Costa, Ioana (trad.) II

5rNr0A

,ff-aiM/n*

f,#\, Ib'p/* p^"r,/",',tr

W Wlf^rr'^*"*^r,rrttw

fl'

a

f

I4tilrtr^l

p'1/,/tu,Jh

orr',tkloiliin t i,

l;, il"htoni,,r;b

"[

;,r,rry,rl'";;;,;'r, _N k ^onililn.

D@{

I

l

M-AI INTREBAT DE CE

Despre providenfi

Despre fermitatea infeleptului

Traducere din limba latind de Ioana Costa,

Vichi-Eugenia Dumitru

9i $tefania Fercheddu

SENECA Lucius Annaeus

f*\ _eeE

Seneca Lucius

Descrierea CIP a Bibliotecii Naf,onale a RomAniei SENECA, LUCruSANNAEUS

M-ai intrebat de ce:

Despre providenta = De providentia

Despre fermitatea inleleptului = De constantia sapientis

/

^{Seneca L.lv}

trad.: loana Costa, Vichi-Eugenia Dumitru _9i $tefania Fercheddu;

desene: Sasha Staicu; coord.: Anastasia Staicu.

Editura Seneca Lucius Annaeus,2014, Bucuregti rsBN 978-506-9 3594-8-8

I. Costa, Ioana (trad.)

II. Dumitru, Vichi Eugenia (trad.) III. Fercheddu, $tefania (trad.) IV. Staicu, Sasha (il.)

V. Staicu, Anastasia (coord.) 821..124-96=135.1.

machetare: Dragog Tudor Tipdrit la Monitorul Oficial R.A.

Toate drepturile prezentei edilii sunt rezervate autorilor. Nici o parte din

aceastd lucrare nu poate fi reprodusd, stocati sau transmisd sub indiferent

ce formd fdrd acordul prealabil scris al autorilor.

CUPRINS

CuvAnt inainte

Despre coleclie Despre volum

Dialoguri

Despre providentd, D e proaidentia

Despre fermitatea lnfeleptului, De constantia sapientis..

7 8 9

\'1, 47

cwANT iNeNrs.

inainte de imagini:

'f:,:turt* _br"n ri"

,5d

ottnrt Irslm

'!o,

SENECA

Imaginile din aceastd colecfie au fost gAndite de $tefan Procopie, Sasha Staicu gi Andrei-Florin Mdceganu, elevi la Universitatea Nafionald de Arte Bucuregti.

Despre proztidenld

De proaidentia

C L'-prurz

"la-L u

^L,.a,w

s{i a"A con-o-ad-o,

u,"2,

ti*;

... &'a- sct1-ln!<- "-r';'

$c eroac &f+rrrt ",:a^;.'

Despre providenld

,yhlrl

^4.

Cdtre Lucilius De ce

li

se furtAmpld oamenilor buni unele neajunsuri, cu toate cd existd providenfa

1. M-ai intrebat, Lucilius, de ce

-

dacd existd

provi-

denfd - li selntAmpld multenenorociri oamenilor buni.

!i-ag

^{putea rdspunde}

printr-o

scriere aparte cu acest subiect,

in

care am dovedi cd existd o providenfd care le cArmuiegte pe toate gi cd zeul se afld printre noi; dar fiindcd am hotdrAt ca din intreg sd smulgem o pdrticicd

gi sd gdsim solufia unei singure dispute, pdstrAnd restul

litigiului

intgct,

voi

face ceva cu

mult mai

ugor:

voi

pleda cauzazerlor.

2. Acum este de prisos sd ardt curn o lucrare atAt de

nure nu

rczistd fdrd un supraveghetor ^gi cd joncfiunea stelelor sau migcarea lor in direcfii diferite nu line ^de

un

impuls accidenta} iar cele pe care le pune in migcare

in-

tAmplarea se hrlburd de multe ori ^gi grabnic se ciocnesc;

aceastd rapiditate care nu cunoagte obstacol std sub co- manda unei legi eteme, purtdnd cu sine sumedenie de lucruri, pemare gipeuscat, ^gi sumedenie

delumini

strd- lucitoare ce scAnteiazd la intervale bine r6nduite aceastd

ordine nu

poate

tine

de

o materie rdtdcitoare, iar

4i

*r4

'

elementele care s-au

intahit

accidental pdstreazd, cu mare artd un fel de echilibru: imensa greutate a pdmdn-

tului

std nemigcatd ^gi privegte fugagrdbitd a cerului de

jur imprejurul

sdu, iar mdrile revdrsate in vdi lrrmoaie pdmAntul fdrd. sd. simtd vreun spor adus de

fluvii; din

seminte mici se nasc

fdpturi

mari.

