6 De ce au dispdrut vechile culturi

China _o

atrtica

de Walter Flemmer

llustralii de Jorn Hennig si Frank Kliemt Traducere din limba germani de Andrei Avram

d

Cuprins

inceputurite

Chinei

A fost primul om

chinez?

⁴

Unde se afla leagdnul civilizatiei

chineze?

5 Ce este ,,Suferinta

Chinei"?

⁶

De ce au dispdrut vechile

culturi?

⁶

Care este secretul _,,oaselor

oraculare"?

⁷

Cdnd a fost intemeiat

cel mai vechi mare

imperiu?

⁸

Existau in China anticd sacrificii

umane?

8

China

si budismul

Ce a fost epoca

fdrAmildrii?

²⁶

De unde provine

budismul?

²⁶

Cine a adus budismulin

China?

²⁷

De ce au promovat impdralii

budismul?

27 Cum a pdtruns budismulin

popor?

28 Ce povestesc pesterile

Mo-gao?

²⁹

De ce nu a dispirut budismulin

China?

29

Chang'an: mereata capitati

a

dinastiei

Tang

Cum a ajuns China o mare putere?

Cum se desfdsura viata la curte?

SecretuI

soldatilor armatei

de

lut

Ce au descoperit ldranii

in 1974?

¹²

Cum erau produse statuile din

lut?

¹³

Cine a fost Primul impdrat al

Chinei?

¹⁴

Cum a unificat impiratul

lara?

¹⁵

Visa impdratul la viata

vesnicS?

¹⁶

Cum a murit

Primulimpdrat?

¹⁷

Confucius

organizeazi

[umea CAnd a trdit Confucius?

De ce pretuia Confucius vechile rituri?

Cine au fost elevii lui Confucius?

Marele

Zid Chinezesc

De ce a fost construit Marele Zid Chinezesc?

Ce lungime are MareleZid Chinezesc?

Cum trdiau oamenii in timpul dinastiei Han?

Mormintul printesei din

Dai ^' Cum a fost descoperit mormAntul de la Mawangdui?

CAt de important era

Canalul

lmpdratului?

³²

CAt de cosmopolitd era epoca

Tang?

³⁴

Furtuna

mongo[;

Ce cdutau mongoliiin

China?

³⁵

Cum a ajuns Kublai impdratul

Chinei?

³⁶

Ce era Drumul

Mdtisii?

³⁷

Cum erau transportate

mdrfurile?

³⁷

Era mdtasea cea mai importantd

marfd?

38 China,

patrie

_a

descoperirilor

⁴⁰

La curtea

impiratilor Ming

Cum s-a terminat stdpAnirea

mongold?

42 Cine a construit _,,Orasul

lnterzis"?

⁴²

Cine a transformat China

intr-o ^putere

maritimd?

⁴³

Ultima dinastie

Cum a apdrut dinastia

Qing?

⁴⁵

Cum trdia impdratul

Qianlong?

⁴⁵

Cuiii este dedicatd gigantica statuie din jad?46 Cum a apdrut colectia cdrtilor chinezesti? 47 Cum s-a sfdrsit China veche?

Tabel cronologic 10

11 11

18 19

20

30

31

47 48

3 21

incotro se indreptau sufletele celor morti? 23

Arta scrisului

De ce este atAt de pretuitd arta scrisului? 24 Cine a fost cel mai cunoscut

caligraf?

²⁴

Cum se produce

tusul?

²⁵

Cum invatd astdzi un chinez sd

scrie?

²⁵

/\ lnceputurile Chinei

A

fost ^primul om chinez?

nez Pei

a

des-

coperit

^intr-o

pesterd

de

cal- car aflatd la 40

de

kilometri de Beijing ^resturile

in anul ^1928, cercetdtorul chi- ,,Omul

de

Beijing" cunostea

focul. in

pesterile cercetate au

fost gdsite oase arse gi carboni- zate, probabil rimdsite ale unor ospete.

in

China a invdtat strd- mosul

lui

Homo sapiens, omul modern,

si

^utilizeze

^focul?

^Si

,,omul de Beijing" folosea unelte de cuar! si cuartit: sabdre, hArlete

9i

^lame

de cutit.

