Charlotte Perkins Gilman

Charlotte Perkins Gilman

Femeile _$i economicul TSrdmul-Ei

Tapetul Galben

Prefali de Amelia Precup Postfa!6 de Mihaela Mudure

LIMES

2016

CUPRINS

Charlotte

Perkins

Gilman

gi

contestarea stereotipurilor de

^gen

(Amelia Precup) ...5

FEMETTE Sr

ECONOM|CUr... ...,...14

Pro1og... ...L4 Prefatd ...16

rAnAruul-er... ...193

CAPITOLUL 1. O

initiativi obignuiti. ...193

CAPITOLUL 2.

Avansuri nesibuite ...,..204

CAPITOLUL

3. Un prizonierat neobignuit... ...215

CAPITOLUL 4.

Aventura noastrd ...228

CAPITOLUL 5. O

istorie nemaipomenitd... ...239

CAPITOLUL 6.

Comparatiile sunt odioase... ...251

CAPITOLUL

7. Modestia noastri crescdnd6... ...26L

CAPITOLUL

8. Fetele de

pe

Tirimul-Ei... ...272

CAPITOLUL

9. Relatiile noastre

_9i

relaliile [or...284

CAPITOLUL

10.

Religia

lor

^gi

mariajele noastre. ...296

CAPITOLUL

11. Dificultitile noastre ...306

CAPITOLUL 12.

Alungati ...319

TAPETUL

GATBEN ...332

Charlotte

Perkins

Gilman: glose alternative (Mihaela Mudure) ...349

3s9

Charlotte Perkins Gilman ^gi contestarea stereotipurilor de gen

Charlotte Perkins Gilman (1860-1935), scriitoare

americand

cunoscutil, mai ales, pentrr povestirea ,,Tapetul galben" (,,The Yellow Wallpaper" -

^1892),

^redati

^?n majoritatea

antologiilor in

^care autoarea este

prezentE', aduce o contibuqie semnificativd la primul val al migc5rii

de emancipare a femeii, at6t

prin

texte teoretice, cdt ^gi prin

beletistici. In

scrierile

ei,

Charlotte Perkins

Gitnan incorporeazi

dezbaterile ideologice ale epocii2,

iar contextul

general

al ,,feminismului Gilman"

^poate

fi

uqor revendicat de

feminismul mamist care combini gi

asociazd

diferenfele dintre clase

^gi diferenlele

{e

^gen, considerdnd capitalismul ca

fiind

inseparabil de societatea

patiarhald. In

accepflunea feminist-man<istii, capitalismul nu e inteles ca sursa

oprimdrii femeii, ci

ca rezultat

al dezvoltirii

naturale

a societilii patiarhale.

Diferenlierea

dinte

clase devine, astfel, o consecinlE

normali

a

diferenfierii

de gen,

specificl

or6nduirii pafriarhale, iar structurile sociale bazate pe oprimarea claselor sunt considerate ca

fiind constuite

^p-e acelagi sistem

al subordonirii indivizilor

ce

stii gi labaza diferenlei

de

gen'. Din

perspectiva

feminismului mamist

emanciparea

femeilor

poate avea

loc

doar

prin

acSunea

colectivi

a acestora, aspect

subliniat

de autoare at6t

prin indemnurile la

solidaritate

din ,,Femeile gi economicuf', cdt qi prin construirea societilii utopice din ,,Tdremul-8i",

denroltate

pe baza efortului comun susfinut al

locuitoarelor acestui

finut.

Emanciparea

femeii

este

v5zuti

ca

o

etapd

normali h

^evolu$a

speciei qi ca

solulie

salvatoare

pentu

toate neajunsurile societE,tii patriarhale, t ,,T.p"htl galben" a fost redescoperit gi scos de pe raftul uitErii de critici in 1973. De atrmci a atas numeroase cercetiri, in qpecial din dome,niul studiilor de gen. Un studiu recomandat pentu cei interesali de aventura publicErii iniliale ^gi de receptarea povestirii

-

de la poveste cu stafii, la thriller gotic, p6n6 la studiu al politicii sexuale a mariajului

-

^{este Doclg Julie}

Bates et. al. "'But One Expects that': Charlotte Perkins Gilman's The Yellow Wallpaper and the Shifting Light of Scholanhip". PML4.Publications of the Modern Language Association of America ¹ 1

Ll

(1996): 52-65.

