a Bibliotecii Nationale a

Jnrue AusrEN

gvtMWX,

TWR

Jane Austen Mdndstirea Northanger

Editor Aldo Press, Bucuregti

@ by Dexon Ofice srl

Toate drepturile pentru aceast5 versiune apartin Dexon Office www.aldopress.ro

escrierea

CIP

a Bibliotecii Nationale a

Rom STEN, Jane

Ministirea Northanger / Jane Austen,

trad.

Emilia Oan!5

-

Bucuregti, Aldo Press, 2004

tsBN

973-701-029-9

l. Oan!5, Emilia (trad.) 821.111-31=135.1

CAPITOLUL

¹

Nimeni din cei care au cunoscut-o pe Catherine Morland in copildrie ar

fi

bdnuit cd are stofd de eroinS. Starea ei socialS,

caracterultatilui

^qi mameiei, felul eide-a fi gifirea ei, totul era impotrivS. Tatdl ei era cleric, nu era un om gters sau

sirac

^gi

era un om foarte respectabil, degi numele lui era Richard... ^gi nu

fusese

niciodatd frumos.

Avea

mijloace financiare consi- derabile gi

doui

case bune... gi n-avea deloc obieiul s5-gi lind fetele incuiate. Mama ei era o femeie cu foarte mult bun sim!, avea

o fire plScuti

gi, ceea

ce

mai notabil, era foarte

sInS-

toas5. A avut trei

fii

pdnd sd o nascd pe Catherine gi

in

loc sd

moari

aduc6nd-o pe aceasta pe lume, aga cum s-ar agtepta

toati

lumea,

a

mai tr5it... gi

incd

destul ca

sd

mai

faci

^gase

copii, s5-i vadd crescdnd in jurul ei gi sd fie

sanitoasi

tun. O

familie cu

zece

copii va fi

totdeauna consideratS

minunati

fiindc5 sunt destule capete, brale gi picioare ca sd fie una pu- ternicE, dar familia Morland nu prea merita acest epitet fiindcd membrii ei erau,

in

general, foarte gtergi, iar Catherine a fost mulli

ani

la

fel

de

gtearsi ca

ceilalli. Avea

o

siluetd ciudat5, slSbu!5,

o

^piele bolndvicioas5, fSrE culoare,

pir negiu

lins gi

trdslturi asculite cam asta ca si vorbim despre fizic,

iar mintea

ii

^pdrea

^{la fel de}

nepotrivitd pentru

a fi o

eroinS. ii plSceau toate jocurile bdieteqti gi prefera sE joace cricket in loc

sd

se

joace cu

pdpugile

sau sd faci

alte

fapte

bune de-ale

copiliriei

cum ar

fi

sE addposteascd un alunar,

sd hrineascd

un canar sau sE ude o tufd de trandafiri. De fapt, nu-i plScea grddinSritul, iar dacS aduna flori era mai mult din pldcerea de a face o faptd

rea...

sau, cel pufin, aga au dedus allii vdzdnd

JANE AUSTEN

cd

le ia doar pe cele de care nu avea voie. Astea erau incri- naliile ei; c6t despre aptitudinile ei, erau la fel de neobignuite.

Nu putea invS{a sau in{elege nimic inainte sd

fie

instruitd _9i, uneori, nu reugea nici atunci, fiindcd era adesea neatentd gi, din cdnd in cdnd, cam prostuld. Mamei ei i-a luat trei luni doar s-o invele "Rugdciunea Cergetorului", iar dupd aceea, sora ei

T"i ^{mic5, Sally, o} spunea mai bine ca ea. Nici

vorbd, Catherine nu era totdeauna proastd, nicidecum,

dovadi

cd a invSlat fabula "lepurele gi prietenii lui" la fel de repede ca orice fatd din Anglia. _Mama ei dorea ca ea sE studieze _muzica, iar

catherine era sigurd cd i-ar

pl5cea, fiindcd

o

am.Jza foarte mult sd ciocneascd gplinturile vechii gi oropsitei magini de tors, aga cd la opt ani a inceput. A invd{at un an gi n-a mai putut sd reziste, iar doamna Morland, care nu voia ca fetele ei sd fie cultivate dacd nu aveau aptitudini sau nu o fdceau cu plicere, i-a permis sd intrerupd. ziua

