DBspnB uN poRTRET AL DoMNrrEt Zor, Gntxe IJnuasrr vorEvoDULUr GRrconn er III-lea Gnrre

MrHAr soRrN nApumscu

DIN ISTORIA

FAMILIEI GHIKA

Contribufii de istorie culturala

Con(nr

BOOKS

-20i 7-

CUPRINS

PRBarrasuL

IJN ^ponT nBr

or

r,e PeRrs AL LUr

Dulrrrnacnr

Gnrce.

DBspnB uN ^poRTRET AL DoMNrrEt Zor,

Gntxe

IJnuasrr vorEvoDULUr GRrconn

er III-lea Gnrre.

. .

Utvrsnr RouANnsu

la

RavBNNa Dou.4. scRISoRr DrN FAMTLTA

Gsyxe.

IJN orplovrAT FRANcEZ DrN sECoLUr,

al

XIX-r,Be:

EuciNB Pou;aon

Aoolpuo

Cn6ursux sr RovrANrr.

IJN prcron _{FrN DE stEctr}

DnspnB GENEALoGIA ARHITECTULUI

NrcolnB

Gurra-BunEgrr

^.

+,

IN ^cAuT enEe

toptttrtArrl:

ARHITECTuT, NrcoleB Gsrra-BuoEgrr, FoRMATTa;r iurr,rNrRrI,E sALE. . . .

DrN conBspoNDENTA ARHTTECTULUT

NrcoreBGHrxa-BuoESTr. ...113

Prcronul

AI,snnr BBsNeRo sr pRrerBNrr s,Lr

DTNFAMTLTAGHTxa ...744

Pnnlroes,LMEMoRrALrsrrcAorprovrarrcA ...

⁷⁶⁵

11 79 32 35

a

48 62 IJ

82

93

Despnp GENEALocTA r,ur

Merrla

C.

Grlvre

^.

^.

⁷⁷⁰

DrN Nou DESpRE srn-Lvrosrr r-ur

Ma'ule

C.

Grrrre:

FAMTLTACos'rrBscu ...778

Pe unuu,B r,ur

Marrla

C.

Gnvra

^{. . .}

.

204 Pnpcrz.Lnr LA BrocRAFrA LUr MaT rr,a C.

Gnvre

^{. . . .}

.

214

Me'rrraC.GHvxalaLoNona ...223

DrN conBspoNDENTA rur Marrr,a C.

Gnvxe

^.

.

226 UN novrAN

rulAnuulMoprrcnaNEr.... ....

²⁷⁵

O pnpzpNri. RovrANBasc.L iN

NonoulArnrcrr.

. . . . .

.

282 IJN cnNner,ocrsr DrN vEcHrul

Bucune;rr.

. . . .

.

²⁸⁸

Grrrcut,ssrrr -ARrsrocRATrr ^{DE lANc,4.} Nor. . . .

.

297

UN PORTRET DE LA PARIS AL LUI DUMITRACHE GHICA

n nr. 38, din 25

septembrie 2009, revista Romdnia

literard mi-a publicat un

articol despre

portretul domnilei Zoe Ghika,

re- alizat de Alexander Roslin,

aflatla Muzeul National

^de

Arte din

Stockholm.

Un tablou

remarcabil, pus

in

va- loare de

cltre

institu ,tia-gazdil

atit prin

publicarea unei reproduceri pe coperta

unei clrgi

dedicate cunoscuflrlui pictor suedez din veacul aI

XVIII-1ea, cit

^si

prin

difuza- rea

imaginii prin cirti

postale ilustrate.

Istoriografia dedicat[

familiei

Ghica se

afli intr-o

po- zitie oarecumbizard, de ^aceea contribugiile asupra ei par binevenite chiar _9i atunci

cind

nu epuizeazd, o chestiune.

Spre deosebire de alte

familii

ce au dat

domnitoriTlrilor Romine, Ghiculegtii nu

au beneficiat de

o

monografie

nici pin[ la

instaurarea

regimului

comunist,

nici dupi

aceea.

Abia

dupn Decembrie 1989

ar aplrut dou[

clrgi,

intre

care teza de doctorat a

lui

Radu Ciuceanu,

clre

a

efectuat

siplturi

arheologice la MS.nlstirea Pantelimon, cu

prilejul demol[rii

^{acesteia, in vremea}

lui

Ceaugescu, _9i care s-a ocupat de

riml9ilele pimintesti

de acolo.