2 Ideile promovate de Charlotte Perkins Giknan au fost adeseori greqit inlelese, at6t de contemporanii

ei,

c6t

gi

de

ai

nogtri. Uneori, chiar gindurile exprimate de scriitoare alimenteaz6 acuza$ile de xenofobie gi rasism ce i-au fost aduse, dar, in cea mai mare parte, acestea se bazeazl pe o judecare reduclionistd a scrierilor acesteia sau, ^gi mai periculos, pe o interpretare ce ignori contextul istoric _Ai ideatic care le-a produs.

Yd

^{Charlotte Perkins}

Gilman and

Her

Contentporaies. Literary and Intellectual Contuts, volum editat de Cynthia J. Davis _9i Denise D. Knight.

3 Vezi Madseq Deborah L.

-

^{Feminist Theory} and Literary Practice, London

&

Sterling Virginia: Pluto Press, 2000.

iar

primul

pas

in

acest sens este dob6ndirea independenlei economice de

cdte

fe_mei,

prin

pdrdsirea

sferei

domestice

imediata gi

valorizarea

muncii lor in

sfera publicd.

At6t,,Femeile

gi economicul" c6t

gi,,Tdr6mul-Ei" inviti citiri

feminist man<iste

sau evolutioniste gi au atas aienfa a numerogi cercetitori

care

!*ya

aceste aspecte subliniind faptul cd for,ta scrierilor semnate de

charlotte Perkins Gilman izvordgte din

incercarea

neobositii de

demontare

a

unor

tl"t"gtip*i

legate de

femela u^ont, stereotip'ri constuite _{tocmai pe}

baz-a

situafei.acesteia de

prizonieratparazitar,

_datorat

intru totul

dependengei sale economice.

Teza argumentati de charlotte perkins Gilman fr ,,Femeile

^gi economicul", _este foarte clard:

datoriti

dependenfei economice indelungate a femeii, aceasta a fost nevoitd

si-gi

dezvolte caracterele sexuale secundare

mult

peste

nivelul

normal,

intehit

la toate celelalte specii de animale, tocmai pentru

a se adapta cdt mai bine mediului sru economic imediaq b6rb;iri. i"

argumentarea

s4

autoarea ajunge s6

dezbati o

serie de aspecie derivate

din

teza

principali, _de la

,,efectere secundaxe" are

subjugirii femeii

(prostitufia, sexualitatea

exacerbati qi atactivitatea

sexuald

"i"Jri'a ^existend h fiinta

uman6, matemitatea _ca factor de schimb economic, rata crescuti u

*oLffi

infantile,

educafia deficitard, decrepitudinea gi caracterul nenatural al

virtuf;lor

fe$$1e etc.), pen6 b sublinierea paradoxrnilor capitatismutui

caxe

,fiialneazd,

exact

lucrul

de care

-" ""u ^mai

mare nevoi6, munca

f.;ii.

(Madsen, 66).

charlotte

Perkins

Gilrnan

este una

dinte primele

autoare care

sullmrazi- importanfa valorizdrii

economice

a m'ncii femeii6, inrirta"o p"

nedreptdfile provocate de sistemul existent ,,[...] ^oricare ar fi

^valoarea

economici

a

m*ncii

casnice a

femeilor,

ete

nu

o primesc direct. Femeile care

*T::r.

cel mai

mulq

primesc cei mai

pulini

bani,

iar

femeile care au cei mai

mulli bani,

muncesc

cel mai pufln. Munca lor nu e varoizata ca factor

de schimb economic"T (,,Femeile qi

economicul').

Pomind de la

teza

suslinuti in

,,Femeile

gi economicul", charlotte Perkins Gilman identificr o serie de stereotipuri feminine,

"orrrtoit"

^gi

dezvoltate tocmai pe baza dependenlei economice a femeii qi

a

a Termenul utilizat de autoare in Women and Economics.

5 ln original: ,,capitalism trivialises what it most needs

-

^{female labo'r.,'}

o Acest aspect este ilustrat exemplar

in

romanul what Diantha Did,

in

care posonajul

pnn:ip|

fe.ypln fanspune financiar munca domestici pe care o presteaz6 zilnic _ai

ii

prezinti tatilui siu o situatie _cu datoria financiari pe care o ue faga de ea.

? in original ,, [. ' .] whatever the economic vahe Lf the domestic industy of women is, they do not get it. The women who do the most work get the reast money, and trre women who have th9 most money do the least work. Their hbJr is neither given nor taken as a factor in economic exchange.'

supra-dezvoltiirii

caracterelor

ei

sexuale secundare.

