Caroline Eberly

Sheryl Eberly

Caroline Eberly

BL]NELE

MANIERE

pentru copii

Cu

jocuri

gi

activitifi practice pentru educafia copilului tiu

Traducere de

Nicoleta

Stroie

Coni'rur

Cuprins

9ret4e

?nfiodacerc.

?/n in."p.tt miref

1 iqnuarie:Cindsd-iinvefi desprebunelemaniere?

.' . . . .

.25

2ianuarie:Niclierinu-icaacasi. .. ^{. . . .}

^.26

3 ianuarie:,jle rog" gi ,,mu$umesc"

. . ^{. . .}

^.28

4 ianuarie: Cum sd i1i ceri

scuze . . .

.29

Sianuarie:Ctrmslteadresezialtora.' ^{. ; . . .} .' ^.

^.30

6 ianuarie: Pleciciune, sirut sau o str6ngere de rnAni?

. . . .

.

3l

7

ianuarie:CumprimeEtiuncomplirnent. . . .' . .

.32

Sianuarie:Cumoferiuncompliment.

' ^...33

gianuarie:Punctualitatea.. ..i.. .'..35

l0

ianuarie: Deschiderea

ugilor. ' ^.

^.36

1 1 ianuarie: Cum

si

anticipezi nevoile

celorlalli ^{. . .}

^{. 36}

l2ianuarie:lmprumutul ....: ...37 li

^{ianuarie: Cdnd se sparge un}

obiect ^{. .} _{, '}

^{. 38}

l4ianuarie:Cdndnugtiicesifaci.. ... '

^'39

?tx"ceva

^{despre corp}

15 ianuarie: Vestimentalia

potriviti ocaziei ^{. .}

^.40

l6ianuarie:Bijuteriile ....4I

17 ianuarie: E ugor sd fii

curat ^{. . .}

^{. 42}

l|ianuarie:Parfumurile .. '.. ^..43

19 ianuarie: Dichisitul in

public ^{. .}

^.44

2Tianuarie:Respiraliaproaspit6. ... '...44

2lianuarietstrinutul ....45

22 ianuarie: Ah, trebuie si

plec! ^{. .}

^.46

2t

23

8

^Cuprins

23 ianuarie: Pozifia corpului transmite

mesaje ^{. . . .}

^.46

24 ianuarie: Guma de

mestecat . . .

.47

25 ianuarie: Tusea qi strinutul la

masi. . . .

. 48

26 ianuarie: Ce faci cdnd copilului ii curge nasul

lamasi ....

^.48

27 ianuarie: Ce sd faci cind copilul

aregaze. . . .

.49

2Sianuarie:Purtareainsignei. ....49

29ianuarie:MAinile ...50

3}ianuarie:CefacicAndcopilulsesufocd . . .

.51

31 ianuarie: Yizitala

doctor. ^{. . . .}

^{. 52}

lfebruarie:inspital ...52

2februarie:Aparatuldentar. ...53

3februarie:Atingereaneadecvati ...54

9entru biiefi 4februarie:Congtientizareacelorla{i ...55

5 februarie: Protejarea

celorlalli. . .

. 56

6 februarie: Adolescenfii: ^semne

distinctive . . .

. 57

7 februarie: Cum si te

impui . . . .

.57

Sfebruarie: Cum si invili pe cineva la

intAlnire. . . .

^. 58

9 februarie: Cind si porti

plldrie . .

. 59

9entru

^fete

l}februarie:Cumsifiigrafioasi. ...60

ll

februarie: Cum ^{sd accepfi o}

invitafie ^{. . .}

^.61

l2februarie: Cum s[ refuzio

invitafie . . . .

.61

13 februarie: Adolescentele: semne

distinctive . . . .

. 62

%impul

petrecut in familie

l4februarie:Candvinacasdmamaqitata. . . .

.63

15 februarie: ^{Ce grad de} rudenie este intre noi?.

. . .

^. 64

16februarie: Cum sd (nu) te comporti cu pdrinfii gi frafii

vitregi ^{. . . ..65}

lTfebruarie:Bonacopilului... ...66

Cuprins

⁹ 18 februarie: ^Cdnd prietenii copilului sunt mai interesafi

defratii/surorilelui . .

.67

19 februarie: ^CAnd prietenii copilului nu rror si stea

cufraliilsurorilelui ...68

20 februarie: ^Poate speria pe cineva in

glum5? . . . .

. 68

2lfebruarie:DespretrAntireaugilor. ...69

22februarie:Televizorul. ...70

23februarie:Computerulfamiliei ...71

24februarie:|ocuriledesocietate. ...7I 21februarie:Clrfile ...72

26februarie:Baniidebuzunar ....73

27 februarie: ^Cand copilul rimAne singur

acasi . .

.74

28 februarie: Treburi mirunte prin

casi . . .

.74

1 martie: Poli si fii atent, te

rog? . .

.75

2martie:Dormitorulcopilului ....77

9"

si te in{elegi cu

alli

copii

3martie:Prietenia ...78

martie:Ceimaibuniprieteni.... ...79

Smartie:

Cefeldeprietenestecopilultiu?. . . . . .

.81

6martie:Bdtdugii. ...81

7 martie: Cand copilul igi doregte un nou

prieten . .

.82

8 martie: Un nou copil in cartier 9 martie: Cind se mutd

familia . . .

. 84

10 martie: CAnd se

muti

un prieten 11 martie: Locurile de joaci

publice _{, .} .

^{. 85}

l2martie:Unvecinbun.. ...86

13 martie: Bunele maniere intre

vecini . . .

.87

l4martie:Piscina ...88

15 martie: Animalele de

companie . . .

. 89

16 martie: Animalele de companie ale

altora . . .

^{. 90}

ITmartie:Autobuzul$colii. ...91

ISmartie:lntreruperile ...91

19 martie: Cum s[ schimbi subiectul in mod politicos. .92

t0 Cuprins

20 martie: Cdnd cineva

ili

taie

avintul ' ' '

'92

21martie:Cindunprietenpierdepecinevadrag. . .. _' "

^'93

22 martie: Cind un prieten are veqti

proaste ^{. - .} ' '

'94 23 martie: Cdnd

pirinfii

unui prieten

divorfeazi. _{' '}

' 94

P:rezentfunle

24 martie:Mai

intii

^prezinli persoanamai importante

.''''

⁹⁶

25 martie: Cum si-ifi ^amintegti

numele _{' ' '}

'97 26 martie:Foloseqte numelecAndfaciprezentirile.