in

care au renunlat la profesorul

de muzici a fost una din cele mai fericite din viata

lui catherine. Nicidorinla de a desena n-a durat mai mult; degide cdte ori punea mdna pe plicul vreunei scrisori de-a mamei ei

sau

orice

alt

petic

de

hdrtie dddea dovadd

de mult

zel

in

a desena case _9i copaci, gdini gi pui, toate astea semdndnd sus_

pect

de

mult. Tatdl

ei a

invd{at-o sd scrie gi

sd

soco-teascd, mama ei a invdfat-ofranceza degi n-avea talent pentru nimic

gi se

eschiva

de la

lec{ii oricdnd putea.

ce

caracter ciudat, inexplicabil! Fiindcd degi d5dea aceste semne de nepdsare la

zece

ani,

nu era nici rea la

suflet, nici irascibild,

era

rareori incipdtdnatS,

se

certarar, era foarte brandi cu cei

micidegiii mai tiraniza, din cdnd in c6nd; era cam

zgomotoasd gi

nestipdnitd, nu-i pldcea sd stea in casd si nu agiea curd{enia, iar ce-o amuza mai murt pe _{rume era} sd

se

roitogoreascd _in

jos

pe delugorul din spatele casei.

Aqa era Catherine Morland la zece ani. La cincisprezece a inceput

si

se schimbe

in

bine cafizic: a inceput sd-gi bucleze pdrul si sd viseze la baluri, tenul i s-a luminat, trds5turile i s-au indulcit, s-au rotunjit gi au

cipitat

culoare, ochii i-au devenit

MANASTIREA

NIRTHANGER

mai vioi, iar silueta mai ferm5. Dragostea pentru murd5rie a lSsat locul Tnclinaliei spre podoabe gi s-a fdcut mai curatd pe

misurS ce se

fdcea mai degteaptS, auzind

cu

^pldcere cum,

uneori, tatil sau mama ei remarcau aceste

imbunEtdfiri.

"Catherine se face chiar frumugic5... astizi e

aproape drdguld" erau cuvinte care-i ajungeau

la

urechi,

din

cdnd in cdnd, gi

ce

plScute erau

!

Sd

fie

aproape dr5gu{d

e

un lucru mult mai incdntdtor pentru o

fatl

care

in

primii cinci-sprezece ani de viald a fost gtearsd, decdt dacd ar fi avut frumuse(ea de la inceput, din prima clipd de via!5.

Doamna Morland era o femeie foarte bund givoia

si-gi

lase copiii sd fie ei ingigi, dar timpul ei era tot ocupat cu lenevitul in pat gi instruirea celor mici, aga cd fetele mai mari erau ldsate, inevitabil, de capul lor gi

nu

era grozav cd aceas-td Catherine, care nu avea nimic m5re!, prefera cricketul, baseballul, cdldria gi hoindreala pe coclauri la paisprezece ani

in

loc sd citeascd, de fapt s5 citeascd ceva util, fiindcd dacd nu conlineau cunog- tin{e utile, dacb erau doar povegti gi nimic serios,

nu

Ie res- pingea deloc. Dar de la cincisprezecela gaptesprezece ani s-a pregdtit sd devind o eroin5 de roman: a citit tot ce trebuie ele sE

citeasci

s5-gi umple mintea cu acele citate care sunt atdt de utile ca sd le aline durerea

in

clipele grele ale vielii lor pline de aventuri.

Din

Pope

a invdiat s5-i

dezaprobe

pe cei care

',indurd batjocura durerii".

Din Gray a aflat c5:

"Multe flori infloresc nevdzute mdcar Risipindu-qi aroma in pustiu, in zadar."

De la Thompson c5:

"E o pldcere nemaipomenitd

O minte tdndrd s-o inveli sd priceapd."

lzrr de la Shakespeare a aflat multe... printre altele

cI:

"Fleacuri fdrd consistenld, ca aerul, Sunt pentru cel gelos dovezi de neclintit, Le crede ca

pe

Sfanta Scripturd."

I

JANE AUSTEN Sau c5:

"Bietul gdnddcel pe care cdlcdm

ln trup sf4giat e de-o durere

tot

aga mare Ca muribundul uriag."