Autoarea incepe prin

^a

deconstui

eternul

femimn, tecdnduJ prin grila

^acestei

dezvoltiri

anorrnale cu scopul de adaptare la mediul economic imediat, partenerul:

Feminitatea femeii -,,etemul feminin" ^inseamnd doar etemul sexual

-

^{e mult}

mai evident?i in raport cu umanitatea ei, decdt e feminitatea altor animale

in

raport cu rasa caninE" felind sau ecvina. ,,O m6n6

femininf'

sau ,,un picior feminin" se

pot

distinge oriunde. Dar n-am auzit niciodati de ,,o ^ghearE feminini" sau,,o copiti feminint'.

Mina

e un organ de apucare, picioml e tm organ de locomofie: ele nu sunt caractere sexuale secundare.'

Autoarea deconspird astfel artificialitatea gi inconsistenp conotafilor

conven$onal

pozitive

asociate

eternului ferninin, subliniind ^efectul lor

de distorsionare a

normalit5fli biologice.

Etichetarea

femeilor

ca

saul

s/ab, degi

pertinenti

dac6

e

sd

privim lucnrile prin

^prisma

realitililor evoluliei

speciei umane, cade

in

^aceea.qi

sferi a anormalului,

dacd

e raportati la

realitatea

biologici de

ansarnblu: ,,Statura

micd gi

sl5biciunea

femeii sunt

caractere sexuale. Le-am dezvoltat la un asemenea nivel, incdt femeile sunt cunoscute ca

<<sexul slab>>.

La nicio altl

specie

evoluati nu

se int6lnegte o diferen!5 at6t de

bdtitoare la ochi inte

^mascul

^gi femelf'e.

Femela uman6,

in

sine,

nu

e

nici

slab6,

nici neajutorati, iar

grafla gi fragilitatea excesivd" asociate feminit5,Li _9i

cultivate de

societate de-a

lungul a mii de ani, nu sunt

altceva decdt nigte constructe

ce contavin naturii ^ulnane, frr.i a aduce weun beneficiu

real speciei, ci

contibuind,

mai degrabd, la deteriorarea acesteia:

Femeile active, libere, putemice, Frnncile ^zdravene

ce

lucreazd cdmpul, silbaticele ce card geut6ti, nu sunt mame mai rele datoriti vigorii lor umane.

Dar

civilizata noasfid _,,gra!ie feminin5"

ce

pare, dinf-odata,

mai pu,*

gralioasi cAnd e definitii.ca o expresie a sexualitii$i

h

exces, nu ne face mame mai bune, ci dimpofivd-'u

8

in

original: ,,Woman's fernininity

-

^{and lhe ete,mal feminine' means} simply the etemal sexual

-

^{is more apparent} in proportion to her humanity than the femininity of other animals in proportion to their caninity or felinity or equinity.

'A

ferninine hand' or 'a feminine foot' is distinguishable anywhere. We do not hear of 'a feminine paw' or 'a feminine hoof.'

A

hand is an organ ofprehensioq a foot an organ oflocomotion: they are not secondary sexual characteristics."

e ln original: ,,The comparative ^smallness and feebleness of woman is a sexdistinction. We have carried it to such an excess that women are commonly known as 'the weaker sex."' 10

ln

original: ,,Stong, Aee, active women,

the

sturdy, field-working peasant, ^the burden-bearing savage, axe no less good mothers for their human strength. But our civilized 'feminine delicacy' which appears somewhat less delicate wher recognized as an expression of sexuality in excess,-makes us no better mothers, but worse."

charlotte Perkins Gilman merge gi mai

departe

qi

analizeazl reprezentiirile

iTasinii

feminine, aga cum_apare ea

in

expresii

din

vorbirea

"*oa, ^ou,

^qi

Ttt-T ^tndreptar

^de

^{proverbe al} tuturor nafiilor. constatirile ei

se aliniazd

dir;clref

generale argumentate

aici

gi

intireri id""u

de

fats pozitiv

asociat cu atributele sau cu aga-zisele

virtuli

feminine.

Prin demersul sdu de deconstruire a stereotipurilor gi

etichetelor

socio-culturale asociate femeilor, autoarea subliniazd dificultatea definirii identitnlii femeii prinsd infe constructele sociale, care ii

incorseteazd

comportamentul qi ii

dtcteazd"

preferinlele inc6 din momentul nagterii,

gi

imperatiwl

biologic, natural, ce vine ?n

directi

opozilie cu acestea.