- . .''''97

27 martie: Cum prezinfi

pirinfii

cu nume de familie

diferite ^{. .}

^.98

2Smartie:Dacluifinumelecuiva. ^{. . .} ' "98

29 martie: Cand faci cunogtinti cu un

grup. ^{. . .} ' '

'99

30 martie: Stai drept pentru a impune

respect ' ' ' '

^{' 99}

?onvorbirea ^telefonici

Cuprins

¹¹

l6aprilie:Tonuldeapel.. ...114 lTaprilie:Apelurilepierdute ....115

18 aprilie: Nu mesteca in timp ce

vorbegti. . . .

¹¹⁵

l9aprilie:Firitelefoanemobilelatoaleti. . . .. ..

¹¹⁶

2Taprilie:intrerupereaapelurilor . . . . ll7

21 aprilie: Telefoanele mobile in timpul

mesei . . .

¹¹⁸

22 aprilie: Cdnd ar trebui si te sune

copilul . . .

¹¹⁸

23 aprilie: Cat de tare

vorbegti . . .

¹ 19

2Laprilie:Mesajulcdsufeivocale ...119

25 aprilie: Cand faci fotografii cu telefonul

mobil . . . .

¹²⁰

26aprilie:

Scriereamesajelor . . . .l2I

2Taprilie:Maiintdicerevoie ....I22

28 aprilie:Cum

s[nu

greqegti destinafiaunuimesaj

. . . .

123 29 aprilie: Cand mesajul este trimis cui nu

trebuie . . I24 j0

_{aprilie: Cdnd s[ nu}

trimili mesaje. . . . .

I25

I

mai: Ai grijd cum

vorbeqti. . . . .

125

T/baimulte

despre tehnologia digitaln

2 mai: Se aplicd aceleagi

reguli . . .

^I27

3mai:Nu-ibombardapeceilallicumesaje . . . .

¹²⁸

4mai:Limbagigramatica. ...128 Smai:Mesageriainstant. . . . .

L29 6 mai:Diferenfa intre

generatii . . .

130 7 maiiCunoagte-|i aparatul inainte de a-l

folosi . . .

131 tl mai: lntreabi cum ar trebui si ^iei legitura cu cineva.

. . . .

¹³²

9mai:Negereaceleimaibuneciidecomunicare.

. . .

¹³³

I0 mai: Folosirea unui aparat portabil de ascultat

muzici. . . ^I34

I I mai:

Cit

de tare si asculli rnuzici la

cdgti . . .

¹³⁵

12 mai: Cand te intAlnegti cu

cineva . . .

135 SLceboolq MySpace, TWitter

limai:Maniasocializiriion-line ...136

14 mai: Cum si te aperi in media

sociali . .

I37

15 mai: Nu intra in detalii

personale. . . . .

138 101

t02

103

r04

105 106 106

t07 r07 108 109 110 111 31 martie: Cum ^dai un telefon

.

'

1 aprilie: Cum primegti un ^telefon

2aprilie:Cumpreieiunmesaj .r'.""

3 aprilie: Ce faci cdnd ai un apel in agteptare 4 aprilie: Ce faci cand apelul

tiu

^{este in aqteptare.}

5 aprilie: Singur acasi: cum rdspunzi la telefon 6 aprilie: CAnd copilul nu vrea si vorbeasci la telefon 7 aprilie: Robotul telefonic: ^mesajul inregistrat 8 aprilie: Robotul telefonic: ^{cum lagi} un mesaj 9 aprilie: Cand si ^telefonezi

10 aprilie: Cum s[ inchei o convorbire 11 aprilie: Cdnd gregegti

numirul

12 aprilie: $otii 9i farse la telefon

%elefoanele mobile

13 aprilie: ^{De ce sunt} diferite telefoanele

mobile ' ' ' ^II2

14 aprilie: Verificarea

mesajelor ' '

¹¹³

15 aprilie: Preluarea unui apel in

public ' ' '

¹¹³

L2 Cuprins 16 mai: Ce si nu _Postezi.

17 maL Twifier

18 mai: Cum

ili

faci un profil pe Facebook

19 mai: Cum

ifi

faci prieteni pe Facebook.

. ' ⁱ

^'

20 mai: Copiii ^{sunt prieteni cu} alli copii. 21 mai: Cum s[ rupi o Prietenie

.

^. 22 mai: Postarea gi etichetarea fotografiilor 23 mai: Cind vezi imaginea adevdrati ^. 24 mai: Cum si comunici 25 mai: Actualizarea statusurilor Siguranla ^pe internet 26 mai: Neticheta: reguli pentru copilul

t[u. .

^. 27 mai: Mai multe despre neticheti: cum s[ asiguri siguranta copilului 28 mai: Noui lucruri ^{pe care sd nu le faci} niciodate pe internet 29 mai: Ce este hirfuirea cibernetici? 30 mai: Cum si previi hirfuirea cibernetice.

. .

^.

3l

mai: CAnd copilul

tiu

^este

hirluit

cibernetic 1 iunie: Cand copilul

tiu

^ia _Parte la hirfuirea cibernetici. %gticeeace spui

2iunie:Folosireabeneficiaumorului . . . : . .'''

3 iunie: Cind copilul tdu este amuzant. 4 iunie: injuratul 5 iunie: Despre

bani

^. 6 iunie: Accentul

. .

^. 7 iunie: Cum si ^spui ,,nu" drogurilor _9i alcoolului 8 iunie: $optitul. 9 iunie: Cum

si

cotectezi un _Prieten 10 iunie: Cdnd ar6fi cu degetul 1 1 iunie: CAnd copilul nu wea s[ ^{se joace} t39 t40 T4I r42 r43 t43

t44

r45 t45 147 148 148 t49 150 151 t52 t52

t54

155 15s 156 t57 t57 158 r59 t59 160 Caprins 12 iunie: CAnd cineva i se adreseazi copilului

tiu . . .

161

13 iunie: Cuvinte

neprietenoase . . . .

161

14 iunie: Clarificarea unor subiecte

importante . . . .

¹⁶²

l|iunie:Limbajuldistinctiv ...,163

l6iunie:Limbajultrupului ...163

lTiunie:Contactulwzud,. ...164

lSiunie:lntreb[rileintroductive ...165

19 iunie: Folosirea cuvintelor

pozitive . . . .

¹⁶⁶

20iunie:Limbajulneingrijit. ....166

2liunie:Tonulvocii ....L67

22 iunie: Cdnd pui intreblri

personale. . . .

168

23 iunie: Cdnd rispunzi la intrebdri

personale . . . .

¹⁶⁸

24iunie:Candadutiifaclucrurienervante . . .

158

25 iunie: Fii respectuos cu cei in

vArsti . . .

169

26iunie:Candiicorectezipeadulli ...170

27 iunie: Zece subiecte pe care sI nu le abordeziniciodatd

. .

¹⁷⁰

2Siunie:

Cumsiincepioconversatie ....

