AUTOR JOHN WOODWARD

EDINOZAURILOR

AUTOR JOHN WOODWARD

CONSULTANT DARREN NAISH

i-...=-

^-

S*a\*\-:S--,

(E

Kreativ

Tirgu-Mureg, 2020

\-r-fE

P-.nguin RanZom House

Aceasti carte

^a

fost publicati in original de Editura Dorling Kindersley Limited.

Titlul original

The

Dinosaurs

BooA

Copyright O Doding Kindersley Limited, 2018 Penguin Random House Company

Tladucere in limba romdnd Copyright O Editura Kreativ, 2020

Director editorial Andrei Timar

Traducitor din Iimba englezi

Flavius Ju;uianu Corector Medana Croitoru

Tehnoredactor Szakdcs Szabolcs Lehel

Colaborator

SC Design Solutions Consulting SRL ISBN 978-606-646-804-6 Toate drepturile asupra prezentei editii

apar;in Editurii Kreativ. Nicio parte

a

acestei publicalii nu poate fi reprodusd,

stocatd

sau

transmisi in orice formi

.au prin orice mijloace elecrronice, mecanice.

fotocopii, inregistriri

^sau

altele, fhri acordul scris al Editurii Kreativ.

Comenzi la:

tel.: +40 265 250 805 office@editurakreativro

www. editurakreativ.ro facebook.com/EdituraKreativ

AWORLD OF IDEAS SEEAILTHERE ISTO KNOW

Cuvdnt inainte Introducere

Cronologia vielii O planeti in schimbare Tipuri de fosile Descoperirea fosilelor Originile vielii Modificiri importante Evolulie _9i extinclie Vertebratele

Ce este un dinozaur?

in interiorul unui dinozaur

6 8

8

10 12 14 16 18 20 22 24 26

28

Primele animale

Crcate

sA

supravieluiasci Tare ca piatra

Tiilobilii

Epoca pegtilor Pegti blindali

Pdmele vietuitoare terestre Copaci imengi

Imperiul artropodelor Giganlii zburitori Primii amfibieni Aparilia reptilelor Dezvoltarea reptilelor Vanitod flimanzi

30 32 34 36 38 40 12 44 46 48 50 52 54 56

inaintea dinozaurilor

www.dk-com

Epoca

dinozaurilor

Decolarea Primele pisiri

Pesiri gigantice Ucigagi rapizi

Pterozaurii 58

138 140 L42 744

146

Primii dinozauri Prosauropodele Sauropodele

Gituri mobile Titanozaurii Urme _9i poteci Stegozaurii

Cozile _9i la ce ajutd ele

Jepi ucigitori .A,nchilozaurii

Cum se apirau dinozaurii Iguanodonfi

Erbivorele Hadrozaurii Creste elegante Oudle dinozaurilor Cregele dinozaurilor Pachicefalozaurii Ceratopsienii Cap in cap Turme gi haite Primele teropode Spinosaurizii Allosaurizii Fnlci, dinli _{9i col1i} Tiranozaurii Vdnitorul suprem Ornitomimozaurii Oviraptozaurii Brale gi mdini Aripi apird.toare

Terizinozaurii Gheare asculite Dromeozaurii Vulturul cu din!