_ Dupd cum menfionam mai

sus,

evolufa

deviantd

a

speciei _unurne

datoritr dependenpi

economice

a femeii gi supradezvortirii

caracterelor ei sexuale secundare a dus la consolidarea

*"i rorLag patiarhale plina

de erori,

Tgrbigitdli ^pi

neajunsuri, care

pot fi

corectate,

ln

aicepguneu

ro,iitouoi, oo*

pnn

emanciparea

femeii, prin

dobdndirea independenlei economice

de

cdtre

1""u.r3. Degi solulia expliciE este

evadarea

femeii din spaful

domestic

imedia! faphrl cd charlotte perkins Gilman

elaboreazd

utat'a" atent

pe marginea

rqrezentaii

femeii

in

gdndirea

colectivd,

analizdnd,atAt stereotipuri, cdt gi _cligee verbale asociate

imaginii

acesteia, denotd ,rnperativul

ir"pridit

ui

unei schimbEri de mentalitate care si

insoteascd

tansformdrile _sociale

_gi

economice.

Jocul de identificare gi deconstruire _a stereotipurilor _de gen

continu[

in,,Tdrdmul-Ei", int-unregistu

degajat gi ironic. De fapt,

,,i#rriut_pi,,

^poate

fi cititii

ca o prelucrare

ficgionali

goeia a aspecteror

teireizateio ,,r"-eit"

$i

economicul"

_{gi o} incrurunare utopicd _a

tuturor soluliilor

pe care

.".iito*eu

te

P:op.I" ^pentru neajunsurile

socio-economice

ale societEsi

androcentrice, identificate

in eseu ,,T6r6mul-Ei" prezintio

comunitate

utopicr

ginocentrica,

constuiti ca altemativ[ la toate neaj'nsurile 9i rirnigriie societitii

androcentrice, _asa

cum

au fost ele analizate

in

,,Femeiie qi

economicuil Fil;i

narativ

{escrie experienlele a

trei

aventurieri _care cautd qi gdsesc un

linut locuit

"y1i- ^{de femei}

partenogenetice.

Aceastd terra incognita ofer6

scriitoarei

prilejul de a redefini

societatea

qi sfucturile

acesteia

in termeni

exclusiv

feminini. in _{sen1a

oricdror

"o"r.igi

patriarhale, locuitoarele _acestui tiirdm au reugit

s[

clddeascd

o civilizalie impresionanti,

bazAndu-se

rxclusiv p" forlele proprii qi ge un tip de colaborare interesatd doar de binele

comun.

,,T5rdmul-Ei" este o reconfigurare femininA a paradisului, o

^utopie

feminiltlociali_stn prin excelenfi, folositi de

autoare

cu pr.r"ri pentu

a-qi

,,mateializa"

altemativele de schimbare sociald gi progres uman,

iiop*" ^to

,,Femeile ^gi economicul". Aproape fiecare dialog _$i

n""it"

renecge'ain text au

ca

mizd, deconstruirea

normeloi patiarhale gilontestarea st"."otif*ito, _a"

gen. Ilustativ tr acest sens este dialogul celor tei aventurieri din

,,Tdrdmul-Ei", ^de dinainte de a ajunge pe

tirdmul

femeilor,

-

^Probabil c6 se ceart6

inte

ele toati ziulica, insistd Terry. Femeile se ceartd tot timpul. Nu tebuie sd ne-aqtept[m la cine gtie ce ordine gi organizare.

-

Te-ngeli amamic, i-a spus Jeff. Va

fi

^ca o mdndstire de femei conduse de o maic[ stare!5: o comunitate de mdicu,te, paqnici gi armonioasd-

t...1

-

C6lugdrile, inh-adevdr! Mdicufele tale din aceast6 comunitate pagnici ar

tebui

sd fie celibatare toate,

Jefl

^{qi sub} jurdminte de obedienti. Acestea nu sunt doar femei, ci gi marne, iar unde gdsegti mame, nu prea giseqti mdicufe.

- Nq

^dom'le, se ceartS, spuse Terry hotir6t. N-are rost se ne-a;teptim la cine gtie _ce inven,Li gi progrese; vom da peste o societate teribil de primitiva.tl precum gi agteptirile

lor

legate de acest

tirdm

feminin:

Jeffavea un suflet sensibil. Blnuiesc

cI

el credea cd acel tinut, dacd exista, era tot numai

o

inflorescenti,

plin

de roze qi de bebelugi, de canari gi de broderii gi altele asemenea.