E curioasl indelungata

tilcere

istoriografici privi-

toare

la

Ghiculegti,

avind in

vedere

ci, dupl

stingerea

t2 MIHAI SORIN RADULESCU

pe

linie masculinl

a Basarabilor _9i

Mugatinilor,

aceastl

familie

este stirpea

din

care s-au

ridicat

^cel

^mai

^mare

numlr de

voievozi,

dupl cum

se gtie,

in total

zece ta'

numir. Desigur cdurcareaintiiului

^{Ghica pe tron,}

dupi jtmiltxea

secolului al XVII-1e a, ^aipare

intr-o perioadl

de suzeranitate

din

ce

in

ce

mai

accenttatd'

t

^Sublimei

Porli,

cu citeva decenii inaintea

instaurlrii

propriu-zise a

regimului

fanariot.

i.t ,r.-",

acestuia, citliva

Ghicu- legti

s-au

aflat, de

asemenea, Pe

tron, pentru

ca

inti- iul domn pimintean al\d,rii

^Romdnegti

^{s[ fie tot}

^un

membru al

acestei

familii. Regimul regulamentlr

^a

fost ilustrat inilial tot

de

un Ghica, iar pentru

Unirea

Principatelor

au

militat tot ciliva

Ghiculegti. Poate

cl

acest

destin,,liniar"

al

familiei

a influengat perceplia

is- toriograficl

asupra ei. Neamurile voievodale

din

Fanar erau catalogate ca atare

- ^adic[

^drept ,,fanatiote"

-, unii Cantacrzini din mai multe ramuri trecuseri la

^rugi,

unde

li

^se recunoscuse rangul princiar, dar

in

ce catego-

rie intrau

Ghiculegtii, care nu erau,

intr-un

fel, perdan-

tii ^niciunui

^regim?

^La

^{acestea s-au}

^adiugat

alte cdteva semne de intrebare: de fapt,

Ghiculegtii

moldoveni erau pe

linie masculini

descendenlii slugerului

Iorgu din

^1o- calitatea ^Y iza, aflatil la nord-ve st de ^I stanbul,

in

direcf ia actualei frontiere cu Bulgaria.

Fiul

slu,

Dimitrie Gheor- ghiade

Sulgearoglu

- ^{al cirui nume trimite,}

^aqadat,la

filialia amintiti -,

^a

^{fost clsltorit cu}

Ecaterina Ghica,

sorl

a

domnitorului Grigore al III-lea

Ghica, urmasii

lor luind

numele de Ghica.

ir, .."u

^ce-i privegte pe Ghiculegtii munteni, _{9i acolo} existl o

anumit[ indoial[

genealogic[,lansati ^de Grigore Alexandru Ghica,

ultimul domnitor

^al

Moldovei (7849-

1856) si consemnati

in Amintirile

sale de

cltre

nepotul

slu

de

fiici, istoricul

Radu Rosetti, Precum ⁹ⁱ de consulii

2 iry ^i:1r ryl &:r:!,:l _-GJ:A

L6on Beclard si Hans von Eder: ^a circulat ideea

ci Dumi-

trache Ghica, fondatorul

ramurii

Ghiculegtilor din Jara Romdneasci,

nu

ar

fi fost fiul

dragomanului Alexandru Ghica si, deci, frate cu voievodul Grigore al

ll-lea

Ghica.

E curios

faptul

cd"in Cronica Ghicule;tilor, de pildl,,scriere

alcituiti

la

jumitatea

veacului al

XVIII-1ea

_9i

editatl in

L965 de

citre

neoelenigtii Nestor Camariano gi Ariadna Camariano-Cioran, ^degi sunt

amintili

mai mul1i membri ai familiei,

Dumitrache

Ghica lipsegte,

in

ciuda faptului

cra era

niscut in

anul 171,8.1

Pundnd cindva in disculie fiiagia

acestui perso*

naj

-

^{mai exact}

^intr-o

genealogie nepublicatl a Ghiculeg- tilor, asternuti pe

hirtie in

1985

-,

regretatul genealogist

'Totugi,

un alt

izvor contemporan, Genealogia Cantacuzi- trilor, de Banul

Mihai

Cantacuzino, publicat[

si

adnotati de N. Iorga, Bucuregti, Institutul de Arte Grafice gi Editurl _,,Mi-

rrcrva", 1902, consemneazl. de cdteva ori faptul

c[

Dumitrache

( )hica era frate cu domnitorul Grigore ^al

lll-lea

Ghica. Astfel, Mruele Ban

Mihai

Cantacuzino scria

ci

,,Dumitrache ^Ghica, li:rte al doilea al lui Grigore Voevod al treilea, s-a insurat laYala-