VAna

9i

^este

posibil sd fi avut

^ritualuri

de

sacrificiu

si ^{un cult al}

^strS-

mosilor.

Primii oameni din afara Africii

au dispirut in

^{perioada inter-}

glaciard. De abiain urma unor noi

valuri migratoare

-

^{probabil din}

Africa-au reapdrut oameni, 70 000 de ani mai tdrziu,

in

estul Asiei, primii care vorbeau.

Culruna Surulootto in anul 1926, in provincia Shandong din estul Chinei, au fost descoperite obiecte de ceramici neagri si gri, realizate cu ajutorul rotilor de olSrit. Era astfel

descoperiti o noud cultur5, a cdrei perioadd de inflorire a fost c6ndva intre

5000 si 2000 i.Hr.

unui schelet

si ale

unui craniu.

Pdnd in 1940 au fost gdsite peste 40

de

resturi ale altor schelete.

Oasele acestui asa-zis ,,om ^de Beijing", vechi de 500 000 de ani,

au

dispdrut

in

haosul creat de

rdzboiul sino-nipon din

^1938.

Recent insd au fost descoperite

in

sud-vestul provinciei ^Yunnan resturile

si

mai vechi ale omului

de ^Yunnan, despre care

se spune cd

a

trdit

cu

600 000 ^de

aniin

urmd.

Cu 50O 000 de ani in urmd, ,,omul de

''' Beijing" trdia intr-o peqterd,

Vasele pictate cu motiue animaliere geometrice sunt

Torgu W* . tt tipice pentru cultura Yangshao. Aceasta, una dintre La popoarele

primitive, %&k1;i-1; ','tt,,

cele mai uechi din China, era rdspdnditd in partea

centrald qi de nord-uest a ldrii ;i a auut o duratd totemul este un anima! .q@*"r'E!*r'

de peste 2 00o ^de ani, pdnd spre anul 3O00 i.Hr.

sau o planti care are o relatie deosebiti cu omul.

Totemutui ise

atribuie

Doud mari fluvii strdbat

China:

Motivul pestelui, de exemplu, ar

puterea _{de a}

preveniriur. Fluviul Galben

putea simboliza totemul unui clan

Animatete-totem nu

pot I Unde se afla ^{Unde se} afla

| (Huang He),

in

care treia

in

satul Banpo. Sd se

leaginul civilizatiei chinez6?

rivanate. _I leagdnul

_I

^nord, si Fluviul

^gdseascd oare inceputurile civi-

mele culturi chineze.

Descoperiri ^La

mijlocul sec. XX,

in

zona

datAnd

din

perioada 5000

i.Hr.

oragului Xi'an arheologii au des- dovedesc

cd

oamenii

din valea

coperit satul Banpo,

a

carui ve- Yangtze erau sedentari si se

ocu-

chime este de aproximativ 6 000

pau

cu

agricultura. Construiserd de ani. Populatia era de circa 600 agezeri si cultivau orezul. in

valea de

^persoane.

Au fost

^gdsite

Fluviului Galben,

la baza agri-

fundatiile unor case, vetre pentru

culturii stdtea meiul, intrucdt foc, ^{gropi pentru}

depozitarea

clima rece din

nordul

tdrii nu

proviziilor, ateliere

de oldrit

si

;

*.. &.;.::

..:

permitea cresterea orezului.

Cul-

schelete

in

morminte. Prezenta

,. r4!"J ^'+'-]' " +frig-+#i&n,rti .aini acta rlanrrrniti rrnai ^ac6 rntrrnr{a rlactinafa

Albastru

(Yang-

lizatiei chineze aici,

in

aceasta tze),

in

sud.

Aici

zone acoperitd

de

loess

de

^pe

au apdrut pri-

rnalurile Fluviului Galben?

Henan

rn

cele mai uechi asezdri din China din epoca tdrzie a pietrei.

gdsite, in unor inflo- ilizatii

":*#*:;ffi; tWffii*nrt6

^,aioi este

denumitd unei case rotunde

destinate .*ff,F-J

;'3fui a,f.9sn94#,

e'-a.bLYangshaq#bgpa,, &'?r,

..t!$-

n.-u- ^{q--ll- Santier} anaripr nctp^tnnin n,, arheologic cu cotaata+a.; schelete qi ^.-^-;.; ceramicd din Banpo, una dinti- ^{p^aan ,,Mn ,t;h}

Sat'l din

Cereste

,,Suferinla'

Ghineio'?

adundrilor,

in ^jurul

^{cdreia sunt}

agezate celelalte clddiri, sugereazd o societate organizatd,.