Iar Terry, in adSncul sufletului, visa la rur fel de stafiune de vard idilic6: doar Fete gi Fete qi Fete gi cd el va fi... ei bine, Terry avea succes la femei chiar qi atunci c6nd erau gi

a$

birba$ prin preajm6, aga cd nu-i de mirare

ci

avea vise, care de care mai pldcute, legat de ce-ar putea

si

se-nt6mple.''

Evident

ci niciunul dinte

stereotipurile feminine pe care autoarea le-a infrodus

in agteptirile celor trei (femeia certireald,

femeia

iubdreali,

femeia

invdluitl

de awd

rozosin[,

fragi16, graFoas4 care, fer5 bnrbat, e

fie cilugdriti, fie ahtiati

sd giseascd unul, dar nu poate

fi altfel decit primitivn)

nu-$i va gdsi echivalentul

in

acest

tir6m

femeiesc. Autoarea alege sd populeze acest

tirdm

11 in original ,, 'They would fight among themselves', Terry insisted. 'Women always do.

We mustrt look to find any sort of order and organization."'

'You're dead wrong', Jefftold him. 'It will be like a nunnery under an abbess

-

^{a peaceful,}

harmonious sisterhood.

"'

tl

'Nuns, indeed! Your peacefirl sisterhoods were

all

celibate, Jeff, and under vows

of

obedience. These are just wome,n, and mothers, and where there's motherhood you don't find sisterhood

-not

^much.'

'No, sir-they'll scrap,' agreed Terry. 'Also we mustn't look for inventions and progress; it'll

be awfirlly primitive.

"'

t2 in original: ,,Jeff was ^a tender soul.

I

think he thought that country

- ^if

there was one

-

was just blossoming with roses and babies and canaries and tidies, and all that sort of thing.

And Terry, in his secret hea4 had visions of a sort of sublimated summer resort

-

^{just Girls} md Girls and Girls

-

^and that he was going to be

-

well, Terry was popular among women even when there were other men around, and ifs not to be wondered at that he had pleasant ikeams of what might happen."

cu

femeia noud, femeia care a evohrat liber, frrd const6ngerile societifii

patriarhale,

subliniind, din nou, faphrl c6

toate

impulsurile qipredispoziliiie

comportamentului

feminin

ce ajung sd

fie

blamate social se datareazd"exclusiv

oprimdrii

_9i subjugdrii ei:

in viala mea n-nm v6zut femei ca acestea. poate _cE pescdresele gi precupefele au

la fel

de

multi

for,ta dar ele sunt necioplite gi greoaie. Acestea erau atletice: uqoare gi putemice. profesoare _de colegiq inveptoare, scriitoare, am v6zut multe femei de

o

inteligenp similar4 dar, de cele

mai

multe ori, asociatii cu o nervozitate nefireascd,

itt

titnp ce.acestea erau calme ca nigte cilugdri tibetani qi de o inteligenJE incontestabild.13

Dincolo de

^aceste

prime impresii,

povestea

se

construiegte

pe

o confruntare continu6 inlre-

lumi,

fiecare

etapdionstituindu-se

_ca

* ^,putiu a

opozisei gi _ca prilej_ de provocare a logicii gi organizdrii societrfli androcentice gi de deconsfuire ironica J stereotipuilor negative

sau

fals-pozitive asociate T ^femeile gi

feminitatea.

^

Desconsiierarea

qi

deconstuirea stereotipurilor de gen duce la tanscederea convenfionalitifii rolurilor

sexuale caxe are,

in

viziunea _autoarei, un efect

pozitiv

asupra wolugi'ei gi progresului

speciei'mane

gi care ar putea

fi

chiar o

ritoli"

salvatoare

pentu

o

societate

ajunsd

?ntr-rur

moment de

^citzd,

datoriti distincliilor de

^gen.

Fragilitatea

constuctelor

sociale

qi a

falseror

distinclii de gen

este putemic reliefatd

in,,Tdrdmul-8i",

chiar mai

vizibild

dec6t

in _,,iremei6

gi econ6micuf,,

{6t {atoritn faptului ci aici

avem de-a face cu o confruntare

directi

a

lumilor,

dar gi

pentu ci putem

congtiinla personajului

principal

care parcurge

un traseu revelator de-a lungul integii povestiri gi

care-

funcfioneazd

_ca mediator

inte

cele

doui lumi.

.

in

-Tap-etul gahen

l, ^{povestire cu putemice}

^accente autobiografice,

militantismul

gi didacticismul _{se ascund}

in

eJtetic.