Dinozaurii

i9i iau zborul

60 62 64 66 68 72 74 76 78 80 82 84 86 88 90 92 94 96 98 100 702

10,+

106 107 108 110 712 771

Primii pterozauri Pterozaurii t6,riti Priditori la pdndn Creste colorate

748 150 152 L54

156

Viala din mirile ^mezozoice Primele reptile marine Cozi _9i inotitoare

Reptilele marine gigantice Vdnitori ascungi

Aparigia mamiferelor

158 160 762 L64 766

168

O lume noui Prinpi in chihlimbar Prirnele mamifere

Lenegii gigantici _9i armadillo Blari. solzi

pi

lepi

\Iarsupialele ime nse Erbir ore gig'antice Coame

770 772 174 176 178 180

1.82

184 186 188 190 192 796 797 198

116 Prdditori putemici

118 ^Dimii mamilerelor

120 La atacl

722 Gigangii epocii

_,ql-aciare

I24 ^Primatele 726 Primii oameni

728 Imagini din uecut

130

Glosar Index

200 204 208

Piele, solzi pi pene Vani.tod cu pene Primele zburitoare

L32

1.34

736

Lumea apelor

Mulqumiri

Cronologia viefii

Povestea Pimdntului poate fi cititi in roci. De-a lungul milioanelor de ani, sedimentele, cum ar fi nisipul sau argila, s-au depus pe fundul lacurilor gi

mdrilor _9i s-au intirit, formind straturi de roci sedimentare. Fiecare dintre

aceste straturi, ce pot conline rtmigilele fosilizate ale organismelor preisto- rice, prezinti, o adevdrati imagine a epocii respective.

in urmi cu 251-200 m.a.

Triasic

Reptilele

domini

iumea

dintiasic. Din

ele se trag

pdmii

dinozauri, primele reptile zburdtoare

ti

^primele mamifere, care erau putin mai mari decat un fobolan din zilele noastre. Apar cro- codilii 9i broaqtele-festoase, iar

mirile

sunt populate de reptile marine gigantice.

Moschops

Edaphosauras

In urmi cu 4,6-015

Acest supereon acoperi 90% din is- toria planetei.

Sin$rele fiinF

de pe Pdmint pe aproape intreaga duratl a

Precanbrianului sunt organismele unicelulare marine, cum ar

fi

cianobacteriile. Apoi, reptat, au inceput sn aparn viefuitoare mai complexe, aqa cum demonstreazi existenla unor fosile vechi de 600 de milioane de ani ale unor creahiri mai mari, in

formt

de frunzi. Aceste misterioase organisme ediacarane dispar la finele Precambrianului.

) in urmi cu 200-145 m.a.

Juasic

In

rceasti epod apar sauropodele erbivore imense, curn ar fi brachiozaurii, dar

f

teropodele carnivore gigantice care se hrineau cu ei.

Din

teropodele de dimensiuni mai mici s au dezvoltat ulterior primele pestui. Delerturile s-au redus,

iarpidurile

de conifere _9i fedgi s-au intins pe intregul Pimant.

Aceasti epoci este mai secetoasd, pddurile

find

inlocu ite de degerturi. Reptilele 9i speciile de animale

inrudi-

te

c!

eIe (rlamire !;napide) sunt principalele animale rere.r-e. qpre dFo.ebire de am6bieni. care "u

rno,e

de roa penrn" a se reprod.Lce. reptiJele

ftr

oua imper meabile, pe care 1e pot depune pe uscat. La fina-

lul Permjanuluj, ceie mai multe specii de pe planetn dispar

din cauza unei catas rofe

inci

necunoscute.

in

rocile din Cambrian s-au

gisit

numeroase tipuri de fosile.

in

aceasti perioadi are 1oc o adevarati explozie a vielii pe Pimant, apdrand primele vietuitoare cu membre,organe de sim1, capete, cochilii etc. Toate grupuril€

principale de nevertebrate din zilele noastre, de la molugte 9i artuopode pine la echinoderme

(cun

ar fi

Helia?ke

s), se trag din Cambrian.

CULORI

inceputurile Plmanh]lui

m.a.

Era P.leozoicn

Era Mezozoicd

EraNeozoici

Milioane de ani

I

4)

o

li

Helicoplacua

Perioadele geologice

Virsta de 4,6 miliarde de ani

a

Pimantului

este

impi4iti in

erc,

iar

acestea,la

rindul

lor,

in perioade.

De exemplu, in perioada Jurasicului au trdit cei mai mulli dinozauri.