$i ci

o tdndrd indrdgostit5 arat6'.

"Ca Rdbdarea insdgi

Zdmbind chiar dac-o doare."

in

domeniul acesta progresase suficient... gi s-a descurcat extrem de bine

giin

altele, fiindcd degi nu stia sd scrie sonete,

a

reugit sE le citeascS; gi dacd nu avea gansa de a fermeca auditoriul cdntdnd

la pian un

preludiu compus chiar

de

ea, totugi putea

sb

asculte pe

allii

cdntdnd fdrd

sd

pard obositd.

Cele mai mari lipsuri le avea la desen fiindcd n-avea nici cea

mai micd noliune, nici mdcar deajuns ca sd incerce

sd schileze profilul iubitului. Aici se indepdrta ingrozitor de nivelul unei

adevlrate

eroine. Nu-gi dddea seama cAt de mari lipsuri are fiindcd nu avea un iubit cdruia s5-ifac5 portretul. Ajunsese la gaptesprezece ani f5rd sb intdlneascd un tdndr afabil care s5-i trezeascd sentimentele f6rd s5-i provoace o pasiune ade- vdratd sau, m5car, sE-i provoace mai mult decdt

o

admiralie destul de moderatd gi trecdtoare. Asta era intr-adevdr ciudat ^!

Dar

lucrurile ciudate

sunt, in

general, explicabile dacd faci efortul de a cerceta

in

am5nunt. Nu era pici un lord in vecind-

tate; mai

mult,

nici

mdcar

un

baronet.

Nu era

nici

o

familie printre cunogtinlele ei care

si

fi crescut gi ajutat un bdiat gdsit intdmplStor

la uga lor, nici un tdndr a cdrui

ori-gine

sd

fie necunoscutS. Tatdl

ei

nu era tutorele nimdnui gi mogierul din parohia lor nu avea copii.

Dar cdnd o tdndrd domingoard e destinatd

si

devind eroind nicieforturile perseverente a patruzeci de familiivecine n-o pot impiedica

! Ceva trebuie sd se intdmple gi se va

intdmpla negregit ca s5-i aducd

in

cale un erou.

Domnul Allen, care delinea cea mai mare parte

din Fullerton, satul din Wiltshire unde trSia familia Morland, a fost trimis la Bath, la bdi, din cauza acceselor de gut5, iar sofia lui,

UANASnqEA NIRTHANGER

o femeie bunS la suflet care o indrigea pe

domnigoara Morland

si

gtia probabil

cd

dacd aventura n-o

gisegte

pe o tdndrd fatd in satul ei atunci ea trebuie s-o caute

in

alt5 parte,

a

invitat-o

pe

Catherine

sd vind cu ei.

Domnul

gi

doamna Morland

au

fost

foarte

maleabili

gi

Catherine

era

extrem de fericitS.

CAPITOLUL 2

in

plus fa!5 de

ce s-a

spus deja despre caracteristicile fi- zice 9i ^morale ale lui Catherine Morland, care

e

pe cale de a

se

lansa

in

problemele

gi

pericolele ridicate

de o

gedere de gase

sdptimdni

la Bath, se poate

adluga,

pentru

o

mai bun5 informare a cititorului in caz cd urmdtoarele pagini nu vor reugi

sd dea altfel o idee despre

caracterul

ei, cd avea o

inimd iubitoare, era veselS gi comunicativS, nu era deloc

infumuratl sau

prefdcutS,

manierele ei tocmai se debarasaserd

de stAngdcia si timiditatea unei copile, era

o

persoanS plScutd gi

in

zilele bune chiar drdguld, iar mintea ei era cam tot aga de negtiutoare qi inconsecvent5 cum e de obicei mintea femeii la gaptesprezece ani.