3. Nici mdcar acele fenomene care par confuze ^gi ne- sigure

-

md refer la ploi, la nori, la descdrcdrile de

ful-

gere gi

la

rAurile de

foc

care se revarsd

din

crestele spintecate ale

munfilot

zgdlliliehle solului neslgur _9i al- tele,

pe

care

spafiul tumultuos al universului

Ie

in-

dreaptd asupra

pdmAntului - ^{nu au}

^loc

fdrd motiv,

oricAt de neprevdzste ar fi, ci igi

au

cauzele

lor;lafeI,

fenomenele care sunt socotite miraculoase, pentru cd apar

tr

alte locuri decAt cele obignuite (cum ar

fi

apele calde in mijlocul

valurilor

^gi neaqteptatele

intinderi

ale insulelor ^ce se ridicd din marea cea largd).

4. Iar dacd cineva va lua aminte cd

ldrmul

^rdmAne gol cAnd marea se retrage in ea insdgi gi cd

tr

scurt

timp

este iardgi acoperif va crede cd,

printr-un

fel de rosto- golire, valurile ba sunt trase inapoi ^gi impinse fir5untru, ba ldgnesc cu putere ^gi in mare grabd. se

trtorc

la

locul

lor: de fapt, apele cresc treptat ^gi la ora gi ziua precisd

vin

mai mari sau mai mici, dupd cum le-a atras astrul selenar, care line

in

voia sa revdrsarea Oceanului. Sd

ldsdm aceste

discufii pentru timpul lor, cu

atAt mai

mult

cu cAt tu nu ai indoieli in

privinfa

providenlei, ci

44

Despre provider-rfd

te plAngi de ea.

5.

Am

sd te aduc firapoi la simpatia fald de zei, care sunt

buni

cu cei buni.

Adevdrul

este cd natura insdgi nu ingdduie ca cevabunpentru cei buni sd fie weodatd

ddunitor: intre

oamenii

buni

gi zei existd o prietenie, virfutea

fiind

cea care ii unegte; dar este oare indeajuns

sd o numesc,,prietenie"? Este mai

mult

decAt atdt, este o rudenie gi o asemdnare, fiindcd omul bun se deose- begte de zeu doar

in timp, ii

^este elevul,

imitatorul

^gi urmaqul

drept

magnificul sdu pdrinte, ca un suprave- ghetor sever al

virtutilor,

asemenea

tatilor

cumpdtafi,

ll

educd aspru.

6. AsffeL c6nd vei vedea cd oameni buni 9i dragSzei-

lor

se chinuiesc, asudd, urcd pe

drumuri

abrupte,

iar

cei rdi igi fac mendrele gi se topesc de pldceri, g6ndegte- te cd la

fiii

nogtri ne place disciplina, iar la sclavii

tineri -

libertatea fdrd rugine; pe

primii

trcercdm sd

ii _linem in

frAu

printr-o

educafie austerd, iar celorlalfi le

trcu-

rajdm indrdzneala. Aceeagi

purtare ti

se deslugegte dinspre partea zeului: pe omul bun nu 1l

,*"

ⁱⁿ

^mijlo-

cul pldcerilor, ci

il

pune la trcercare, il tttfuegte,

il

pre- gdtegte pentru sine.

A

l,rrA"/rt

^tAt l" matLe,Jkarrl ,*r.r,,1,

4huf hflL *a,noi l*,a*rr,te rrritl

,Je ma,Jo

f(r//ri,mahi,

^f4

^'

45

:

,, n4- <tk t "ta.J-# ^ca a.utnc&

s,t/IolrA _. d')'n ^,n-

$,-Q-

:'

ilespre provie{enfd

*f,hl^l 2,

1.. ,,De ^ce au parte oamenii buni de multe piedici?"