Perioadele sunt numite dupi tipurile de roci sedimentare, fiecare dintre

acestea

avdnd fosile diferite.

) in urmi cu 145-66 m.r.

Cretacic

in

aceastl perioada traiesc dinozauri carnivori, cum ar f. Tymnnuaarus Rex,

dr

ii

cerntopsieni erbivori, care aveau coarne, ciocuri g _sulerc

nari,

lepoase. La finele Cretacicului ^are loc o noul e{ctinclie ln masi, in urma cereia dispar cele mai multe animale preistorice, inclusiv

to!

dinozaurii, cu exceplia cetorva specii de pdsiri.

Sigt aia

Neogen

Mamiferele _9i piseri

1e se dezvolti, ajungind la formele pe care 1e

cunoa

em astnzi.

Strt- mofii

nottri incep sd

neargi

pe doui picioa- re, renungad la traiul in copaci in lavoarea celui pe peguni.

Strimosii nogtri

continul

se evolueze. Creierele

lor

devin tot mai mari, incep si constnlias.d unelte

tot

mai complicate pentru vanitoare, descoperi focul, construiesc locuin te, i$i croiesc haine gi planteazn cele dintni culturi agricole.

cu 66-23 m.a. (

Paleogen Disparilia dinozaurilor

pernite

deaoltarea mamiferelor, care 1e iau 1ocul9i evolueazi, ajungand de le mici animale nocturne ]a numeroase

$ variate ^specii, ntat terestre cat 9i mrrine, inclusiv erbivore gigantice, cum ar 6 acest Chalicotherium din

im€inea

din stanga, care i9i

folo-

sea bralele lungi pentru a apuca ramurile inalte ale copacilor.

T

Magnolie Triceratops

Carbonifer Aceasti perioadn se nume$te asdel datoritd depozitelor de cnrbune da

Devonian Este epoca de aur a pe*ilor, care domi-

n; mirile

Cei

mri

mari dintre ei sunt placodermii, pegti cu ft1ci _9i coryuri ncoperite cu o adevirati armurt tend din acegti ani-

Pimintul

este

acoperit cu pndud imense,lo- cuite de miriapode gigantice, insecte enorme. asemlnitoare unor libelule 9i amfibieni

timpu-

ri1, evolua! din pegtii din Devo nian. Rimngile1e fosilizate ^ale acestor

piduri

nu sunt altceva d€cat

cirbunii

din zilele noastre.

din placi osoi"e.

Rolfosteus

-l

_i

i'' .'t

Ordowician

Cea mai mare parte a planetei, inclusiv ceea ce uherior va deveni America de Nord. esre acoperita ^{de ape} calde, in crre

inoati

ne- numdrali

trilobi!.

Aceste crearuri ase mindtoare plduchilor de lemn actuali re

mitc,

pe tundul apelor sau

inoari

asemenea crevegilor. Tot acum apar

ii

^primii pegti 9i st€l€ de mare, iar pe uscat rnsar primele plante.

Reciturile de corali se dczvolti, adipostind primii pegti osogi.

Apar _9i primii

pe

i cu

ftlci

puternice, caprbile sn mugte.

Plnntele rimen mici,

insi

ince- pe

si

se dezvolte lesutul ^vascular ce transportn apa de la ridncini, ccea ce va duce ulterior la apa-

rilin

primilor copaci.

Uintatheriam

Fosile de

trilobiti Baragwanathia

O planetil,

in schimbare

Dacd" ai putea sd cildtoregti inapoi in timp p6.ni in

Meznzoic ^(epoca dinozaurilor), Pimdntul fl ^{s-ar pd.rea}

o planeti complet diferiti. Continentele ar avea afte forme, temperaturile ar fi mai ridicate _9i ai intdlni numai specii de plante gi de animale preistorice ciudate.