Cum

se

apropia

ora de

plecare ne agteptSm, desigur, ca nelinigtea

materni a

doamnei Morland

sd se

accentueze. O

mie de

presentimente prevestitoare

de rdu pentru iubita

ei Catherine, din cauza acestei ingrozitoare

despS(iri,

trebuiau s5-i umple inima de triste{e gi s-o inece

in

lacrimi

in

ultimele

doui

zile impreunS, iar sfaturi practice de cea mai mare impor-

tan!5

trebuiau

s5-i

zboare

de pe

buzele

inlelepte in

timpul ultimei lor discu(ii

in

camera ei. Avertismente impotriva unor nobili

gi

baroneli care, cu violen(d,

se

delecteazd

cu

rdpirea tinerelor domnigoare pe care

le

duc departe

in

cdte

o fermi

trebuiau

in

asemenea momente sd dezvdluie tulburarea inimii

ei. Cine

n-ar gdndi aga

? Dar

doamna Morland

stia atdt

de

10 JANE AUSTEN putine despre lorzi 9i barone{i incdt nu avea habar de rdutatea

tuturor gi ignora

complet

in ce

^pericol

e fiica ei din

cauza uneltirilor acestora. Avertismentele

ei

s-au rezumat

la

urmd- toarele:

-

Te rog, Catherine, s5-!i pui totdeauna ceva cdlduros ^?n jurul gdtului cdnd iegi din camerS, seara, 9i ag vrea ^sE fi aten- td pe ce cheltui banii, o s5-ti dau caie{elul dsta sd-!i notezi.

Sally sau, mai degrab5, Sarah

(fiindcl

ce tAndrd din mica nobilime ajunge la gaisprezece

anifdr5

sd-gi schimbe numele

cdt

poate

?)

trebuie deja

si fie

prietena intimd

gi

_confidenta surorii

ei

Catherine. Totugi,

e

de remarcat

ci

nici n-a insistat

ca

aceasta s5-i scrie

in

fiecare

zi,

nici

nu

i-a smuls ^promisi- unea sd-i descrie exact fiecare noud cunogtin!5 sau sd-i dea detalii despre fiecare conversalie interesantd avut5

la

Bath.

De fapt, tot ce privea aceastd cdldtorie relativ importantb a fost tratat

de

membrii familiei Morland cu

o

moderalie gi un calm care

pireau

mai potrivite cu sentimentele obignuite intr-o viald comund decdt

cu

susceptibilitSlile rafinate, emofiile

dulci

^pe care ar trebui sd le stdrneascd prima despdrfire a unei eroine de familia ei. Tat5l ei,

in

loc s5-i dea

un cec fdrd valoare

li-

mitatd cdtre bancherul lui sau

mEcar

s5-i pund in

mdnd

o

bancnotd

de o

sutd

de lire

i-a dat doar zece guinee gi i-a promis s5-i dea mai mult dacd cere.

Despd(irea a avut loc sub aceste auspicii nu prea promild- toare gi cdlStoria a inceput. Ea s-a desfSgurat relativ

in

liniste gi a fost sigurd, lipsitd de evenimente. Nici hotii nici furtuna nu

i-au

n5pdstuit,

nici o

intorsdturd

fericiti care s5-i

aducd in preajma unui erou. Nu

s-a

petrecut nimic mai grav decdt cd doamna Allen s-a temut cd-gi uitase unul din saboli la un han, dar, din nefericire, gi aceastd temere s-a dovedit nejustificatd.

Au ajuns la Bath. Catherine era incdntat5 si agitatS, ochii ii cutreierau incoace gi-ncolo, peste tot, pe mdsur5 ce se apropi-

au de

frumoasa

gi

impresionanta periferie

a

oragului gi apoi

cdnd au intrat pe strdzile care duceau spre hotel.

Venise preg5titd

sd se

simtd fericitd gi era deja.

S-au

cazat repede

MANASTIREA N1RTHANGER

intr-o pensiune confortabild din strada Pulteney.

Cred

cI e mai

bine

sd

facem acum

o

scurtd descriere a doamnei

Allen ^pentru ca cititorul sd ^poatd aprecia in

ce mdsurd comportarea

ei va favoriza, probabil, toatd

neno- rocirea

gi

cum

va

contribui

s-o aduci pe

biata Catherine la starea disperat5 care

e

necesard

in

ultimul volum gi asta fie din impruden!5, vulgaritate sau gelozie,

fie

^prin interceptarea scrisorilor ei, distrugerea caracterului sau scoaterea ei in soci- etate.