L7I

?uvintul

^scris: scrisori, mesaje de mullumire gi e-mailuri 29iunie:

Semnareainoracol . . .

L72 30 iunie: Articolele de

papetlrie . .

173

1 iulie: Cdnd si scrii o felicitare de

mu\umire . . .

¹⁷⁴

2 iulie: Ce cuprinde o felicitare de mulpmir e?

. . . .

^I75 3 iulie: Cum se scrie o

scrisoare . .

¹⁷⁵

4 iulie: Cum s[

trimifi

o scrisoare unei persoane celebre

. . .

176

Siulie:Scrisoareadecondoleanfe... ...177

6iulie:E-mailul. . . . .177

7 iulie: Alegerea unui titlu ^pentru

e-mail . .

I78 tl iulie:

Salutul. . .

I79

giulie:Mesajulprincipal ...180

l}iulie:incheierea . . .

¹⁸¹

Iliulie:Anexele ...181

12iulie:

Cerevoieinaintedeaimpirtigiune-mail . . . .182

13 iulie: Limiteazd numirul de

mesaje. _{, . .}

¹⁸³

13

t4 ^Cuprins

14 iulie: RisPunde

15 iulie: Gramatica bundr nu

di

^greq

16 iulie:Stepanegte-fi

emofiile'

^.

17 iulie: Folosirea oPfiunii ,,cc"

.

^.

18 iulie: Folosirea opfiunii ,,bcc"

. .

^.

19 iulie: Folosirea opfiunii ,,cetre tofi"

20 iulie: Schimbarea adresei de e-mail

21 iulie: Transmitem

mulpmiri

^{prin e-mail sau printr-o}

scrisoare scrisi de mdni?

nrcar4t

22 iulie:

Cllitoria

^cu avionul

.

_'

23 iulie:

Cilltoria

^{cu trenul}

. .

^.

24 iulie: BacgiEul in vacanll

25 iulie: Fii atent cu ceilalli la hotel.

26 iulie:in ^magina familiei 27 iulie: CAnd coPilul

tiu

^este

28

iulie:Laplaii

oaspeteintr-omagini.

. . . .

^.

29 iulie: Pe vaPor

:

30 iulie:ln tabird: gAndegte-te la ceilalli

31 iulie: ln

tabiri:

politelea

fali

de familie

niunelemaniere

^{ln aer liber}

1 august: Nu de indePirta de Potecl

2 august:Nu ^te indepirta ^{de locul de}

tabdrl ' ' ' '

,

3 august: imPlrlirea _Potecii

4 august: Nu lisa nimic in

urm[

^.

5 august: Nu lua nimic ^cu

tine .

^.

6 august: Cu animalul de companie in aer liber'

7 august: CAt de tare vorbegti 8 august: Graffiti

in aer liber

0noruq

9 august: Bunele maniere la cinematograf

' '

^'

10 iugust: CAnd vizionezi un film cu un prieten

184 185 186 186 r87 188 189

190

t9r

192 193 193 194 195

t96 r97 r98 t99

200 200 201 202 203 203 204 204

206 207

Cuprins I1 august:

Ialoc

^.

12 august: Cand gi cum

si

aplauzi 13 august: Pauza .

14 august: Publicul-pacoste .

15 august: La muzeu

16 august: Ponturi pentru muzeu.

17 august: Cum citegti un meniu la restaurant 18 august: Cum comanzi din meniu

.

^.

19 august: Confundarea denumirilor din meniu 20 august: Protocolul la restaurant

21 august: Cum gestionezi problemele la restaurant .

22 august: Cum pistrezi curilenia la restaurant

2j

august: Angajatii restaurantului.

. .

.

24 august: Cum

rimine

cu bacqigul?.

25 august: Ce sd nu faci intr-un restaurant 26 august: Vdnzdtorii.

27 august:Lamagazin

28 august: CAnd pdstrezi un loc la rdnd 29 august: CAnd nu pistrezi

rindul

30 august: Cdnd dai peste cineva 31 august: Pe scara

rulanti

I septembrie: in

lift.

2 septembrie: Cedarea locului.

3 septembrie: Stai pe dreapta, te

rog

.

4 septembrie; Programlrile

. .

^.

5 septe:mbrie: Cand

uili

de programare.

Tivnelemaniere

la masi pe in{elesul

tuturor

6 septembrie; incepe cu pozifia

potriviti

a corpului

7 septembrie; Bunele maniere de zi ca

zi. . .

^.

I

septembrie; Nu aduce aceste lucruri la masi.

9 septembrie: Aqazi masa cum se cuvine.

I 0 septembrie: imprejuriri oficiale

I1 septembrie: Nu uita de bunele maniere la cind.

15

208 209 210

2tt

2r2

2t3

214 215 216 2t7 217

2t8

219 22r 221 222 222 223 224 224 225 225 226 226 227 228

229 230 23r

232 233 234

I6 Cuprins t7

12 septembrie; Putem sufla in

mdncare? _' ^{. .}

²³⁵

13 septembrie: Gunoiul de pe

masi. ^{. . .} ' ^.

²³⁵

l4septembrie;Rugiciunea:artadeamulpmi

. . . '

^.236

15 septembrie: Rugdciunea: cind egti in

viziti. ^{. . . .}

²³⁷

16 septembrie; Cine este servit

primul? ^{. . .}

²³⁷

17 septembrie; Cum te

servegti ^{. . .}

²³⁸

lSseptembrie:Cumceridebiut.. .... _'238

19 septembrie: Cum strdngi farfuriile in timpul mesei

. . . . .

239

20 septembrie: Cum tai

carnea ^{. . .}

²³⁹

21 septembrie: Ce faci dacd un oaspete este

vegetarian. . .

²⁴⁰

22 septembrie: Ce faci cAnd copilul

tiu

este vegetarian.

. . . .

²⁴⁰

23

septembrie:CAndmAncareaestestricati . . .

24I

24

septembrie;Folosireacorectlatacimurilor . . .' ^.

²⁴²

2|septembrie:Etichetagervetului ...242

26 septembrie: Zece lucruri pe care copilul nu ar trebui si le faci

niciodati la

masi ^{. .}

²⁴³

2Tseptembrie:Adouaporlie

. ^{. .}

^.244

28 septembrie: Cind si ^incepi si

minAnci. ^{. .} _{' '} ^{. .}

²⁴⁴

29 septembrie: Cand te ridici de la

masd ^{. .} .

²⁴⁵

30 septembrie; Servirea

mesei. ^{. . .}

²⁴⁵

loctombrie:Clitireagurii.. ....246

2 octombrie: La finalul unei mese

protocolare' ^{. . . .}

²⁴⁷

3 octombrie: MAncarea pe care copilul nu o agreeaze.

. . . . .