Dinozaurii gi celelalte animale inrudite cu acegtia au dominat planeta timp de aproape 200 de milioane de ani, impd.rlili in trei perioade, fiecare cu plantele 9i animalele sale distincte: Tiiasic,Jurasic _ai Cretacic.

Coelophltsis

Pnmarltul in urmn cu 251-200 de

nilioane

de ani

Lumea din Tiiasic

La inceputul

acestei

perioade, toate continentele actuale erau unite infi-unul singur, numit

Pangaea.

lnteriorul

sd.u

era degertic,

insd.

pe

coaste

era o climi umedd,

ce a

permis aparilia unor pnduri de Gingko biloba

gi

ierburi imense, cum ar fi coada- calului. Acum apar cei dintdi dinozauri, animale carnivore mici, cu doui picioare, dar

_9i

erbivore cu dinJi mari, cum ar fi

Placerias,

specie

inru&ti ^cu primele mamifere.

Pnmantrl in u.mn

cr

200-145 de milioane de ani

Lumea din Jurasic

In urma acliunii fo4elor r,rrlcanice din interiorul planetei, supercontinentul Pangaea s-a rupt in doui bucili masive.

Aerul umed de deasupra mlrilor

a

format nori, care au adus ploi in interiorul continentelor, permilAnd astfel pddurilor

si.

inlocuiasci zonele degertice. Dinozaurii domini uscatul, apirdnd unele specii gigantice, cum ar fi Barapasaurus, un erbivor

cu

ginrl lung. Tot acum apar

gi

primii dinozauri zburitori cu pene, cum ar fi Archaeopterlx, un animal pdditor aseminitor pisirilor actuale.

o

I

o

Alxasa'ltus Archaednthas

Lumea din Cretacic

Deriva continentelor

a

contifluat,

acestea

migcdndu-se

spre

poziliile lor actuale cam

cu

viteza cu

care cresc

unghiile tale (circa 0,1 mm/zi). \Gchea vegetaie

a

fost inlocuiti

de

plantele

cu

flod, apirute pentrr prima oari inJurasic. Dinozaurii ating apogeul, existind nenumirate

specii, de

la Velociraptor, un carnivor de talie mici

ce avea

la picioarele din

spate

gheare puternice, aseminitoare unor pumnale, pdnd

La ALxasaurus,

un erbivor acoperit cu

pene.

Plmantul

in

trmncu

145-66 de milioanede ani

- iPrimii dinozauri

Eoroptor oveo doud tipurl d€

dinli, dovodd cd mAnco otat plonte, c6t _Si orimol€ mici.

o,, o

Croniul lung tiingust qveo

Jdlci cu dinli mori, zimloli, odop-

toli

pentru m6ncotul cdrnii

idN

lJ

Ar

deget€, insd nurnoi trei dintre ocesteo oveou gheore.

Nyasasaurus

Din couzd cd nu ovem nicio Josild completd de Ngososourus, nu gtim docd ocest onlmol €ro sou nu un dlnozour odevdrot

Degi &nozaurii au fost printre cele mai rnari gi mai spectaculoase animale din istoria planetei, inceputurile lor au fost umile. In urmi. cu circa 240 de milioane de ani, in Tiiasicul timpuriu,

cele mai mari reptile erau archozaurii, animale aseminltoare crocodililor. Printre rudele lor se

regXseau creaturi cu corpuri zvelte _9i picioare

lungi, cum ar fi Marasuchus, un carnivor

biped de numai 70 de cm inil$me. Silesaurus

era ceva mai _{mare 9i} mai aseminitor viitorilor

dinozauri gi avea o dieti omnivori. Aceste

animale ugoare _9i agile erau strAns inrudite

Primii dinozauri 9i rudel€ lor apropiate erau cu

tolii rc\ozauri.Inrrur ir

aveau J.eleati ca-acreti<ticj ^- pic:orre

lungi,.irur"

^{.ub co-p.} un lrup agil si

.r,nii

cu mufte spalii

goale

, este greu de dilerenliat unde se

termini rrhozaurii

_r:

urd.

