Ghid practic de etică în cercetarea științifică”, Proiect cofinanțat de Fondul Social European, prin Programul Operațional „Dezvoltarea Capacității Administrative” în perioada 2007-2013, www.date-cdi.ro/sites/default/files/ /uploads/ 1. Creația - în special creația științifică - (văzută ca rezultat al actului de creație, bazat pe creativitate) este rezultatul unui proces spiritual, dar și social, care presupune generarea de noi idei sau concepte, sau noi asocieri ale spiritului creativ implică între ideile și/sau conceptele existente .Despre „cercetare” în general și în special, despre cercetare în domeniul științelor tehnice: „cercetare științifică și tehnologică”.
Integrarea lor în comunitate poate fi dificilă, deși în multe cazuri acest lucru devine obligatoriu. Gândirea creativă este relativ comună la mulți oameni și poate fi împărțită în capacitatea de dezvoltare. Gândirea divergentă este ilustrată de bogăția de idei și – foarte adesea – de originalitatea lor.
Afirmația poate fi relativă, având în vedere relativitatea „ideei, cea mai bună soluție”. Gândirea convergentă se bazează pe raționamentul analitic, care poate fi măsurat prin teste de inteligență. IQ sub thresholdIQ= 120, creativitatea depinde de inteligență - IQ peste thresholdIQ= 120, creativitatea poate fi/este independentă de inteligență (nivel de inteligență).
Ce înseamnă „a fi original” în crearea unei lucrări, a unui produs, a ideilor, a rezultatelor (de cercetare) (după DEX, adnotat).
Plagiatul reprezinta una din problemele (nu neaparat) “actuale”, mereu prezente in elaborarea unor lucrari stiintifice, elaborare de manuale, carti si teze de doctorat
Plagiatul reprezintă una dintre problemele (nu neapărat) „actuale” care sunt mereu prezente în elaborarea lucrărilor științifice, elaborarea manualelor, cărților și tezelor de doctorat. De-a lungul istoriei au existat situații în care lucrări, rezultate, au fost publicate la date relativ apropiate, dar în locuri îndepărtate. De exemplu, se știe și se recunoaște că bazele geometriei non-euclidiene au fost puse în 1830, aproape simultan, de doi matematicieni János Bolyai (matematician maghiar, înrudit cu Timișoara, vezi și strada care îi poartă numele) și de Nikolai Ivanovici. Lobaciovski (matematician rus), bazat pe propriile sale abordări și lucrări, a comunicat ORIGINAL la începutul anilor 1830 (https://en.wikipedia.org/wiki/Non-Euclidean_geometry).
Notă: ceea ce s-a spus nu se referă la înregistrarea brevetului, unde „primul venit” este cunoscut și ca „primul”. „amenințare” este relativ nouă, oarecum vagă, interpretabilă (vezi și mai jos); nu este la fel de dăunătoare ca plagiatul. Cunoașterea conținutului ideii de PLAGIAT – și apoi de aici rezultă, AUTOPLAGIE – este esențială atât pentru cei doi. care îl folosesc și cei care mai târziu îi „atacă” – uneori pe nedrept – fără a se putea apăra.
Uneori, însă, se justifică prin faptul că, în acest moment, posibilitatea diseminării rezultatelor cercetării cuiva este foarte diversă. Sunt autori care, după depunerea tezei de doctorat, o publică sub formă de carte și/sau unul sau mai multe articole; problema NU se referă la publicarea tezei de către Editura „Politehnica”. Situații în care lucrarea originală depusă este solicitată a fi publicată de către o revistă - cu acordul organizatorilor conferinței - cu modificări minime rezultate din discutarea lucrării la congres/conferință; de regulă, atunci când este publicat acest lucru ar trebui/este evidențiat, dar distinct.
Situațiile în care lucrarea inițială prezentată este solicitată a fi publicată de o revistă/colecție de lucrări care vizează o aplicație. Realizări derivate create dintr-una sau mai multe lucrări științifice anterioare și transformările acestora într-o lucrare științifică extinsă care. În ultimii ani, o preocupare mai atentă a apărut – în special în mediul academic – cu privire la prezența autoplagiatului din perspectivă etică.
Se poate vorbi responsabil despre autoplagiat – ca fraudă academică – doar în situația în care există susținerea faptului că materialul a fost deja distribuit/prezentat 1:1 prin (și mai multe) publicații anterioare ale aceluiași autor într-o proporție. . peste 60 - 80% prin tehnica copy-paste fără a menționa vreo publicație anterioară. Pentru a evita acuzația de „autoplagiat”, este necesară dublarea transparenței și respectarea condițiilor de „copyright”. În cazul includerii rezultatelor în cărți proprii - sub formă de texte reproduse 1:1 din lucrările anterioare ale autorului, se cere/recomandă să se menționeze în mod explicit faptul că noua lucrare cuprinde texte-rezultate publicate anterior și să se citeze lucrările. anterioară după cum se menționează în expresia din lucrarea nouă, în bibliografie.
Elemente de etica si deontologia profesionala 1. Termeni, terminologie si sensuri de interpretare
Principalele standarde stiintifice de evaluare a valorii stiintifice a rezultatelor de cercetare
Orice nerespectare a standardelor fundamentale și profesionale de bună conduită de către personalul de cercetare și dezvoltare constituie o abatere de la un Cod de Etică Profesională. Vă rugăm să rețineți: conform legii penale, plagiatul se poate manifesta și ca infracțiune prin anumite detalii. Tehnica Ghost-writing – sau tehnica „ștergerii urmelor de paternitate a unor rezultate ale cercetării”, are două aspecte principale de manifestare (mai sunt și altele):
Motive pentru a recurge la fraudă sau a produce fraudă științifică - Presiunea în carieră, mediu competitiv, trebuie să-ți menții reputația prin publicare - Fenomenul „complexului de inferioritate”. Teama că un alt grup care lucrează în domeniu ar putea publica mai rapid rezultate similare sau chiar incomplete ale cercetărilor obținute „în același timp”. Comoditate - datele falsificate completează ipotezele lucrării; de multe ori autorii cred în rezultatele experimentului imaginat, dar nu au timp / nu au ocazia / nu au capacitatea de a face experimente similare.