247 4 octombrie: Cdnd copilul este alergic la anumite alimente

. '

²⁴⁸

5octombrie:Ceaiuldedupi-amiaz|.. ^...249

6 octombrie:Protocolulceaiuluidedupi-amiazd.

. . .

250 7 octombrie: Servirea

ceaiului. ^{. . . 25I}

TereEte-tede mincarea lipicioasi!

8 octombrie: indepdrtarea unor resturi de mAncare

. . . . , '

²⁵³

9 octombrie: Regimuri

speciale ^{. . .}

²⁵³

10 octombrie; Cum si mdndnci

minciruri dificile ^{. .}

²⁵⁴

lloctombrie;PAinea ....255

l2octombrie;salata ....256

Cuprins

l3octombrie:Supa. ....257

l4octombrie;Pastele. ...258

15 octombrie;

Frigiruile . .

258

16 octombrie;

Porumbul . .

²⁵⁹

17 octombrie:

Homarul . ,

²⁵⁹

l8octombrie:Puiulprnjit. . r... ...260

I9octombrie:Pizza. ....26I

2}octombrie:Cuburiledegheafi. .,....261

21 octombrie; Fructele

proaspete . .

261

22

octombrie:Sosuri,condimentegiarome . . . .

262 23 octombrie: Corpi

striini

in

mdncare . . .

²⁶³

24 octombrie: Cum se tine ^un pahar

. . . . .

²⁶⁴

25 octombrie; Cum si

mininci

de fap cu

allii . . . .

²⁶⁵

?nvitaliile:cum

^{se fac} 9i cum se accepti

26 octombrie; Cel mai frumos mod de a face

oinvitafieverbali ..266

27 octombrie: Cum si

trimili

o invitafie

scrisi . . . .

267 2Soctombrie;Cumrispunzilainvitafii

. . . . . . . .

²⁶⁸

29 octombrie: Cand este in reguld sd

refuzi . . . .

²⁶⁹

3Toctombrie:Candcopilulnuesteinvitat. . . . .

²⁷⁰

iI

octombrie: Doui invitafii pentru aceeagi

zi. . . . .

270

%1"

a"naEtere, nunfrr recepfii gi alte ocazii speciale

I

noiembrie:Laziuadenagtereacopilului . . . .

272

2noiembrie:Participarealaozidenaqtere . . . .

273 3 noiembrie: Primirea oaspefilor

4 noiembrie: Cand iei copilul la o

nunti . . .

275

Snoiembrie:Cesifacilaonunti. ...275

6 noiembrie: Autocontrolul la o

recepfie. . .

276 7 noiembrie: Cum te servegti cu

mAncare . .

277 8 noiembrie:Pistreazi-fi farfuria cAnd egtila o recepfie

. . . .

279

gnoiembrie:Cumsepoartiflorile. ...279

I|noiembrie;Cumieiunautograf

. . . . . .280

i

303 303 304

l8 Cuprins

11 noiembrie: Cum primeqti un premiu 12 noiembrie: O serati la _9coal6.

13 noiembrie: Cand copilul folosegte aparatul de fotografiat. ^.

14 noiembrie; Cind copilul este cel fotografiat

%l:unoaspete ^{gi o} gazdi model

15 noiembrie: Atitudinea

potriviti

a unui oaspete model

. .

^.

16 noiembrie: Bagajul oaspetelui

17 noiembrie; Ce ar trebui s[ spuni un oaspete.

18 noiembrie: Cum sd fii invitat din nou.

19 noiembrie; Ia-ii la revedere gi pleacl ftrdintfuziere.

20 noiembrie: Cum si fii o gazd[ bun6.

21 noiembrie: Oaspeli pentru prima datd

.

^.

22 noiembrie: Cum ii serveqti pe prietenii

tii

cu mdncare

. .

^.

23 noiembrie; Lista de oaspeti.

24 noiembrie; Cum invili din nou prietenii

. . .

^.

25 noiembrie: Cand rimdi peste noapte: toaleta 26 noiembrie; Cind rimdi peste noapte: ora de culcare 27 noiembrie; Cdnd rimdi peste noapte: ora pentru masd .

28 noiembrie; Oaspetii au prioritate

frioncetitean

model

29 noiembrie; Imnul nalional

i0

noiembrie; Drapelul

lerii.

^.

I

decembrie: Ziua nationali a Romdniei.

. .

^.

2 decembrie: Apreciazd idealurile gi fii patriot.

3 decembrie: Cand te afli in altl

tarl .

^.

4 decembrie: Cand faci parte dintr-o comunitate

%i

^ecologist

5 decembrie: Bunele maniere gi mediul inconjur[tor

6 decembrie: Acasl ^.

7 decembrie: Acasl la un prieten

28r 282 283 283

285 286 287 288 289 290 29r 291 292 293 294 295 296 297

298 299 300 300 301 302

Cuprins

8 decembrie: La

gcoali . . .

305

gdecembrie:Lapiafi. _{. . .306}

10 decembrie: Petrecerea pentru ziua de

nagtere . . .

307

11 decembrie; in

oraq. . . .

308

l2decembrie:incilitorie . . . .309 Ttionsportivbun

13 decembrie: Savureazi

jocul. . . .

311

14 decembrie; Ritualurile la evenimentele

sportive . .

312 15 decembrie; Cum si fii un bun

sportiv. . .

313 16 decembrie: Cum si fii preluit de

echipd. . . . 3I4

g4igriiede

_{cei cu nevoi speciale}

17 decembrie: Cind ^vrzitezi o persoani

bolnavi . . .

316 18 decembrie; Interacfiunea cu persoanele cu dizabilitdfi

. . .

³¹⁷

19 decembrie; Persoane cu probleme

vizuale . . .

³¹⁹

20 decembrie;Persoanecuprobleme

deauz. . . .

³²⁰

21 decembrie: Persoane in scaun cu

rotile . .

321

?t

adowile

-

^{Cum le} diruie gtVprimegti

22 decembrie; Pietre

norocoase . . .

323

23decembrie:Cadouri ...324

2{decembrie;Alegereaunuicadou. ...324

25 decembiie: Cadouri pentru

familie . . . .

325 26 decembrie: Cadouri pentru

gazdd. . . . .

326

2Tdecembrie;,,Firicadouri" ....

³²⁷

28 decembrie; Cind ^{se oferd}

cadouri . . . . .

327 29 decembrie: Deschidereacadourilorlaopetrecere

. . .

328

i0

decembrie: Cand copilului nu ii place

cadoul . . .

329

3l

decembrie; Cand copilul primegte doui cadouri la

fel . . .

³³⁰

Qtoncluz:i- ....33r

19

?/Lut$m''t

³³³

Sheryl Eberly, Caroline Eberly

si

nasci prea mult interes in astfel de imprejuriri. Lumea era preo- cupatd de lucruri mai importante.