,rcep dirozaurii.

Acest strdmo! ol primilor dinozouri oveo un corp Joorte inqust Si utor.

Thecodontosourus oveo o lunglme d€ oproope 2 metri Sl

!n

corp robust.

acegtia au evoluat atat carnivore specializate (Herrerasaurus), cAt qi erbivore (Thecodon- tosaurus). Ace;tia ^au fost strimogii giganticilor dinozauri care vor domina planeta in urmitorii St7esourtts

Membrele onterioore scune orotd cd ocest onimoL olergo pe piciooree d n spote, oseme- neo primilor dinozouri.

Degi pdgeo pe tooie cel€

potru picioore, cel moi probobi Sllesourus se puteo ridico pe c€ e din spote.

Fosilele de Eoraptor sunt printre cele rnai vechi

fosile de dinozauri descoperite pini

in prezent.

cu Nyasasaurus, despre care ^se crede cl ar fi unul dintre primii dinozati adevdrali. Cea dintdi

specie de dinozauri, Eoraptor, a triit acum 230 de milioane de ani, fiind ce1 mai probabil omni- vore care consumau o game largi de hrani. Din

Unul dintre oosel€ din porteo ^de jos o picloo- relor dinozourilor ero Joorte sublire.

140 de milioane de ani. 6l

Prosauropodele

Fosilel€ ocestui prosouropod gigontic ou Jost descoperite

in

provincio orgentiniond Lo Riojo.

intreogo greutote o dinozou ru ui se sprljineo pe picioore e

posterloore puternice.

La pulin timp dupi aparilia lor, la mijlocul Tiiasicului ⁽ⁱⁿ u rrn| qr 230-225 de milioane de ani), dinozaurii au inceput si se &versiffce in

specii cu moduri de viagi diferite. Unele erbivore au cd.pdtat un git lung, care le ajuta si ajungi la ramurile copaciloq insi capetele 1or au rimas mici.

Rdmdti!ele Seitood (,,nronstrul nisipuri

ol' in

lmbo Novojo) _{ou Jost} d€scoperlte l6ngd More e Conlon (SuA).

4'o

Fd clle sa e oveou

dinli

mici, in Jormd deJrunzd, cu morgini zimtote, odoptoti penrru tdiereo ve9eto!i€i.

lr

N

tl

Gatul lung

Jijexibil ii

p€rmiteo onimoLului sd ojungd lo Jrurzel€

copocior.

Seitadd

Coodo lungd

ti

^{greo ojuto} lo echi ibroreo dinozourului otunci c6nd ocesto se ridlco pentru o ojunge lo Jrunzele copocilor.

Saturnalia, unui dintre primii dinozauri, era un animal de numai 1,8 metri lungime, insi pini

la finele Tiiasicului vom avea animale imense,

Riojasaurus atingdnd o lungime de 10 metri _9i

greutatea unui elefant. Acegti dinozauri au fost

strimogii enormelor sauropode, din acest motiv

Acest dinozour suplu _Si ^u9or, de 2 metri lungime, ero Lrnul dintre cele moi mici

Este posibil co pi€ eo so sd

j

ovut un mod€l cu dungi, core sd-i permitd sd se comuleze in urnbrele din pdduriLe triosice.

fiind numigi Tras auropode. Ei mergeau pe doui

picioare, i9i foloseau cozile enorme pentru a se

echilibra gi membrele anterioare scurte pentru

a aduna mincarea. Plateosaurus putea prinde obiecte ^cu membrele anterioare, avAnd - ^{pe lingd}

cele patru degete normale - ^{9i un} deget mare

de mdrimeo unui col, descoperit

in

Chino, ero innrdit

.L

Ploteosounrs

Membr€Le onterioore puternic€ erou Jolosile pentru o troge crengile cu Jrunze pand o botul onimolului.