Anual, guvoaiele

de apd

ale

dinastiei Xia, inauguratd de imPd-

ratul mitic Yu,

despre

care

se spune ^cd, ar fi stiut sd stdvileascd inundatiile. El ar

fi

,,potolit" ^noud rAuri, dupd ce ar fi strdpuns noud munti, formdnd noud lacuri. Astfel oglindesc legendele perioada ^pre- istoricd din China.

Multd vreme cercetdrile arheo-

De

ce

au

dispirut

vechile culturi?

logice s-au con-

centrat

^numai

asupra

^zonei

de loess a Flu-

viului

Galben.

Dar de ce ^n-ar

fi

existat

o

dezvoltare similard in zona celeilalte mari ape a Chinei, Yangtze?

Cu o

^lungime

^de 6 000

de kilometri, Fluviul Albastru este

cel mai lung curs de

aPd din Asia. O datd cu descoperirea in

zona sa de ^vdrsare de

^la

Hemudu, lAngi Shanghai, a res- turilor unor case

din

lemn con- struite ^pe ldrugi, a unor vase din portelan ldcuit, precum si a unor

unelte de tors din ^lemn

_9i

ceramicd datate

in ^jurul

^anului

5000 i.Hr., a devenit clar

cd

nu numai zona Fluviului Galben ^din nord, ci gi cea sudicd a Fluviului

Ieqirile din matcd ale Fluuiului Galben rduc binecuuAntare Ei distrugeri.

Loess Loess-ul este un sol argilos galben si fertil, caracteristic pentru intreg nordul Chinei din cele mai vechi timpuri. larna, vinturile dinspre deserturile Mongoliei lnterioare aduc in China praful _{de loess.}

Miretul fluviu Huang He este denumit, datoriti m6lului din loess, ,,Fluviul Galben". Cdnd fluviul iese din matcd, straturile de loess se depun, fdcdnd c6mpurile fertile.

Yu, biruitorul inundaliilor (impdrat mitic

tn sec. XXIII t.Hr.)

Fluviului Galben curg de la izvorul

sdu

din

Podigul Qinghai pe o dis-

tanld de

^peste

5 000 de

kilo- metri pdnd la Marea Chinei de Est si aduc in cAmpii solul fedil si gal-

ben de

tip

loess. Dar,

in

acelasi

timp, apa provoacd distrugeri de proportii si pierderea a milioane de vieti omenesti, ceea ce a atras flu-

viului

denumirea

de

,,Suferinta Chinei". Huang He a iesit din mat- cd de aproximativ 1 500 de ori, in special pe cursul sdu intermediar ce strdbate cel mai mare platou de loess din lume.

incd din cele mai vechi timpuri populatia locald aincercat sd lindin frAu masele de apd prin intermediul digurilor si al stdvilarelor. Localnicii au terasat povArnigurile 9i au sdpat

grote pentru locuit

in

stratul ^de

argild care s-a format in zond de-a lungul azeci de mii de ani.

Primii stdpAnitori

ai

Chinei au

fost,

conform legendei, membrii

JAOUI este o piatri _tare, care aproape nu poate fi

tiiati sau spartd. Oamenii din neolitic, care il prelucrau cu ajutorul nisipului sau al altor instrumente de slefuire, munceau probabil zile in sir pentru producerea

obiectelor din jad.

Discurile gdurite ,,bi" ^qi tuburile cu patru muchii ,,cong" au jucat in cultura Liangzhu - una dintre cele mai uechi culturi ale jadului din China - ^{un rol}

ritualic, ca ofrande.

Albastru au stat la ba- za civilizaliei ch ⁱ neze.

Oameniidin

Hemudu ;

cultivau deja orezul, fapt demonstrat de ilustratii ale

spicelor

de pe

vasele de portelan.

De la

inceputul sdpdturilor, in 1973, au fost gdsite

mai

multe

tone

de orez carbonizat. Toate aces-

tea duc la

concluzia cd, in

zona Yangtze, aceasta ce- reala se cultiva incd de-acum 7 000 de ani.