' Am crezut

ci

agenftrl meu nu igi

di

seama cAt de importante era lucrarea noastri. Cu toate

ci

tragedia era extrem de mare ^qi poate

ci

lumea simfea

ci

lircrurile scapd' de sub control, mi-am pistrat con- vingerea cl latura viefii pe care o putem controla este comportamen- tul nostru de acas6. Putem crea aici un loc plin de curtoazie gi

buni-

tate. Putem alege sd ne respectim unii pe alpi

-

spunAndu-ne,,bund diminea{a", bitdnd uqor la ugi inainte de a ihtra, acordAnd conyersa- liei ^{de la masi aceeagi} importanfi pe care o acordim mdncdrii. Toate acestea ne-ar face viafa

-

^{cel pufin viafa personali}

-

^{mai buni. De}

fapt, nu venea aceasti carte exact la momentul potrivit, oferindu-le

pirinfilor

tocmai lucrul de care aveau nevoie?

tLL"inceput

miref

F

liunelemaniere

ii vor oferi copilului tdu instrumentele de care are nevoie

in viafi.

Principiile care guverneazi eticheta sebazeazd pe respectul pentru noi ingine gi pentru cei din jurul nostru. Ele il invati

pe copil sd-i trateze pe ceilalli cu bunitate gi inlelegere gi sd lind ^cont

de sentimentele acestora. De asemenea, copilul va cdpita increderea ln sine pe care i-o va da faptul cd qtie ce gi cind trebuie fbcut. Nimeni nu vrea

si

fie igno-rant. Aceastd incredere cregte odatd cu abilitatea copilului de a-i ^percepe pe cei din

jur

gi de a lega relalii care sd

il

mullumeasci.

in

calitate de

pirinte,

cu siguranf[ vei descoperi

ci

este un proces treptat. in weme ce copilul se va folosi de cAteva bune maniere, tu va trebui

si ii

aminteqti mereu gi de altele. Ia-o de la lnceput gi bucurati-vi impreuni de cil[torie!

r IANUARIE

Chnd sd-i inve{i

despre bunele

maniere?

l)tlrinfii incep si-i ^invefe pe copii bunele maniere de indatd ce acesta se nagte, prin exemplu. Degi pot face ceea ce le sp unem, copiiifac mai dcgrabd ceea ce facem noi. Cei care sunt la primul copil vor

fi

sur- pringi si vadl

ci

propriile greqeli de eticheti se vor regisi gi in com- portamentul copilului. Fie cd ne place sau nu, procesul de invitare

ure loc, de obicei, acasd, prin imitalie.

O idee bund este

si ii

dai copilului o noud sarcini in fiecare an.

Daci un copil invali sl-gi faci patul la virsta de trei ani, la patru ani poate deja si inceapd sd duci gunoiul, iar la cinci ani si aranjeze ori

s[

strdngi ^masa. incearci

o

abordare aseminitoare gi cu bunele tnaniere. inva1l-l cdteva reguli de conduit[, iar atunci cAnd le stlpd-

negte bine, continui cu altele. Creeazi o bazdpe care si po{i construi

Sheryl Eberly, Caroline Eberly

mai tdrziu. Agteapti-te ca un copil de cinci ani si cunoascd notiunile debazl,dar cere mai mult de la unul de zece ani. Vei fi uimit de cdte complimente vei primi pdnd ajunge la virsta adolescentei.

Un copil de trei ani trebuie:

. sd priveasci in ochi persoana cireia i se adreseazi;

.

_si salute;

. s[ se spele pe

miini

inainte gi dupl masl;

.

_si stea agezat in timpul mesei;

. si foloseasci tacimul la mas6;

. s[ spuni,,te rog" gi,,mu\umesc".

Un copil de zece ani trebuie:

. s[ poatd purta o conversafie cu un adult;

. se cunoasci bunele maniere in timpul mesei;

. sd r[spundi la telefon gi si preia mesaje;

. sd se autocontroleze in locuri publice;

. si ^{i$i pistreze} curifenia in camerd;

. s[ fie punctual.

Un adolescent de cincisprezece ani trebuie:

. si inilieze o conversafie qi sd wea si ^fie in compania adullilor;

. si faci ordine dupl el gi dupi prietenii lui ^acasi;

. si gtie

ci

nu trebuie si faci gildgie Pentru cddetanjeazd;

. si fie protector gi generos cu fralii mai mici;

. sd exprime recunogtinfi fati de

pirinti

gi alte persoane.

2IANUARIE Nicdieri nu-i

ca acasd

Unele familii ^se comporti exemplar atunci cdnd sunt altundeva, dar lucrurile stau exact pe dos cdnd sunt acasi. Mai mult decit atdt, acest principiu

s[

_le guverneze comportamentul. Sarah Ferguson ducesa de York, i-a vorbit odati unui reporter despre bunele maniere la masd. Ea qi fiicele ei folosesc manierele A, B gi C. Atunci cind ^au luat masa impreuni cu regina Ia Palatul Buckingham, ^s-au folosit

BUNELE MANTERE nENTRU coprr

iN

₃₆₅ on

zu,n

²⁷

cum nu se poate mai bine de manierele A. La restaurant, sunt mai relaxate, aga

ci

folosesc manierele B. $i ^acasi? Au gi mai pu{ine pre- ocupiri, iar manierele C sunt tocmai bune.

Compard filozofialui Fergie cu cea abordatd de Eliza Farrar, ina- lnte de Rizboiul Civil. ,,Nu ar fi mai elegant gi mai cinstit si

triim

un pic mai bine in fiecare zi gi s[ facem mai pu{ind paradi in fala celor- lnlli?'i a scris ea in The Young Lady\ Friend (1834).

Poate ci este mai bine sl fii relaxat acasi, dar cu ce pref? Unul din felurile tale ^ca pdrinte este ca bunele maniere

s[

devind obiSnuinld pentru copil. Daci atunci cdnd este in

alti

parte, trebuie

si

mestece cu gura inchis6, dar nu qi acasd, este foarte probabil

si

nu mestece cum se cuyine nici acasi, nici in alti ^parte. Copilul va fi dezorientat dacd are coduri de bune maniere diferite, lucru care nu va da roade pe termen lung. E ca gi cum i-ai spune unui pianist

c[

nu conteazi cum

cinti

acasi atita vreme cdt la recital se descurci bine.

Pdrinfii pot scipa de niqte b[tei de cap dac|

ii

invafi pe copii cd

ln familie trebuie

si

se comporte foarte bine.