+,,

puternic, ^cu gheari, folosit probabil pentru

a se apira. Filcile sale se inchideau asemenea unei foarfeci, permijandu-i si taie astfel frunzele, iar sistemul siu digestiv era de mari dimensiuni, astfel incAt si poati extrage cet mai multi energie din materia vegetali fibroasi.

k*.^

USor Si o9il, Soturnollo puteo olerqo prin pddurile d€nse, osemeneo unui curcon sdlbotic din zileLe noosve.

Sauropodele

in Americo de Nord _{ou Jost} descoperite rnulte Josile bine pdstrote d€ Comorosaurus.

in stomocul gigontic cantitote de Jrunze.

Sauropodele au fost cei mai mari dinozauri din istorie, av6.nd corpuri de mirimea unui autobuz gi cozi gi gituri foarte lungi. Aceste animale erau erbivore care ciutau incontinuu mi.ncare. Primele sauropode au apirut acum 200 de milioane de ani, {iind foarte asemd.ni.toare cu Barapasaurus. Spre

lvlembrele onterioor€ sunt Joorte puternice, ostjel inc6t sd pootd susline

greutoteo imersd o corpului.

Boroposourus oveo

o

ungirne de circo 18 metri Sl trdio in pddurile din lndio.

Oose e membre or odevdrote coloone de spruin.

-a-

+o

Mu5chii coopselor ercu neobilnuit de puternici, ocest onlmol put6nd, probobil,

sd

oveoscd cu plcioorel€ din spote pentru o se opdro.

Acest dinozour sPm,ind cu o giroJd, ovand un cop

mic

a copdtul unui 96t Joorte lung, ^ce-i permiteo sd consur.e incluslv Jrurzele din varjLrl copocilor.

of$9

an*"

d _e

deosebire de strimogii 1or, prosauropodele, ei i9i foloseau membrele anterioare ca o a doua pereche de picioare, a9a ci ,,pa1mele" ^1or s-au transformat in tn1pi. Chiar _9i aga, mulf dintre ei se puteau ridica pe picioarele din spate pentru a ajunge la vArfurile copacilor. Al1ii, cum ar fi Sauroposeidon sau

&

Brontomerus ero un sauropod

mocronorlon

onlmol cu un ^nos Joofte mor€ in comporolie cu

Gura in Jormd

de

opotd oveo sute de dinli.

Tepii extr€m ^de lungi de pe gat put€ou

f

^JoLosili

pertru irnpreslonoreo

rivolilor sou o Jeme elor.

(h

o o

o,oh Giraffatitan

era de doui ori mai inalt decit

o gira.ft.

Acest souropod oveo lo copdtul cozli o odevdrotd batd cu !epi, folositd ^pentru a se opdro de durmoni.

Membrele onterioore ole unui GirolJotiton ov€ou o iungim€ n€obignuitd, p€rmiiandu-i onlmolului sd ojungd lo obiecre Joorte inolte.

o cocdd Joorte lungd, osemdnd- toore unui bici.

Picioore e Joorle rrupul greu c6t potru eleJonli

Giraffatitan, aveau membre anterioare foarte lungi,

care

1e

ridicau umerii mult peste 9olduri. Astfel puteau ajunge la inXllimi mari {hri si fie nevoie sd se

ridice in doui picioare. Dinfi simpli ai sauropodelor erau adaptali pentru mugcarea _9i smulgerea fir:Lnzelor din pomi, insi nu gi pentru mestecarea 1or. Ei inghi-

leau fitnzele intregi, ^acestea fiind apoi procesate de sistemele lor digestive imense

.

Citeva sauropode, cum ar fi Nigersaurus, aveau dinf mai complecgi in

partea din fali a boturilor lor 1argi. Se pare ci acegtia erau folosifi pentru ^a culege plantele de

^1a

nivelul solului.

I

Amdrgasaurvs

Saxroposeidon odultl