lriir, in anul 7757,cuMaria, ^fata Banului Barbu Vicirescu, cu care :r n'iscut opt fii: trei blieli _9i cinci fete" (p.

a0$.in

^1768, Grigore rrl Ill-lea Ghica,,iar5 ban a fbcut pe frate-siu Dumitrache Ghica"

(1r. 156). Tot Grigore al III-lea Ghica _,,un sipet pecetluit

il

^de-

,lt'sc cumnatei sale Maria,fataYdcdrescului, ce era solia fratelui

.,:rtr, Banului Dumitrache Ghica". Baron Eudoxiu de Hurmuzaki, l)orumentetvol.

XIII,

,,Scrieri si documente grecegti privitoare la isroria romi"nilor

din

anli 7592-1,837, culese 9i publicate ^de

A.

I)apadopulos-Kerameus", tradus de

G.

Murnu, Bucuregti, l') l,l: Atanasie Comnen lpsilanti, Scrieri biserice;ti ;i ^{politice cu} l.l

fnrli,

^{p. L50: vorbind despre} dragomanul Alexandru Ghica

(,t'l

_decapitat

in

^7741), Atanasie Comnen Ipsilanti spune cd ,,Alexirndru a llsat patru fete gi pe Grigore Ghica _9i pe Dimi- rrit' (]hica". Vezi gi Dan Gr. Ple9ia,,,O scurtl contribufie la ^is- Irrricrrl familiei Ghica 11979),in Arhiaa Genealogicd, L-2/7998,

py. )43-248.

t3

14 MIHAI SORIN RADULESCU

exandru V. Perietzianu-Buzlu menliona o depesl

a

consulului francez

L6on

Beclard adresatl contelui

Ale-

xandre Walewski,

ministru

de

Externe

alFranEei,Ia 22 septembrie 1858,

in

care afirma

c[

Ghiculegtii din

lara Romineasc[ nu

erau

rudl cu cei din Moldova.l

Era poate doar o afirmalie paftizandfhcut[ in focul alegerilor de domni,

in imprejurlrile

concurenlei

dintre

diferitele

familii

domnitoare

rominesti.

Ce-i

drept, un alt consul francez la Bucuresti, Eugdne Poujade, fusese

cIs[torit

chiar cu o descendent[ a familiei, Maria Ghica, nepoati de fiu a lui Grigore al IV-lea Ghica.

Intr-un

material

publicat anterior

aminteam de co- nacul

lui

Alexandru Ghica zis

,,Ciciuld,Mlre", ^din

^satul

Cringu

(oragul Fundulea), conac

confundat

adeseori

cu

acela

de

zestre

al lui Mateiu

Caragiale. Alexandru

Ghica

zis

,,Clciuli. Mare"

^{era nepot de}

fiu

al

domnito- rului Alexandru

Scarlat Ghica,

fiul domnitorului

Scar-

lat Ghica, fiu, la rindul sIu, al domnitorului

Grigore al

Il-lea

Ghica.

Nu

era aceasta

linia

care ar

fi trebuit sl aib[

cele

mai multe veleititi si

sanse de domnie

in

^se-

colul al)OX-lea? in

genealogiite Ctriculegtilor,

tatll lui

Alexandru zis ,,Clciuld. Mare" este

trecut

cu prenumele Grigore,

iar

mama sa lipseste.

Era un fiu

natural, solia

lui

,,Clciul5.

Mare"

numindu-se Zoe,

nlscut[

Cantacu- zino-Pascanu.

Mormintul lor

se invecineazd,la

Cimiti- rulBellu

cu acela al Ghiculegtilor moldoveni din ramura

Monseniorului Vladimir

Ghika.