[n sud-estul Chinei a ape- rut, acum aproximativ

5

000 de ani, cultura Liangzhu. Cu ocazia sdpdturilor incepute

in

1995, au

fost

gdsite numeroase ^podoabe si obiecte funerare din jad. Este

vorba,

de

reguld, de discuri sau topoare, pe care oamenii au gra- vat motive animaliere misterioase

si

terifiante, care serveau cere- moniilor religioase.

in 1992, in vecindtatea orasului Hangzhou de astdzi, arheologii au gdsit locul care era probabil cen- trul culturii Liangzhou:

o

fundatie din pdmAnt bdtdtorit, inaltd de B

metri, pe care trebuie sd fi stat o

Breloc din jad de la inceputurile epocii Han. Jadului i se atribuia puterea de a

preueni degradarea biologicd. De aceea,

morfii erau imbrdcali cu un ue;mdnt din pldcule de jad.

constructie monumental5.

Probabil aici s-a aflat ^pri- mul oras chinez.

ln jurul anului 2200 i.Hr., cul- tura Liangzhu

a

dispdrut. Oa- menii de gtiinld au descoperit deasupra

stratului de

mor-

minte in care s-au

^gdsit

urmele acesteia depuneri de argilS cenusie, ceea ce i-a con- dus la concluzia cd o revdrsare a fluviului Yangtze a distrus cultura Liangzhu.

Cdmpuri terasate, pe care de milenii se cultiud orezul, tn nordul Chinei.

ln

1899, Wang

Care este

seGretul

,,oaselor oraculare"?

Yirong

de

la Academia lm- periale Hanlin din Beijing s-a imbolndvit de

malarie.

Un prieten aflat in vizild s-a interesat de reteta me-

dicald

prescrise colegului

siu.

De

secole,

un rol

important in medicina chinezd il jucau _asa-nu- mitele _,,oase ale zmeilor". Spre sfArsitul sec. XlX, niste ^fermieri

au

descoperit

in

timpul aratului bucdli de os gravate cu simboluri si semne, care au fost vAndute in

farmacii pe post de

^medica-

mente sitalismane. I s-au oferit si lui Wang Yirong, ca leac.

Nimeni nu

^{examinase insd}

misterioasele simboluri din ^punct

de

vedere gtiinlific. Prietenul lui Wang a crezulinsd cd descoperd

in

gravuri hieroglife chineze din Antichitate. Wang si-a amintit cd vdzuse insemne asemenetoare

pe vechi vase din

^bronz.

AmAndurora li s-a trezit interesul.

Cei doi prieteni doreau sd afle de

O datd

cu Cdnd a

fost

intemeiat cel mai vechi mare imperiu?

pitalei dinastiei Shan, Yin. Aici se gdsesc mormintele a unsprezece dintre cei doisprezece conducS- tori. Regii erau inhumati

in

mor- minte decorate cu lemn ldcuit, la

o adAncime de ^pdnd la ^'12 metri.

Sub aceste gropi au fost ^gdsite vase mari

de

bronz

9i

^rdm5gile ale unor trdsuri, dar gi schelete

umane 9i cabaline. Cum,

in viziunea religioasd din acele vre- muri, defunctul avea

in

viata de

i,i

1:.1'{,,ti1'd.

Os oracular, decorat cu semne pictografice, utilizat in jurul anului 125O i.Hr. pentru profelii.

unde proveneau oasele. De latar- macii au fost trimisi in micul oras Anyang din provincia Hennan, ^?n centrul tdrii, unde fuseserd desco- perite oasele.

Dupi

moartea lui Wang, prie-

tenul sdu si-a

continuat cerce- tdrile si a preluat coleclia acestuia de oase oraculare. ln 1903, a ^pu- blicat toate insemnele de pe ose- minte.

in

1917, oamenii de stiinld au ajuns la concluzia cd ,,oasele zmeilor" fuseserd folosite in timpul dinastiei Shang ca obiecte de cult pentru prezicerea viitorului.

dinastia

Shang, care a durat din

1766 pAnd

in

1122 i.Hr.,

in-

cepe in

epoca bronzului ^prima stdpdnire docu-

cate,

cu

locuitori care aveau un

alfabet si care sunt

cunoscuti pentru operele lor in bronz.