Doamna Allen

era

una

din

numeroasele femei

in a

cdror prezenld nu simli altceva decdt surpriza cd existd b5rba{i pe lume care sd le placd destul ca sd se cdsdtoreasci cu ele. Nu era

inzestrati

cu frumusele, inteligen!5, preg5tire artisticS sau maniere alese. Avea doar aerul unei femei blAnde, li-nigtite, o fire

plScuti

gi

o

minte cam superficialS

-

asta era

tot

ce-ar fi putut s-o ajute sd fie aleasd de un om inteligent gi ra{ional ca domnulAllen. Pe de o parte, era persoana cea mai nimeritd

si

prezinte _o tAn5ri domnigoarE in societate fiindcS-i plScea la fel de mult

si

meargd peste tot 9i sd vadd totul. imbrdcdmintea ^o pasiona.

Avea o

pl6cere inofensivd

sd fie

elegantS, aga

ci

lntrarea eroinei noastre in societate nu s-a produs decAt

dupi

ce a petrecut trei-patru zile invSldnd cam ce se poartS, iar insoli-

toarea ei ^gi-a achizilionat o rochie de ultima modd.

_9i

Catherine a cumpdrat ceva 9i dupd ce toate astea s-au aran- Jat a venit gi seara cea mare

in

care trebuia sd fie condusd ^la pavilionul mare de dans.

Pirul

i-a fost tuns gi coafat de cele

mai

pricepute mdini,

hainele i-au fost

aranjate

cu grijd,

_iar doamna Allen gi camerista

ei

au declarat

cd

ardta exact aga cum trebuie.

Cu

asemenea incurajdri, Catherine

spera,

cel pufin,

sd

treacd

prin

mul{ime

fdrd a

^primi

priviri

critice. Cdt despre admira[ie, era totdeauna binevenitd dacd o primea, dar nu era dependentd de asta.

Doamnei

Allen i-a luat atdt de

mult imbr5catul,

incdt

au lntrat t6rziu in sala de bal. Era

in

plin sezon, sala era aglome- rat5, iar cele doud doamne s-au strecurat induntru cdt de bine

11

12 JANE AUSTEN au putut. Cdt despre domnulAllen, el s-a dus direct in sala de

joc gi

le-a ldsat

sd se

descurce singure

cu

mullimea. Avdnd

mai multd grijd de toaleta ei decdt de

confortul protejatei, doamna

Allen

^gi-a

croit

drum printre bdrbalii ingrS-mddili la

ugd cdt de repede se ^{poate merge} cu

^prudentd; totugi, Catherine

s-a !inut

^aproape

de ea

impletindu-gi prea strdns bralul pe dupd al prietenei ei ca sd poatE fi desp5rlite de forla obignuitd a unui grup care se agit5. Dar spre marea ei uimire gi-a dat seama cd dacd pdtrundeau Tn camerd asta nu insem- na deloc

ci

^{scdpau de} ingrdmddealS ci, mai degra-b5, aglo-

meralia era mai mare pe

m5surd

ce

avansau

degi ea

igi inchipuise

cd odatd

ajunse mai dincolo

de

ugd

vor

gdsi cu ugurin!5 locuri gi vor putea urmdri dansul.foarte bine. N-a fost deloc aga,

gi

chiar dacd dupd multd strSdanie neobosit5 ^au ajuns chiar

in

mijlocul camerei situalia lor

a

rdmas aceeagi, adicd nu vedeau nimic din dansatori

in

afard de penele lungi ale toaletelor unor doamne. Au continuat sd se migte sperdnd sd vadd ceva mai bine gi insistdnd mai cu

fo(5

mai cu bldn- dele au avansat,

in

sfdrgit, pdnd la intervalul din spatele celei mai inalte bdnci. Aici era mai pulin aglomerat gi, prin urmare, domnigoara Morland vedea foarte bine toate persoanele aflate

maijos

^gi ce pericole o pdndiserd la trecerea printre ele. Era o panoramd superbd 9i ea ^a inceput, pentru prima datd in seara aceea, sd se simtd la un bal; murea de nerdbdare sd danseze, dar nu cunogtea pe nimeni

in

camerS. Doamna Allen a f5cut tot ce gtia ea sd facb intr-o asemenea situalie spundnd foarte calmd din cdnd

in

c6nd:

-

Ag vrea sd poli dansa, draga mea... sper sd po[i gdsi un partener.