O

ciudat5.

coincidentl

fice ca satul

in

care domnitorul Alexandru

Dimitrie

Ghica (1834-L842) gi-a cledit cona- cul

-

^ce

mai existl gi

^astdzi, aflindu-se de citeva decenii

in

proprietatea Academiei Romine

- ^sI

^{poarte numele}

1D.A. _{Sturdza et}

al.,lcte ;i ^documente relatioe la istoria Rena;- terei Romdniez, vol. IX, p.79/83,nr.26L8.

?-,r-vyy&r'!r:-G-!fu

Cnciulali/Pascani

(!).

Ramura scoboritoare

din

domnii Ghiculegti ^ai veacului al

XVIII{e

a ^avea. sI cadl in ^uitare,

in

weme ce urmagii Marelui Ban Dumitrache Ghica ^aveau

si

devini foarte cunoscufi, ocupind

funqii

inalte.

Genealogic,

patru domnitori din

secolul al

)CX-lea

aveau

in

comun ascendenta, pe

linie

maternl, din familia Viclrescu: Grigore

IV

Ghica, Alexandru Ghica, Gheor- ghe Bibescu gi Barbu $tirbei. ^Este posibil ^ca descendenla din

Vlciregti s[ fi funclionat

ca

un mijloc

de legitimare

dinastici,

avdnd

in

vedere legenda genealogicd a scobo-

rdrii

acestora din Negru Vod[, desc[lecat

din

cetatea

Fi-

gerag

-

^{de la care ar}

^fi

^{provenit 9i numele 1or.}

^{De amintit} ci in blazonul Vlclregtilor

figureazd',ca ^arrnes

parlan-

les,

tocmai

aceasti

citadeli din

^feuda

voievozilor Jlrii

Romdnegti.

SI fi jucat

descendenla

din boierii

Yecd'- regti

-

^presupus[

^ramur[

^a Basarabilor, dar

neconfirmat[

documentar

-

^{un anumit ro1}

ⁱⁿ

selectarea

pretendenflor

Ia tronul

Tlrii

Rominesti?

_

^_____,_

i, ^.ee"

^{ce privegte}

^portretul

^{de la Paris al}

^{lui Dumi-}

uache Ghica, ^este vorba de

un

tablou _Pe care regretatul diplomat Alexandru

Ghika

(1914-2001), fost presedinte al Casei Rominegti din capitala Franlei,

il

gisise

l*

rnar-

;hd aux puces 9i pe care

il

avea

in

salonul apartamentului

slu din

rue du

Ranelagb.L-amvilzttt in

repetate

rinduri

cu

prilejul sejururilor

^mele palrizirene si

l-am fotografiat,

evident cu permisiunea proprietarului slu,

in

anul 1995.

\u

gtiu unde a ajuns

dupl

decesul acestuia,

intimplat

la sfirgitul

verii

anului

2001,la

Cannes, ^orag unde a

sfirsit

si Nicolae Titulescu.

incercind si-l

compar cu alte

por-

trete ale

lui

Dumitrache Ghica, am ajuns

la

concluna' cd'

il

reprezenta

intr-adevlr pe

acesta.

Boierul din portret

-reamlni

mult

cu acela din

tabloul

aflatla'Muzeul

Muni-

ipiului

Bucuregti (din colecfa

istoricl

^a muzeului,aflatd' t5

r6 MIHAI SORIN RADULESCU

in Casa Cesianu, de pe Calea

Victoriei) -

^a

^cirui

^imagine

o cunosc grillie

amabilitllii

regretatei Ioana Cristea, gefa secliei de

Arte din

cadrul muzeului

-r

precum si cu acela

din pridvorul

de

la

Biserica Sf.

Spiridon Nou din Bu-

curegti.

Portretul

de

la Muzeul Municipiului

Bucuregti este anonim, datdnd de la sfhrgitul secolului aI

XVIII-1ea

9i inceputul celui

urmltor. Potrivit

figei muzeografice de descriere, personajul este ,,reprezentat

in atitudine

^,.de

aparat>>, costumat

dup[

moda boiereasc[ a epocii, cu gu- giuman pe capr cu giubea rosie,

avind

gulerul gi bordura din bland. asortatd",cu anteriu alb cu

motiv

m5.runt, floral, asortat cu galul petrecut ca

briu. Din

brdu apare mdne-

rul

hangerului bogat ornamentat

-

^semn

^al dregltoriei inalte. Banul are

^fagd,

ingustl, prelungd,

sprdncenele negre, arcuite, ochi

cIprui,

nas lung,

awilin,

buze subtiri, abia

mijite din mustala

albil, barbe a7bd. retezati drept.