Regii Shang au domnit ^peste teritorii intinse din nordul Chinei.

Aveau un cult al

inaintasilor foarle dezvoltat, iar prin inter-

mediul oracolului, care ^pre- zicea viitorul, regele intra in legdturd cu cerul si cu strdmogii. Elera mijlocitorul intre

cer si

^pdmAnt,

intre inaintagi _9i

prezent.

Oasele oraculare

erau

folo- site tocmai pentru a adresa intre- bdri strdmosilor. in acest scop se foloseau omoplati de vite, ^porci

gi oi,

^precum

9i

^{carapace de}

broascd testoasd. Oasele erau

incdlzite cu ^ajutorul

^metalelor

incinse. Fisurile si rdriturile apd- rute erau ulterior interpretate ca rdspu nsuri la intrebdrile adresate

oracolului. Va ploua

diseard?

Fluviul va fertiliza cdmpurile? Va

fi rdzboi?

La inceputul sec. XX,

in

urma

Existau in China antic6

sacntrcrr umane?

unor

sdpdturi

lAngd

orasul

Anyang,

^au

fost

descope- rite rdmdsitele resedintei ca-

Culrul

stRAruoston

se baza pe credinta ci

existi viatl dupi moarte.

Dacd ii cinsteau pe morti prin jertfe, cei rdmasi in urmi sperau ca acestia si

le aduci noroc si sd ii sprijine cu sfaturi.

Morveu ANTMALTERE apar in epoca Shang pe jad si in special pe vase din bronz. Aceste motive taotie reprezintd vietuitoare mitice, care inspird team5, fiind paznici impotriva riului.

in epoca de bronz,

in China se

produceau obiecte din bronz de o

inaltd mdiestrie artisticd:

uase pentru ritualuri, cu{ite qi arme.

mentatd istoric

a

Chinei si toto- datd a celui mai vechi dintre ma-

rile imperii ale lumii.

Cultura chinezd a insemnat orase fortifi-

{

:

n

trI E

titt

..$1

-s7

\l*

it*'r'gn)

- .J'x"it"f,u,

_Luoyans

_fr"i, d

MAREA

;ff,.

'11;:,,1:.:,.,1.

l:::'1.:, ::,',:' ,

'irl(driion

')*;"

_,

).("' tx'q"d I ^I

" r-t

\r'r

t.

JII

irr

@l

MAREA CFIINEI DE EST Dinastia Shang ^{1200 i.Hr.}

Dinastia

Qin

^{300 i.Hr.}

Dinastia

Han

^{200 i.Hr.}

Dinastia

Tang

^{700 d.Hr.}

MAREA ARABIEI

0km1

GOLFUL BENGAL 000

{}

p

6z

..,i&

Vas din bronz cu model taotie (dinastia Shang, in jurul _anilor

15OO-105O i.Hr.). in asemenea uase pentru ritualuri li ^se

aduceau strdmoqilor ofrande de hrand si uin, pentru a le obtine binecuudntarea.

Ettinderea Chinei de la teritoriul relatiu mic din imens al dinastiei ^Tang (700 d.Hr.).

apoi aceleasi nevoi ca gi

^pe

pdmAnt,

el era insotit in

mor-

mdnt nu numai de

^podoabe,

mobilier, arme si alimente, dar si

de un intreg alai de

servitori, paznici _9i soldali.

Trdsurile, folosite

in

rdzboi si

pentru vAndtoare,

jucau un

rol important ca simboluri ale puterii.

La moartea unui rege, caii aces- tuia erau sacrificati si pugiin mor- mAnt aldturi de stdpAn.

Abia

in

timpul dinastiei ^Zhou

s-a

renuntat

la

obiceiul

de

a-l

trimite pe lumea cealalte

^pe rege ,,?nso!it"

de

oameni omo-

rati ritualic. ln locul

^acestora, defunctului

i

se puneau desene cu paznicii si servitorii

sii,

care sd

il

urmeze.

uremea dinastiei Shang (1200 i.Hr.), la teritoriul

Tdi;ul unui topor din bronz, folosit euentual chiar pentru sacrificii umane.