Unui om bun nimic rdu nu i se poate intAmpla: cele po- trivnice

nu

se amestecd. Sunt atAtea rdrui, atAta guvoi de apd din ploile care se revarsd de sus gi atAtea izvoare tdmdduitoare

-

9i totugi nu schimbd gustul mdrii gi

nici

mdcar nu o fac mai dulce; la

fef

ndvala

lmprejurdrilor

potrivnice nu kansformd sufletul

unui

om puternic: el rdmAne

tr

picioare gi, orice i se ir:rtAmpl5, gi-l face al sdu.

El este, de fapt, mai puternic decAt toate cele din afard.

2. Nu spun cd nu le simte, ci cd le invinge gi, altmin- teri, linigtit gi calm, se ridicd impotriva a tot ce se intAm-

pld. Considerd drept incercdri toate imprejurdrile

potri'unice. Cine oare

-bdrbat fiind

^gi

inclinat

cdtre o viafd morald

-

^nu primegte cu pldcere o trudd pe md- surd ^gi

nu

este gata pentru

indatoririle

sale, chiar

pri-

mejduindu-se? $i cdrui om wednic o

ialdfdrdocupatie

nu-i este pedeapsd?

3.

ii

vedem pe atleli, care se ftrgrijesc de fortele lor, cd se incaierd la luptd cu cei mai puternici gi le cer par- tenerilor de antrenament sd igi foloseascd toate fortele impotriva lor; suportd sd fie tdiati _9i

lovili

^qi, dacd nu iqi gdsesc un rival pe mdsurd, infruntd mai

multi

deodatd.

4. in lipsa unui adversar, bdrbdf,a lAncezegte: mSrelia

l

,17

uf 2'

gi forfa ^gi le probeazd abia atunci cAnd puterea de ^a in- dura ii dezvdluie valoarea. $tii probabil ^{cd la} fel trebuie sd facd oamenii buni, sd

nu

^se teamd de imprejurdrile aspre ^gi dificile ^gi nici sd nu se pldngd de soartd; din orice li ^se intdmpld si ia partea bund, sd il prefacd intr-un bine.

Nu

este important ce anume suporfi, ^ci in ce fel.

5. Nu vezi cd tafii igi aratd afecliunea

intr-un

fel, iar mamele

intr-alt

fel?

Primii

poruncesc ca

fiii lor

sd fie impinqi cdtre studiu devreme, ^gi nici in zilele de sdrbd- toare nu ii lasd sd stea fdrd ocupalie, storcAndu-i ^de su- doare ^gi uneori de lacrimi; mamele,

in

schimb,

vor

sd

ii

incdlzeascd la piept, sd

ii

find la addposf ^la umbrd,

si

nu fie mAhnifi niciodatd, nicicAnd ^sd nu plAngd,

nici si

trudeasci.

6.Fald de cei buni, zeul are purtarea

unui

tatd.,

line

la ei birbdteqte gi le spune: ,,Trebuie ^sd aibd parte de muncd, suferinte, egecuri, ca sd dobAndeascd adevdrata putere." Corpurile ingrdgate de trAnddvie stau in lAnce- zeald qi nu

doartruda

ci gimigcarea ori propria lor greu- tate le ^lasd cu

totul

fdrd vlagd. O prosperitate ^ce

nu

a cunoscut vdtdmare nu poate face fald. niciunei

lovituri;

tn schimb, cel care s-a confruntat necontenit cu propriile-i greutdfi s-a

intdrit prin

su{erin}d ^gi nu mai cedeazd

in

fafa

niciunuirdu,

ci, chiar cdzut,luptd in genunchi.

7. Tu te

miri

cd acel zeu, care

ii

indrdgegte atAt de

mult

pe cei

buni,

care vrea ca

ei

sd

devind

cu

totul buni

gi

virtuogi,

le

atribuie

o soartd chinuitoare ^{? Pe}

48

Desp rc' p r:ovi c'lernf d

rnine

unul

nu md mird cd

uneori

zeii sunt mAnati de rkrrinta de a

privi

cum nigte oameni de seamd se

luptd

(ru o nenorocire.

