana, mai presr,rs de orice

nidejde

ie-a fiedcluit ldmunt cd r.or naste pe

fiica lui

Dumnezeu,

din

carc S-a

niscut

Cel necuprins,

om fi-

cindu-Se, poruncind ingerr,rlui

si-i

strise: Bucuri-te cea pJrni de 1'ror, Dom- nul este cu

tinel"l

,,Ceata prooroceasci de demult a propor..iduit de mai inainte pe curata,

cez-firi

prihanui sr fiica

lui

Dr-rmnezeu, Fecioara, pe care Ana a zimislit-o, stearpi

fiind ;i

neroditoare. Pe accasta cu bucuria

inimii

astizi

si o

fericim cei ce ne-am

mintuit

printr-insa, ca pe ceea ce singuri este

firi

prihani."2

I Troparul clin 9 decembrie, gles 4.

2 L,tlcnie. Seclealn:r. glas 1. \tersiunca romaneascacf. ),[indilpt detentltrie,9 clccembrie, p.

720 ^(tt. \r',ti. .

16

Zdrnislirea Mariei.

ittti/uirca dintre Ioarltitu .ri ,..1na. lnani rJe /a sfirrini.rec. XI/, ctledm/a din \otgorod.

I it/,';.

tdi _-:.i

-* ---l

.:il ".'

ZdrrlislrLea Mariei.

Icoand, sJdr;itul sec.

XW,

Muryul ,,Andrei Rtrbliot"', ^Aloscoua.

Z-\\IlSLIRE,\ ]L\RIF,I

77

Na;terea

Maicii

D omnului.

Icoani, $coala de la Novgorod, sec. XV, Galeria Thetiakov, Moscova

Intrarea tn Bisericd a

Maicii

Domnului.

Icoani., $coala de la Novgorod, Muzeul rusesc din Sankt-Petersburg

Icoani, Scml

G