O vreme,

tdnira

ei prietend i-a fost recunoscdtoare pentru

aceastd urare, dar a repetat-o prea des gi firi efect,

^gi Catherine

s-a sdturat pdn5 la urmd gi n-a mai vrut

s5-i mul{umeasc5. Totugi n-au putut

si se

bucure mult

timp

de avantajul

oferit de

pozi[ia cdgtigatd

cu atdta trud5.

Repede toatd lumea

a

plecat

sd

ia ceaiul, iar ele au trebuit sd se in-

MANASTIREA NORTHANGER

ghesuie ca toatd lumea. Catherine incepea

si fie

cam deza- mdgitS, obosise ldsdndu-se

tot

timpul inghesuitS

de altii,

cu fete,

in

general, neinteresante gi pe care nu-i cunogtea deloc aga

ci ^nu

^putea

^sd

^ugureze neplScerea acestei incarcerdri schimbdnd cdteva cuvinte cu vreunul din ceilalli captivi. Cdnd

a

ajuns

in

sfdrgit

in

sala unde

se

lua ceaiul s-a simlit gi mai stdnjenitd cd nu

apa(ine

unui grup, nu cunoagte pe nimeni ^gi nu e nici un domn sd le inso[easc5. Nici urmd de domnulAllen gi dupd ce au

ciutat

degeaba o solulie mai bun5, au fost obli- gate sd stea la un capdt de masd la care se agezase deja un grup mai mare gi unde

ele nu se

simleau

in

largul

lor

_Ei nu puteau vorbi decdt una cu cealaltS. De

indati

ce s-au agezat doamna Allen s-a felicitat

singuri

cd nu gi-a stricat rochia:

-

^Ar

^fi

^fost

^o

nenorocire s-o rup, nu-i aga

?

E

o

muselind atAt

de fin5.

Dupd pdrerea mea, nu-i

o

rochie

la fel de

fru- moas5 in toatd sala, te asigur.

-

Ce neplScut e, a goptit Catherine, sd nu cunoagtem chiar pe nimeni aici!

Doamna Allen i-a rbspuns perfect seninS:

-

Da, draga mea, e, intr-adevdr, foarte neplScut.

-

Ce-o sE facem

?

Domnii gi doamnele

de la

masa asta

par si ^{se intrebe de}

^ce-am

^{venit aici...}

^parcd

^{vrem sd}

^ne

lmpunem prezenla ^Tn grupul lor.

- ^{Da, aga gi facem. E foarte}

dezagreabil.

Ag vrea si

cunoagtem

multi

lume aici.

-

Eu ag vrea sd cunoagtem mdcar pe cdliva... am avea la clne sE ne ducem.

-

^Foarte adevdrat, draga mea, dacd am cunoagte pe cine-

va

ne-am duce acolo direct. Familia Skinner

a fost

aici anul trecut... ag vrea

si

fi venit gi anul 5sta.

-

^{N-ar fi} mai bine sd plecdm acum ? Nici nu sunt tacAmuri puse pentru noi aici, vezi doar.

-

^{Nu mai sunt,}

e-adevirat.

Ce neplScut ! Dar cred c5-i mai blne sE rdmAnem

pe

loc fiindcd prea ne mototolesc

in

aglo- meratia asta

! Cum imi std

p5rul, draga mea

?

Cineva m-a 13

14 JANE AUSTEN ^{U A Iu A}

sn

n E A N o RT H AA/GER 15 .impins gi cred cd mi-a stricat coafura.

- ^Nu,

^aratd,

intr-adevir,

foarte bine. Dar, dragd doamnd Allen, esti sigurd cd nu cunogti pe

nimeniin

multimea asta de oameni? Cred cd trebuie sd cunogti pe cineva.

-

^Nu cunosc, pe cuv6nt de onoare... ag vrea sb cunosc.

Mi-ag dori din toat5 inima sa cunosc multd lume aici ca s5-!i fac rost de un partener. Ag fi aga de bucuroasd dacd ai dansa ^!

Uite ce

femeie ciudatd trece

! Ce

rochie

veche

^poartd

!

Ce demodatd e !

Uitdte in

spate.