8. Noi, oamenii, suntem uneori incAntali sd vedem (-um un tAnd,r, cu un curaj

plin

de fermitate, a prins

in

sulild fiaracare se ndpustegte asuprd-i, cum,

fdri

fricd, a

tinut piept

atacului

leului;

cu atAt este

mai pldcut

spectacolul, cu cAt este mai nobil cel care

il

implinegte.

Numai

cd nu acestea

-

fapte copildregti,

distraclii fri-

vole ale

omului -

^au

^darul

^{de a atrage}

privirile

zeilor.

9.Iatd, insd

un

spectacol demn de

privirea zeului

care igi contempld crealia! iatd o confruntare demnd de un zeu

-

^un om curajos mdsurAndu-se cu o soartd po- tri'unicd, cu atAt mai mult cu cAt el insugi a stdrnit-o.

Nu

gtiu, spun drept, ce priveligte mai frumoasd ar avea

Iu- piter

pe pdmAnt, dacd ar vrea s5" igi

indrepte

atentia intr-acolo, decAt sd

il

vadd pe Cato, dupd ce

partidul ii

fusese zdroblt (9i

nu

doar o singurd datd), tinAndu-se cu toate acestea drept, intre ruinele statului.

10. ,,Chiar dacd," spune ef ,,toatd lumea a ajuns in pu- terea

unui

singur om, chiar dacd

pimdnttnile

stau sub pazalegpst'trlor, mdrile sub paza flotelor, iar armata

lui

Cezar asediazdpor,tile, totugi Cato are o cale de scdpare;

cu o singurd men5 igi va deschide drum larg cdhe liber- tate. Aceastd sabiq nepdtatd gi

fdri

prihand, chiar in we- mea rdzboiuluicivil, vafaceincele dinurmd un serviciu bun ^gi nobil: libertatea pe care nu i-a putut-o da patriei

c"f

2.

4!

*f 2'

i-o va da lui Cato. incearcd sd duci la tmplinire, suflete al meu, opera pe care ai plSnuit-o tndelung; smulge-te din treburile omenegti. Petreius ^gi Iuba s-aulnfruntat ^gi acum zac tntingi

h

pnm6nt ucigi unul de mAna celuilal! irrtAl- nirea lor cu soarta a fost curajoasd gi aleasd, insd nu se po- trivegte cu mdref,a noastrd. Pentru Cato era deopotrivd nedemn sd ceard de la weun om fie moartea, hev.rala."

l-1,. Pentru mine este limpede cd zeii l-au

privit

cu mare bucurie

pe

acelbdrbat, cu

totul lipsit

de mild

in

rdzbunareasa, atunci cAnd ^a ardtat

grijdfalede

salva- rea celorlalji gi a

aranjatfugacelor

^care plecau; atunci cAnd,

in ultima

noapte a

vielii lui

se indeletnicea cu

studiul;

atunci cAnd ^gi-a

tnfipt

sabia

in pieptul

sacru;

cdnd igi risipea mdruntaiele ^gi igi smulgea, cu

propria

mAnd, acea suflare preasfAntd care

nu merita

sd

fie

pAngdritd

prin

sabie.

L2. inclin sd cred cd tocmai din acest

motiv

lovitura nu a fost prea bine Fntitd ^gi nici eficace: pentru zeinu a fost de-ajuns sd tl priveascd pe Cato o singuri datd. Forla spiritr.rlui i-a fost

lnutd

^{in loc, pentru a fi pusd la incercare}

gi chematd inapoi, sd se arate intr-o imprejurare ^gi mai grea; cdci ai nevoie de mai mult curaj sd iei tn piept pen- tru a doua oard moartea. De ce nu ^gi-ar

privi

cu pldcere tnv5fdcelul, iegind

dinviafd

printr-o moarte atdt de glo- rioasd ^gi de memorabil5? Moartea

ii

consacrd pe aceia, iar sfArgihrl le este elogiat chiar ^gi de cei care se tem de ei.

L

p0

,, oLtnr*,'i(o ^(.e /"t^ ^\"1-

e"tt & !"++' 4o.'