Aceste aspecte sunt reglementate și acceptate de normele deontologice, de toate publicațiile științifice, pentru care abaterea de la acestea este/poate fi considerată fraudă intelectuală. Retragerea de către editura a articolelor (tot din arhiva revistei), după ce s-a dovedit a fi bazate pe rezultate fabricate. Retragerea titlurilor academice (de exemplu Doctor (PhD) și/sau onoruri recunoscute de organizații profesionale etc.
Factori care pot fi determinanți pentru creativitatea individuală și tehnici de stimulare a creativității tehnici de stimulare a creativității. Există metode euristice pentru facilitarea și stimularea creativității unei persoane sau a unui grup de oameni (Înălțimea acestora se regăsește în diverse lucrări citate în literatură și - parțial - și în bibliografie). Brainstormingul (de exemplu https://en.wikipedia.org/wiki/Brainstorming) reprezintă o tehnică de dezvoltare (metodă) și stimulare a gândirii creative (creativitate), percepută ca având cea mai mare valoare.
Practic, brainstormingul este o tehnică de generare de idei noi, chiar noi direcții în abordarea găsirii unei soluții. Brainstormingul poate fi folosit individual sau într-un grup mic sau mai mare (de obicei nu mai mult de 12 indivizi la un moment dat). Numirea unui moderator informat pe subiect, dispus să accepte conflictul de opinie, - Numirea unei persoane responsabile să noteze toate ideile care ar trebui să fie.
Scolile doctorale
Activităţi creative în cercetarea doctorală
Stabilirea cât mai clară a obiectivelor prioritare, clasificând treptat cercetările în cadrul programului; problema este delicată, dar utilă, chiar dacă nu va fi conturată precis în prima fază, cercetarea bibliografiei și pe această bază definirea (redefinirea) – pas cu pas – a obiectivelor cât mai clare. În consecință, elevul nu trebuie să se gândească în prima etapă că va rezolva – și apoi în ultima etapă – că a rezolvat „totul”, deoarece acest lucru este rareori posibil. Managementul strategic și zilnic al activităților, managementul perspectivelor de publicare a rezultatelor parțiale, intermediare ținând cont de nivelul valoric parțial, în conformitate cu natura publicației (conferință, simpozion,..), care trebuie să fie strict specializată; studiu bibliografic privind starea realizărilor în domeniul temei, direcția și utilizarea bibliografiei în cauză.
Comunicarea rezultatelor de cercetare. Produse posibile ale activitatii creative din sfera cercetării ştiinţifice
Contribuţii personale aduse prin teza de doctorat
Capacitatea de a determina corect legăturile și relațiile interne dintre cunoștințe, fenomene, experiențe, care sprijină rezolvarea de noi probleme și orientarea în situații noi. Inteligența este unul dintre cei mai importanți indicatori de calitate pentru evaluarea abilităților individuale și una dintre cele mai studiate abilități cunoscute de psihologia modernă. Creativitatea este un proces mental și social și se manifestă prin „capacitatea de a face, de a produce ceva nou, care poate fi fie o nouă soluție la o problemă, fie o nouă metodă de investigare, fie o nouă procedură tehnologică sau un dispozitiv/echipament. /sistem nou sau a.
Creativitatea implică generarea de noi idei sau concepte, sau noi asocieri ale minții creative între ideile sau conceptele existente. Abilități de gândire creativă: se referă la modul imaginativ, inventiv și flexibil în care persoana abordează problemele; aceste abilități depind de atribute. Gândirea creativă se caracterizează prin capacitatea puternică de a genera idei noi prin combinarea elementelor disparate anterior.
34; „Ipoteza pragului de inteligență” – cu un IQ „prag” de 120 – vehiculată/propusă de diverși cercetători ca cifră de susținere a creativității, susține că un grad ridicat de inteligență poate fi o condiție necesară, dar nu suficientă, pentru o creativitate superioară. Valoarea indicelui IQ corelat cu „creativitatea” a permis definirea (vagă, dar adesea foarte decisivă) a următoarelor două concluzii: Peste „valoarea prag” a IQ= 120, inteligența este relativ slab corelată cu creativitatea; cu alte cuvinte, pot exista oameni foarte inteligenți care pot avea rezultate slabe la testele de creativitate, dar și invers.
Subiecții cu performanțe ridicate la testele de creativitate au - la testele de inteligență - scoruri cel puțin medii sau peste medie, din care se poate concluziona că inteligența este necesară pentru o creativitate superioară.
Educatia (pozitiva) poate influenta valoare coeficientului IQ cel putin in privinta comportarii in raport cu exteriorul,
Foarte capabil de activități creative, angajabilitate excepțională, finalizează studiile superioare cu relativă ușurință. Abilitate creativă bună, capacitate de muncă foarte bună, studii superioare absolvite fără probleme deosebite. Capabil să finalizeze studiile liceale (de obicei cu asistență), flexibil, dar controlat cu creativitate localizată, nivel etic.
Comportament greu de controlat, nivelul etic al comportamentului este scăzut, greu de adaptat, cu discernământ relativ scăzut (adesea imprevizibil) cu privire la acțiunile întreprinse și a.