Texhrl

se citegte .u

i-rr*ut ri

unei fernei care se afundr

teptat

intr-un

tip

de afecfune

psihici

pe

"*" "riti"u

^o asociazi, cel

mai

adese4 cu neurastenia qi, mai nou, cu-depresia pospartumta.

captivitatea infi-un dormitor de la etajul unei

case jzolais,

simfouca penfu prizonieratul femeii in inchisoarea patiarhald, ferecatii'cu

prerogativele

f. in gtie"ut'

,"l.lever, anywhere before, had

I

^seen women

of

precisely this quarity.

Fishwives and market women might show similar stengtb, but

it

was coarse and heavy.

These were merely athletic

-

^{light and} powerfi.rr. coflege professors, teachers, writers

-

numy women showed similar intelligence but often wore

i

stained. nervous loolg while these were as calm as cows, for all their evident intellect."

'* Texhrl a fost folosit in domeniul medical, ca metod5 de explicare a depresiei postpaftrm.

vezi

,flelping Medical Students understand pospartum psychosis

rh.*gt

the prism

of

The Yellow wallpaper by charlotte perkins Giknan', de Tucker, phebe

Jr

al. Academic Psychiatry, 283, F all 2004, 247 -250.

10

masculine ale

contactului

marital,

impinge

spre paroxism simptomele acestei forme de vulnerabilitate psihicd gi mentald,

tansform6nd

realitatea

imediatl

a

personajului cental inft-o lume

halucinant-inspdimAntitoare,

prinsd inte efectul chinuitor-eliberator al hdrtiei galbare de pe perete qi

^efecfirl

eliberator-ostenitor al h6rtiei

penfu

agtemut gdndwi qi anxietdf,.

Situalia

femeii

este exploratii

aici pomind

de

la

contextul

imediat

al

mediului familial.

Femeia apare

in dubli

ipostazd, de sofie qi de mamd, dar, spre deosebire

de celelalte doui texte

discutate

mai

sus, ,,Tapetul galben"

Fopun€ o

^{abordare complet}

diferiti

^a

feminitElii, prin

prisma componentelor sale matemale

gi

conjugale.

Daci

,,Femeile

qi economicul" qi ,,T6rdmul-Ei"

propun,

in

modul cel mai direct, relete de bune practici

in

cregterea

copilului

^gi

mlliteaz[ vehement pentu parteneriat conjugal gi egalitarisr4

,,Tapetul

galben" exploreazi vulnerabilitatea feminini. Figura mamei

exemplare

gi

a

soliei

ideale este

inlocuiti cu femeia ,,avaiatf', ^ale c[rei puteri

^{creatore gi} creative sunt

strivite prin

zubminarea

continui a capaci6lii

sale intelectuale.

Totugi, imposibilitatea

naratoarei

din _,,Tapetul galben" de a se ocupa

de

propriul copil valideazi propunerile de

asisten!5 specializatd

in

cregterea

copiilor, a$a cum sunt ele exprimate in ,,Femeile gi economicul"

^gi

,,T[rdmul-Ei." Un alt centu ^de

convergenJi

al celor tei texte il

^reprezintd

problema

contactului marital, iar

_,,Tapetul

galben"

susgine pledoaria pentru egalitate conjugald indirect,

print-o _formi

de exploatare

extem[

a punctelor nevralgice ale relaliei de subordonare.

Sabotarea

prejudeciflor de gen, in special legate de

capacitatea intelectuald

gi

creativitatea

femeii,

se

face aici indirect, print-o

strategie ce irnbinA acceptarea docild cu exagerarea prin repetare. John gtie intotdeauna

mai bine, pentru cd e medic

_Ai

e rafional, iar tatarea cu aer de

superioritate a

,,gdsculipi norocoase" este ,,ceva normal int-o cdsnicie."

Repetarea

tn

crescendo a acestei idei nu face altceva

decit

sd

fi

pund validitatea sub semnul

intebdrii, ca, in final, sd o anihileze, prinf-un gest extem. Victorie

sau infifangere?