Dupb cdtva

timp

unul din vecini le-a oferit ceai, iar ele au acceptat recunoscdtoare, ceea ce

a

fost inceputul unei con- versalii simple cu domnul care le f5cuse oferta gi asta a fost singura datS cdnd cineva le-a vorbit toatb seara pdnd sd fie

gisite

_de domnulAllen care

lis-a

alSturat Ia sf6rgitul balului. El i-a spus direct:

-

^Ei, domnigoari Morland, sper c-ai petrecut bine la bal.

-

intr-adevdr, foarte bine, a replicat ea incercdnd fdrd suc- ces sd ascundd un cdscat profund.

Doamna Allen a ad5ugat:

-

^Ag vrea ca ea sd fi dansat, ca noi s5-i fi gdsit un parte- ner.

ii

spuneam

c6t

m-ag bucura dacd

familia

Skinner

ar

fi venit

in

iarna asta gi nu iarna trecutd sau dacd ar fi venit fami- lia Parry, cum ziceau cd au de gdnd, ea ar

fi

putut dansa cu George Parry.

imi

pare aga de

riu

cE n-a avut partener ^!

:

_{Poate o sE}

_fie

_{mai bine}

_in

altd sear5, a fost consolarea oferitd de domnul Allen.

La

sf6rgitul dansului oamenii au inceput

si ^se

^impr5gtie,

oricum a rdmas destul spafiu pentru ca cei rdmagi sd meargd mai

in _{voie 9i}

acestd

a fost

momentul

ca o

eroind

care

nu jucase un rol prea important in evenimentele serii

si

fie obser- vatd _9i admiratd. La fiecare cinci minute plecarea unora l5sa

mai mult

spa{iu

ca

farmecul

ei si iasi in evidenli. A

fost vdzutd de mullitineri care nu fuseserd ldng5 ea inainte. Totugi, nici unul n-a tresdrit vrdjit gi mirat zbrind-o, nici o goaptd intre- bdnd spre ea n-a strdbdtut camera, nimeni n-a considerat-o o

zeit5. Totugi, Catherine

arita

foarte bine, iar

dacl

acei oameni ar

fi

cunoscut-o cu trei ani inainte ar

fi

considerat-o chiar fru- moasd acum.

Totugi, a fost privitd gi chiar cu oarecare admiratie, fiindc5 ea insSgi

a

auzil cdnd doi domni au spus despre ea c5-i o fat6 drdgu{5. Aceste cuvinte au avut efectul normal: imediat seara I

s-a

^pdrut nrai plScutd decdt inainte

fiindcd

mica vanitate ii fusese satisfdcutd;

s-a simlit

mai

indatoratd celor doi

tineri pentru aceastd

laudi

simplS decAt ar fi fost o

adevirat5

eroin5 pentru cincisprezece sonete care-i laudd farmecele gi s-a dus

la

locul

ei foarte bine

dispusd

$i

^perfect

mullumiti de cdti

aten{ie primise.

CAPITOLUL 3

Fiecare diminea[5 venea cu activit5lile obignuite: magazine de vizitat, noi p5rli ale oragului de explorat, de frecventat pavi- llonul

de

cur5, unde

s-au

plimbat

de

colo-colo uitdndu-se la

toati

lumea gi nevorbind cu nimeni. Dorin{a doamneiAllen de a cunoagte mai

multl

lume la Bath era incd foarte vie gi ea o

repeta dupd fiecard noud dovadd avutd dimineala cE

^nu

cunoagte absolut pe nimeni.

$i-au

ficut

aparilia

in

pavilionul mic de dans qi aici eroina noastrd

a avut mai mult noroc.

Maestrul

de

ceremonii i-a prezentat

un

tdnSr gentleman

pe

nume Tilney

ca

partener.

P5rea cam de doudzeci gi patru - doudzeci gi cinci de ani, era lnalt, avea un ten ^plScut, ochivioi,

inteligenligidaci

nu era chiar frumos, oricum, era foarte aproape de asta. Era indemdnatic ^gi Catherine s-a sim{it foarte norocoasS. N-au avut rdgazul sd vor- beasc5

in

timp ce dansau, dar cdnd s-au a$ezat la ceai ea ^a descoperit cd-i mai agreabil decdt

il

crezuse. Vorbea fluent gi

ara spiritual... era

o

cochetdrie gi

o

voiogie

in

comportarea lui care

o

interesa, chiar dacd ea nu-l in[elegea prea bine. DupI