Iati

cdteva modalitl]i prin care

plrinfii

il pot incuraja pe copil s[ faci din cimin un loc mai bun. Sugereazd-i:

. Si dialogheze cu pdrinfii. S[ spunl ,,bund dimineafa" qi ,,noapte

bunfi

. Si respecte intimitatea celorlalli. Sd nu asculte conversafiile te- lefonice, si nu citeasci scrisorile altora qi si nu le cotrobiie prin dulap.

. Sd bat[ ugor la ugi inainte si intre.

. Si fie manierafi la masi.

. Si imprumute lucruri numai dupi ce au cerut permisiunea. S[

le restituie in stare buni.

. Sd. petreaci timp cu frafii lor. Si nu stea inchigi in dormitor.

. Si-i intrebe pe membrii familiei ce mai fac.

. Sd foloseasci o ,,voce de interior" atunci cind sunt in casd.

. S[ faci ordine dupi ei ingigi.

. Nu le da voie si spund cuvinte nepotrivite atunci cdnd iqi iau la revedere.

28

%xercilia

Lipegte lista de mai sus pe frigider ^qi laudi-1i copilul atunci cdnd pune

in

practicituna din reguli. Daci ii place sl lucreze la calcu- lator, roagl-l si faci singur lista pentru frigider.

3IANUARIE

,rTe

rog"

gi

,,muftumesc"

Cdteodati, bunele maniere ale unui copil dezvlluie o stare de b dispozi{ie qi seninitate. Nu este intotdeauna valabil, dar prin exersa rea bunelor maniere, copilul incepe si fie tot mai atent cu ceilalf.

Llsdndu-ne

zi

de zi ghidafi de bunele maniere, invl!6m

si

controlim mai bine gi devenim congtienli de modul in care acliun gi cuvintele noastre

ii

afecteazd pe ceilalfl. La un moment ^{dat, c} suficient exerciliu, normele invl]ate devin o a doua naturd.

La fel se

intimpll

^qi cu ,,te rog" qi ,,mu\umesc". De

indati

copilul iqi poate intinde minu{a durdulie ca

si

ceari un biscuit, trebui

si il

incurajezi

si

spuni ,,te rog". De indatd ce este sufici de mare pentru a

primi

un cadou, indeamnl-l

si

spuni ,,mul1u mesc".

,,Te rog" ar trebui sI faci ^parte din orice rugdminte. Insistl in a- face

si

spuni: ,,Pot s[ beau, te rog?" Atunci cAnd copilul ^este mic, este suficient si spuni: ,,Api, ^te rogi'

,,Mulfumesc" ar trebui folosit de f.ecare

dati cind

primegte obiect, dacd i se face o favoare sau este tratat cu amabilitate. Copiii trebui

si il

foloseasci atunci cand

li

se

di

un biscuit, un cadou dupi ce au fost intr-o

viziti.

%xercifiu

Folosegte metoda indemn-laudi

pentru a

incuraja cuvintelor din aceasti lecfie. in particular, invafi copilul cAnd foloseascd ,,te rog" gi ,,mu\umesc". ^Tot in particular, laudi-l

ce pune in aplicare indemnul tdu.

Sheryl Ebeily, Caroline Eberly BUNELE MANTERE nENTRU coprr

iN

₃₆₅ on

zttn

²⁹

4IANUARIE

Cum

sd

i(i

ceri scuze

,,lmi pare r[u" (;i nu,,Nu am wut''). Aceste trei cuvinte pot linigti chiar

gi temperamentele vulcanice, pot alina suflete gi pot fi bazele unui nou lnceput. Copiii ar trebui si le foloseascl atunci cind sparg ceva, dacl

fac un ^alt copil si plangd sau cAnd

uiti

^sd faci un lucru important.

Atunci ctnd, fbri si wea, un copil

di

peste un altul pe coridoare- le qcolii, cel mai potrivit lucru este sd spuni ,,imi ^pare rdu'i Atunci

cAnd igi

di

seami

ci

a luat deja o a doua

prijitur[

inainte ca a$ii si ^o la pe prima,

prin

aceste cuvinte va da dovadi de politele. Atunci

cAnd copilul

tiu

a intdrziat, a uitat si igi ia uniforma sau a lisat cife- lul sd se joace in gridina vecinului, ,,imi ^pare

riu"

aratd

ci

igi poate ssuma responsabilitatea pentru propriile actiuni. Gregelile mirunte rdmin mdrunte atunci cAnd sunt recunoscute gi insofite de regret.

'l'[cerea _sau nepisarea pot distruge o prietenie.

ln unele cazvri, scuzele trebuie sd fie scrise. Copilul nu trebuie

si

lpi ceard scuze in scris pentru gregeli nesemnificative, mai ales daci. a uvut ocazia sI o facd verbal; de asemenea, nu trebuie

si

insiste cu lcuzele gi nici si le ceari atunci cdnd nu a gregit cu nimic.

Dar atunci cdnd copilul sparge ceva sau trildeazlt un prieten prin dezvdluirea unui secret, un scurt bilet in care sd iqi ceard iertare poa- te lnsoli inlocuirea obiectului distrus sau o cutie de bomboane pen- tru prietenul rdnit.

Dragi Alicia,

lmi pare foarte

riu ci

i-am spus lui ^Kelsie cd vei purta oche- lari. M-ai rugat si pistrez secretul, gi totugi eu l-am spus mai departe. $tiu

ci iti

faci griji despre cum va fi, iar eu am

inriu- tifit

lucrurile. Te rog, iarti-m6. Egti cea mai buni prietene a mea gi md simt ingrozitor

c'

te-am

r'nit.

|enna

Excrciliu

Povestegte-i copilului

tiu

despre o situafie in care fi-ai ^{cerut scuze}

lil(n de cineva. Spune-i cum te-ai simfit ^gi cum s-a rezolvat situafia.

Sheryl Ebeily, Caroline Ebeily

Totodate, spune-i intotdeauna ,,imi ^pare rdu" atunci cAnd te in privinta weunui lucru.

5IANUARIE

Cum

sd te adresezi

altora

Copiii ar trebui

sl

se adreseze adullilor pe numele de familie sau cti un apelativ adecvat dac;, nu au acceptul adultului pentru a nu face asta. ,,Bun[ ziua,

doamni

Smith]' ,,Mul1umesc, domnule Belll' Aceste apelative il vor face pe copil

si

fie apreciat gi vor atrage atenfia

oric[rui

adult

mult

mai bine ^decAt

daci

ar spune ,,salut"

urmat de numele mic al adultului sau daci pur gi simplu nu ar nlcrun nume.

Cine este adultul ^gi cine este copilul? Conform normelor de eticheti, copilul este considerat adult atunci cAnd implinegte opt

sprezece ani.

Pini

atunci ar trebui sd

i

se adreseze vecinului pe mele de familie, si

ii

spuni fratelui

tatilui

siu unchi si si evite folo- sirea numelui mic la adresa oricdrei persoane de peste

ani. Ca pdrinte, pofi sublinia importanla acestui lucru, vorbind pre ceilalli adu\i folosind titulatura 1or sau numele de familie cdnd i te adresezi copilului.