Si citim finalul povestirii

ca o infrdngere a

femeii

care, strivitd sub

povara dominafei patriarhale, e condamnati sd se t6rdie, f[ri ^noim[,

frecdndu-se

de marginile spafiului permis ei, limitat de ziduri, gratii

gi frAnghie? Sau ca pe o izbdndd

prin

refrzarea tuturor

coerciliilor,

la un

nivel

ce transcede

planul realitifi imediate?ti

Rezolvarea acestei dileme lnterpretative rdmdne, pdnd la urmd,

in

sarcina

fiecirui cititor,

dar

chiar

gi simpla

ridicare

a t5 Vezi, in acest sens, Elaine

R

^Hedges, ,,Out at ^Lasf? The Yellow lTallpape-r after Two Decades of Feminist Criticism' in The Captive Imagination: A Casebook

on

,,The Yellow Wallpaper.

"

New

York

Feminis! 1922,319-333, Bak, John S. 'Escaping the Jaundiced Eye: Foucauldian Panopticism in Charlotte Perkins Gilman's The Yellow Wallpapef' Studies in Short

Fiction3l.l

(1994):3944

1.1

acestei

probleme repreztnti o victorie in

^ceea

ce priveqte

problematizarea pertinenlei ierarhiei de gett.tu

Amelia Precup Referinfe:

Gilman, Cbarlotte Perkins Herland, The Project Gutenberg eBoolg posting _Date:

June 25, 2008 [EBook #32] ^Release Date:

May lO,lggz

Xxx, "The Yellow Wallpaper" The

Project Gutenberg eBoolg

posting

_Date:

November 25, 2008 [EBook #19521Release Date: Novemb er,1999

Xxx,

Women and Economics, New York: Dover Publications, 1998

Balq John

s.

"Escaping the Jaundiced Eye: Foucauldian panopticism

in

charlotte Perkins Gilman's The Yellow

wallpaper]'

studies

in short Fiction 3r.1

(1994):

3944. ProQuest Cental. _Web. 5 July 2015.

chang Li-wen.

"Economics,

Evolution, and

Feminism

in charlofte

^perkins Gilman's

Utopian Fiction",

Vllomen's Studies,

39.4

(June

2010),

319-34g.

P _{ro Qu} e s t W eb. 4 F ebruary 20 | 2

Davis' cynthia J. "Love and

Economics:

charlotte perkins Gitnan on

^'The

Woman

Question."',

ATQ;

19.4

@ec ^2005),

^243-258.

proeuest Web.

7

Febnnry2012

Davis, cynthia J,

and Denise

D. Knight. charlotte Perkins Gilman

and

Her

contetnporaries. Literary and Intellectual Contexts. Tuscaloosa: The university

of

Alabama

Press,2004 ^t

Doclq Julie Bates et. al.

"'But one

Expects

that':

charlotte perkins Gilman's zlze Yellow wallpaper and the Shifting

Light of

Scholarship." pMLA.pubrications

of the Modern

Language

Association of America 111.1 (1996): 5245.

ProQuest Web. 5 July 2013

Eagly,

Alice H. &

Antonio Mladinic. "Gender stereotypes and Attitudes Toward Women and

Men",

Personality and Social

Psycholog Bulletin,

_{15.4 @ec.}

1989), 543-558. Web. 7 February 2012

Hedges, Elaine

R "'Out

at Last?' The

Yellow

Wallpaper after

Two

Decades

of

Feminist

Criticism"'

rnThe Captive Imagination:

A

Casebook

on

"The yellow Wallpaper" Catherine Golden (ed.), New

York Feminis!

1922,319-333

tu O'oictoti. notabilE _9i imediatd a acestui text constii in frptul c4 dupi publicare, Charlotte Perkins Ctilnan i-a trimis o copie doctonrlui S. Weir Mitchell, detennin6ndu-l astfel pe acesta sd iqi schimbe modalitatea de abordare a tatamenfirlui neurasteniei la femei prin repaos

la

pat. lncapacitatea femeilor de

a

face

fali

solicitiirilor intelectuale, datorati presupusei

lor

inferioritiili mentale, era consideratii una dintre cauzele principale ale afecliunilor psihice.

72

Lefkowi? HorowiE, Helen. Wild

Unrest. Charlotte

Perkins Gilman qnd

_the

Making

of

"The Yellow Wallpaper". Oxford: Oxford University ^Press, 2010 Madsen, Deborah L. Feminist Theory and

Literary

Practice, London

&

Sterling

Virginia: Pluto Press, 2000

Martiq Diana.

,,Charlotte Perkins

Gilman and The Yellow Wallpaper."