Mina

dreapt[

stl sprijinit[

de

briu.

Giubeaua e

tivit[

cu

blanl

de

herminil'.

Un

alt

portret

al1ui Dumitrache Ghica se

afll in

po-

sesia fizicianului Grigore Ghika din Bucureg i,

fiul

mate- maticianului Alexandru

Ghika

(7902-1964), _{care a avut}

bunlvointa de a-mi

comunica acest

lucru. Cu

acordul domniei sale,

imi ingldui si

,,dezv5lui"

ci tatll

matemati- cianului, inginerul loan

A.

Ghika, urmag al

domnitomlui

Grigore al IV-lea Ghica, a

alcituit

o lucrare

intifiatd.Isto- ria

ooieaozilor

Gltika,in

zece volume, nepublicatl,

in

care este reprodusi gi fotografia acestui portret. Degi oarecum

deplgitl

de cercet[rile istoriografice _9i genealogice

ulteri-

oare, monogrffia

continul

si prezinte un anumit interes.

Acel portret

al

lui Dumitache

Ghica

- ^{mirturie ro-}

mineasci notabili pe malurile

Senei,

chiar daci

aflitd.

intr-o

colecgie particulard.

- ^il

inftgigeazd.pe boierul valah cu

barbl

de

formi

piltratd. si

mustili,

invesmdntat cu o

?: r t:

yt:t

f,y"4 t::

9 14t

giubea

tivitl

cu

hermini -

^ca

^{in portretul}

^{de la}

^Muzeul

Municipiului

Bucuresti

-,

^atdtla

^jumltatea

minecilor,

cit

gi la marginile sale, ce se deschideau spre interior. Perso- najul este incins

la mijloc

cu

un

br6.u,

din

care se vede iegind mdnerul unui hanger. Pe cap poartd.o

cucl

neagri, asemin5.toare acelora

cu

care sunt reprezentati

domni- torii

contemporani

din familia

Callimachi.

in

partea

din

dreapta sus a tabloului figureazi stema

familiei

Ghica, cu ,,lacrimile"

in cartierul

superior si stemele Principatelor in cele de jos.

De observat

cI

portretele Ghiculestilor aflate

in prid-

vorul de la Biserica Sf. Spiridon

Nou din

Bucuresti sunt toate decorate cu blazonul familiei.

insi

portretul

lui Du-

mitrache Ghica de acolo

nu

este

nici

el

identic

cu ^acela rlc la Paris. Spre deosebire de acelaparizian si de acela de lrr Sf. Spiridon Nou, atdt portretul de la Muzeul

Munici-

piului Bucuresti, c6.t si acela

din

colectia

privati

bucureg- tcani,

amintiti

mai sus, nu sunt ornamentate cu blazon.

Un portret al

acestui personaj insemnat al

boierimii tlin

Thra Romdneasci a secolului aI

XVIII-1ea

se gisea inaintea

instaurlrii regimului comunist si in

colectia

l'lforiei

Spitalelor Civile1,

institutie

aflatd.

intr-o clidire

cxistenti _qi astdzi pe Bulevardul Regina Elisabeta, sediul

l)rimlriei

Sectorului 5.

In

aceeasi colectie existau si alte portrete ale

unor membri

ai

familiei

Ghica:

Dora d'Is-

tria, omul

politic Dimitrie

Ghica (zis ,,Beizadea

Mitici"),

voievozii Grigore

I Ghica (portret

de

Theodor

Aman),

( )rigore

al Il-lea Ghica ^(de

acelagi

pictol) si

Grigore rrl [V-lea

Ghica

(de Nicolae Grigorescu).2 Intreb6.nd pe citiva

prieteni

carelucreazi

ln

domeniul muzeografiei

in

I Grigore Ionescu, Bucuresti - ^{ghid istoric} ;i artistic, Bucuresti, l().ltl, p. 115.

't lbidem,pp.775-116.

r7