Sunt adulli care preferi folosirea numelui mic in relafia cu copii. Deqi ar putea fi confuz pentru acegtia din

urml,

ei reuqesc igi aminteascl cui pot si ^se adreseze astfel gi cui nu.

%xercilia

Cere-i copilului ^sd

ifi

spun[ cum trebuie si se adreseze relor persoane:

Unei vecine cisitorite, Mary

Flower

(doamna Flower) Unui dentist, Sam Tooth

Unui unchi, Bill Green

Unei bunici, Emma Goodheart Unui vecin, Ken Wall

(domnule doctor Tooth) (unchiule Bill)

(bunica Goodheart) (domnule WaIl) Unei profesoare necisitorite, Sue Book (domnigoarl Book)

BUNELE MANTERE IBNTRU coprr

iN

365

Dr'zzTLE

31

6IANUARIE

Plecdciune,

sdrut

sau o strhngere de

mhnd?

Daci vei

glsi

o carte despre etichetb care recomandi o reverenfi pentru fetife gi o inclinare pentru biiefi, pofi fi sigur

ci

este o carte foarte veche. Pe wemuri, aceste gesturi erau obligatorii pentru orice copil binecrescut, dar in ziua de azi au fost inlocuite de o stringere de mdni, o inclinare a capului sau un zAmbet.

Cind se intdlne$te cu un adult, copilul poate intinde mdna dreap- t& pentru a-l saluta.

Mina

trebuie

si

fie goall,

curati

gi uscati ^(o

poate qterge repede de haine pentru a se asigura).

lndeamnil

si dea mdna ferm, dar si nu zdrobeasci degetele ce- luilalt sau si-i strAng[ mdna prea tare. Strdngerea de mdni trebuie

si

fie scurtd

-

^{doui secunde sunt} suficiente. Copilul

d[

dovadi de o lncredere in sine foarte mare atunci cAnd nu ezitir sir

intind[

mdna.

Daci este prea timid pentru ^a indrizni, o inclinare discreti a ca-

pului,

un

zAmbet sau contactul vizual sunt qi ele foarte elegante.

Acestea rcprezintl, versiunea de azi a reverenlei.

Totuqi, cAteodati, o inclinare de modd veche este foarte

potrivitl.

l1l poli ajuta copilul sI fie pregitit pentru astfel de ocaziirare,pre- curn sfArgitul unui

numir

artistic la un recital de muzicd sau dans.

llliatul ^se va inclina ugor de la mijloc, cu miinile de-o parte gi de alta n corpului; fata igi va apleca ugor capul gi corpul in acelasi timp,

fi-

ttAnd miinile pe lingd trunchi. Reverenla se potrivegte numai in ca-

lul

fetelor mai mici de patru ani.

ln ceea ce privegte sirutul, unii copii vor sdruta imediat anumite pcrsoane, de pildd pe bunici. Totugi, copiii nu ar trebui forfafi sd

si-

t'utc persoane pentru care nu simt niciun fel de afe4iune.

SFAT

Cel mai important lucru pe care ar trebui s[

il re{ini

copilul din

eceastd lec{ie este contactul vizual. Este cel mai eficient mod de a nr[ta

ci

ai perceput prezenla altcuiva.

Cind

copilul

di mina

sau lql

lnclini

capul, dar

eviti si

priveasci persoana respectivi, nu

rctlizeazd,, de fapt, niciun contact.

32

@@xercrTru

Exersafi impreuni strAngerea de mdni, sfbtuindu-l pe copil si nu strdngi prea tare. impreunati-vl mdinile, astfel incAt degetul ei mare _si

arititorul

si ^se uneasci cu ale tale. indeamni-l si te pri- veasc[ in ochi. Po$ face acest exercitiu mai distractiv, folosind ursulef de plug: cere-i

si

dea mina cu el gi

si

spuni ,,Buni ^ziua, domnule Urs".

Apoi

rispunde

in locul

ursulefului, spunAnd ,,Bund ziua, domniqoar[/domnule PIun i

T IANUARIE

Cum

primetti un compliment

Este

pllcut si

primegti un compliment. Cel mai bun rdspuns partea copilului este sd zimbeasci gi

si ii

mu\umeasci care

l-a

formulat.

Nu

trebuie

si ne

opunem

unor

cuvinte moase

*

ci trebuie luate ca atare si considerate sincere. De copilul nu ar trebui

si

scoati

in

evidenfi faptul

ci

singurul pentru care echipa sa a avut rezultate bune la sport a fost acela echipa adversi nu a jucat bine. Atunci cdnd copilul

insisti ci

meritl laudele, existd riscul ca persoana care le transmite s6 se

stAnjeniti, aga

ci

amintegte-i acest aspect. incurajeaz|-fi copilul spuni la

rindul

siu niqte cuvinte drigute atunci cAnd cineva

il

Un copil care acceptd complimentele ^gi le oferi la randul lui de streazi cd se accepti pe sine gi

ci

ii ^plac oamenii. Ca pdrinte, ai grij si fii un exemplu bun de urmat.

CA

6xercifiu

Citegte urmitoarele dialoguri

alituri

de copil _Ei spuneli de ce numai doui dintre ele sunt folosite bunele maniere:

coNvERsATrA 1:

Heather:

-

^Ai cdntat foarte frumos la recitalul de pian.

Jamie:

-

^A fost ingrozitor. Am avut atdtea emofii, incXt am a treia strofr $i am cdntat al doilea final mai intdi. A fost prea Nu ar fi trebuit ^sd incerc s[ cint.

Sheryl Eberly, Caroline Ebefly BUNELE MANIERE rBNTRU coPrr

iN

₃₆₅ on

zttn

Heather:

-

^{Eu nu am auzit nicio greqeali. Mi s-a pdrut ca a sunat}

foarte bine. Mi-ag dori ^sd pot cinta qi eu aga.

Jamie:

-

^{Nu gtiu de ce} am acceptat si ^iau leclii de pian.

coNvERsATrA 2:

Kristie:

-

^{imi place} noua ta tunsoare. i1i sti foarte bine.

Carrie:

-

Muljumesc. Pdrul scurt este mai ugor de ingrijit. Chiar voiam si

ifi

spun ce bine

ifi

ste gi fie. ^{Roqul te} prinde foarte bine.

coNvERsATrA _3:

Kelsie:

-

^{imi place tricoul}

^tiu.