The American

Jownal of

Psychiatry 164.5 Q007): 736. ProQuest

Web. 5

July

2013

Tucker, Phebe et. al. ,"tlelping Medical Students Understand Pos$artum Psychosis Through the Prism

of

The Yellow Wallpaper

by

Charlotte Perkins Gilman"

Academic Psychiatry,28.3, (Fall2004): 247-250. ProQuest Web. 5 July 2015

13

FEMEILE _SI ECONOMICUL

Un studiu al relaliilor economice dintre bdrbafi Sifemei cafactor al evoluliei sociale

PrologrT

La fnceputul

vremii,

prin pdduri primare

umbldnd,

'Nainte

_ca

sufletul noplii preistorice lumind

s-ofere, Omul

doudpdrli

egale

era: tovardsi

cutezdnd,

Sdlbatici

_Si

liberi in

necugetdtd

pldcere.

'Nainte _ca sufletul _sd

sefi

ndscut sau

constiinla-ncet

_{s_apard,}

'Nainte

_ca

sufletul

sd

sefi

ndscut scnt

bdrbatul Sifemeiisdfie,

'Nainte

de-afi gdsit Copacul Cunoasterii asadaia,

'Nainte _sd qtie _cd simte, sd Stie cd Stie,

Spuse

Durerit, ,,h ^inlelept

^acu

-

^{qi te} cunosc deja,

Nu voi mai

suferi,

putdrea-nlelepciilnea

_sd

domine!,' Apoi Pldcerii, ,,Puternic

sunt _{Si iyi}

voi ardta

Voinla omului

te-apucd _{Si te}

line!"

Hrand

avu

pentru pldcere,

vin

pentru

veselie.

$i

femeia?

^Ah, femeia

! Coroand

a

pldcerii

_S o apte,

I ^lui

^era,

^-

^Stia!

^{Putemic in}

^nebunie,

In zorii

rdpezi _{de dupd}

preistorica

noapte.

A

lui

pe veci! Glorie

gingaqd _Si dulce ea

vafi!

Oh,

dar

el o va

iubi! Iar

ea doar

pe

dt

il

va

iubi!

decide;

EI

va

munci, vaface

totul

pentru

ea, o

va.feri, -

Nicicdnd

ea

nu-l

va

pdrdsi pdn-ochii s-or

inchide.

t7 Ve"suri taduse de Ioana Sasu-Bolba.

1.4

Strdns a legat-o sd

nu-l poatd

ldsa

weodatd;

DeSi fncd slab, el a

linut-o

^{sd nu}

^poatd

^zbura,'

Flacdra pasiunii

vie-a

finut-o

^toatd,

Prin

tot ce marea qi

cerul

Si-uscatul ^ne

pot

da.

Dar, vai, lunga cdldtorie! prin vremi

incete, laSe, Pe care-mpreund au

trudit-o orbi,

Schiopdtdnd ^de

zor:

Carte

puternicd

cu

mii

de

pagini

ruSinoase,

De la

a

pddurilor

libertate

pdn-astdzi, la-nchisori!

Hrana pentru pldcere,

cu

boli l-a chinuit!

Vinul

pentruveselie la crimd

l-a

purtat!

$ifemeia?

O va avea cdnd vrea,

pdn-la

sfdrSit

-

N-a mai

vdzut-o ca-n

vremuri de-altddatd niciodat'!

Dusd-i

tovardsa

zilei cdndviala mai tdndrd

era,

Ea

ce linisteSte, odihneqte,

ajutd, salveazd-mprejilr.

El

o cautd-n van c-o

foame

^ce

fdr-de

^{sfdrSit se}

^vrea;

Singur sub

tironii

lui, peste

ai lui sclavi lafel singur!

Truditor,

aplecat sub

chiar greutatea

a-ceea

ce-aiJdcut!

Tu ce

trist

_Si

singur

eSti,

dar singur invan!

Ce-ai

incercat

Pldcerea

s-o cucereSti,

dar

n-ai

putut, Aflfind

cd

Pldcere-i doar alt

nume dat

Durerii

tamdn

-

Natura

te-a

reficut, iertdnd

tot

ce-ai/dcut rdu!

Domnul n-auitat,

deqi

omul

mereu

oface!

Sufletul-femeie se

ridicd

tn ciuda

pdcatului

tdu

-

Elibereaz-o

acum, tncrede-te-n ea!

Ei

totugi, de tine-i

place!

S-o iubeSti?

Ea

te va

iubi

cum

libertatea doar

o Stie!

S-o iubeSti? _Te va

iubi

atdt cdt

vafi Dragostea!

De inimafemeii

nu te teme!

Amard

n-o

sdfie!

Anii durerii

ei au

invdlat-o

cum este a

ierta!

L5