Brittany:

-

^{Mie nu. Este} foarte vechi gi demodat. A fost al surorii

mele.

coNvERsATrA 4:

Iohn:

-

^{Ai jucat} foarte bine in piesa de teatru de la gcoali. Ai fost foarte expresiv gi ai vorbit suficient de tare pentru ate

atzitoati

lu-

mea,

Tim:

-

^{Mulpmesc foarte mult.} Eqti foarte drigu{. Am fost pen- tru prima dati pe scend, dar mi-a plicut ^{la nebunie. i1i} mulpmesc

ci

ai venit sd vezi piesa. Publicul a fost foarte receptiv, ceea ce a fbcut totul mai ugor.

8IANUARIE

Cum oferi un compliment

Sil faci complimente poate fi o provocare, aga

ci

^atunci

cind

copiii runt foarte mici, este mai bine si ii incurajafi si nu igi exprime pire-

ren despre calit4ile ^{personale sau acliunile altora. Este foarte proba-} bll ca

plrinfii

care igi indeamni copiii

si-i

spunl bunicii ce pirere au derpre cina pregititi de aceasta pentru Criciun si audi ^gi un comen-

ttrlu

precum ,,imi vine

sl

vomit delavarza ^{asta de} Bruxelles", nu Itumai ,,Faci cele mai bune bomboane de casi".

Pe misurd ce copilul creqte, incurajeazi-l si ^Ie spuni prietenilor rdl utunci cdnd are o pirere

buni

despre ei. Nu trebuie decit sd ur-

nrr're o reguld simpli: si fie sincer _9i si ^spund adevirul.

Sheryl Eberly, Caroline Ebeily

Poate fi de ajutor daci

ii

spui copilului sd

puni

accent pe lucruri concrete. De exemplu, dacd acesta admirl puloverul unui prieten, ar trebui si spuni: ,,Puloverul acesta ifi vine foarte bine'l iar nu ,,intot- deauna

ariti

bine",

intrucit

nu ar suna adevdrat. $i nici nu ar trebui si intrebe de unde a fost cumplrat puloverul.

Complimentele gi aprecierile par sincere atunci cdnd sunt perso- nale gi pun accent pe lucruri concrete: ,,Mi-a pllcut povestea pe care au scris-o. M-a fbcut si rddl' Enunfurile care incep cu persoana viza-

t[

sunt mai degrabl flatante (,,Egti

atit

de talentat" ori ,,Tu scrii cel mai bine

din

intreaga clasi'). Oamenilor le place

si

audi lucruri bune despre ei, lucruri concrete ^gi nu enunfuri despre care gtiu ci nu sunt adevirate intotdeauna.

Copiii ar trebui si aibi grijd gi la cei care sunt prezenli la

complimentelor. Daci o prieteni tocmai a fost aleasl

in

echipa de majorete qi

in

apropiere se afl6 o alta care a incercat de asemenea,

ftri

^succes,

si

intre in echipi, este mai bine ca felicitirile sd fie p[s- trate pentru un moment mai potrivit. Sau, cel pufin, complimentele ar trebui

si

fie cAt mai sumare, pentru ca cealalti prieteni

si

nu se

simt[ gi mai stAnjenitd de eqecul ei.

Copilul ar trebui si invefe sd ofere complimente colegilor sii. N

este nevoie ca acestea sd fie adresate direct adullilor decdt in s

in care adultul respectiv a fost drlguf ^cu copilul. ii ^poate spune unui adult ,,Petrecerea pe care ati organizat-o pentru noi a fost foarte dis- tractivd'l dar nu gi: ,,P[refi mai ^slao"i

Complimentul este ca o imbritigare verbald. Degi existd o mulli- me de capcane atunci cdnd oferi un compliment, cu pufin exercitiu, copiii pot invifa s[ le ofere cu gra]ie ^qi sinceritate

@@xercrtru

Cel mai bun loc de exersare este acasi. fucafi impreuni primegte complimentele?". O persoanl se gdndeqte la un compli- ment gi

il

spune; de exemplu, ,,Am fost foarte impresionat de grija ca care ai scris raportul" sau

,Cind ifi

pui haina

in

dulap;

toati familia are de cdgtigat, deoarece in casi se pistreazi ordine".

Restul famiiiei incearci

sl

afle cui

ii

este adresat complimentul Cel care ghiceqte trebuie si ^se gAndeasci la urmitorul.

BUNELE MANTERE nENTRU coprr

iN

365 on zu,n

9IANUARIE

Punctualitatea

't'impul nostru este limitat. Nu putem extinde durata unei zile gi nici nu putem face

timpul

sd treacl mai incet. De aceea, este foarte important si ^{folosim cdt mai bine} timpul pe care il avem la dispozi- {ie. La fel de important este s[ nu i1i lagi copilul sd fure din timpul ultora. Asta inseamni

si

nu

fii

punctual

- ⁱⁱ

^{iei unei alte perso.rne}

run lucru prefios, care nu poate fi inlocuit.

lntirzierile ^pot apirea din cauza unei organizdri deficitare. Nu ai lnceput si te pregdtegti suficient de devreme ori nu fi-ai ^{acordat sufi-} cient timp atunci cAnd ai plecat. Dar poli si intdrzii pentru

ci

pur gi riimplu nu

ili

pasi daci ajungi la timp. in cazul acesta, inseamn[

cl

ai clecis si nu te intereseze

ci

egti nepoliticos. Poate

ci

ceilalli nu ifi vor

npune imediat cAt de mult

ii

deranjeazb faptul cd nu eqti punctual, drrr in scurti weme nu igi vor mai face planuri cu tine.

Iati

cum

ili

pofi face copilul si devind punctual:

. Acord[-i mai mult timp decdt crezi ci ar avea nevoie pentru a se

preglti. DacI de obicei

il

laqi o jumltate de o16, incepe

si

te pregitegti cu o

orl

mai devreme inainte de a pleca de acasi.

.

Ajuti-l

s[ igi aranjeze lucrurile astfel

incit

s6 aibl la indemdnd tot ce

ii

trebuie pentru a fi gata.

invali-l

si-qi ageze pantofii in

acelagi loc pentru a nu-i ciuta peste tot cdnd nu igi amintegte unde i-a lisat.

. Inval6-l

si

se pregdteasci de cu seari: indeamni-l

si

igi facl ghiozdanul seara.

Ai

grijl. ca tot atunci si aibi ^{qi hainele} pregi- tite.

. Copiii mai mici au nevoie de ajutor pentru a se organiza.

ln-

deamnd-l pe copil sd facl ^o

list[

cu toate lucrurile de care are nevoie atunci cAnd se duce undeva. Stabilegte un interval pen- tru fiecare activitate gi apoi calaieaz|de cite minute are nevoie in total.

r Bineinfeles cd toati ^lumea mai intdrzie cAteodati. Daci ihtirzie

rnai mult de cincisprezece minute, invafi-l si sune gi s[ explice situafia.