Dreptul european aI concurentei

%*#

IF wc&$*

deqhmmmd

w

!€A*.'#;

ffi&

@

!W**w

Dreptul european aI concurentei

.':

=e"T ;

S

iru #a# ## ^{#ffix $}

ffra*E?*ffi Jea#€*ima"ffi

ET; rlr*l

Florin SAIIDU Anca-Elena nAr,AgoIU

DREPTUT EUROPEAN At CONCURENTEI

Note de curs. Practici judiciarl

Universul Juridic

Bucureqti

-2017-

Cuprins

PREFATA

...s

cAPrroLUL

^r. CONSIDERATII

GENERALE

...7

1 .1. Considera{ii generale privind concurenla ca fenomen economic qi social ...7

1.2. Conceptul de

,,concuren!6"...

...8

1.2.1. Concuren{a ca necesitate obiectivi intr-o ^{economie de} pia}d...8

I .2.2. Funcliile concurenlei economice ^qi

comerciale...

...10

1.3. Factorii fundamentali implicali in organizarea qi desfbguratea concuren{ei ...11

I .3.1. Profesioniqtii

-

^{actori in} desltqurarea concurenlei

...

^...12

1.3.2. Influenla ^{pieJei qi a} prefului asupra comportamentului operatorilor economici in formarea unui mediu concurenlial

normal

...14

1.3.3. Aportul clientelei ^qi al consumatorilor la desfbqurarea concurenjei pe pia{a

re1evant4...

...18

1.4. Clasificarea concurenlei in funclie de domeniile in care se desfiqoari gi de comportamentul operatorilor economici ^qi comerciali pe piala relevantd...21

1.4.1 . Concurenla perfectd ^qi concurenta

eficace..

...21

1.4.2. Concurenla licitd qi concuren{a

i1icit5...

...26

1.5. Reglementdri cu privire la concuren!6. Aspecte evolutive

-

^Convenfia Uniunii de la

Paris

...28

cAprroLUL II.

coMUNTTATEA

EUROPEAN4...

...31

2.1. Aparilia Comunitifilor

Europene

...31

2.2. Comrnitatea Europeand a Cdrbunelui qi Olelului (CECO/CECA)...33

2.3. Comunitatea Europeand a E,nergiei Atomice (CEEA/EURATOM)...34

2.4. Acordul General pentru Tarife qi Come(

(GATT)...

...35

2.5. Comunitatea Economicd Europeand (CEE). Tratatul de la Roma...36

2.6. ActuJ Unic European din

1986...

^...37

2.1 . Tratatul Uniunii ^Europene

-

Maastricht

1992

...38

2.8. Tratatul Uniunii Europene de la

Lisabona...

^...39

2.9. Comunitatea Europeand gi

globalizarca...

...40

2.10. Efectele globalizdrii asupra dreptului

concurenfei.

^...42

CAPITOLUL

III. ZVOARELE

DREPTULUI

COMUNITAR...

^...44

3.1. Izvoarele dreptului

comunitar...

...'..."'44 3.1 .1 .Izvoarele principale ale dreptului comunitar

european...

---...44

3.1.1.1. Caracteristici ale tratatelor

comunitare...

...45

3.1 .1 .2. Structura tratatelor

comunitare

-...-.47

3.1 .2. Izvoarele derivate ^ale dreptului comunitar

european...'.

...'...48

3.1 .3.lzvoarele

complementare...

....----.--49

3.2. Specificitatea dreptului comunitar

european

..."...-50

3.2.1. Aplicabilitatea directd a dreptului

comunitar...

^.-...-50

198 Dreptul european al concurenlei . Note de curs. Practicdjudiciard

3.2.2. Aplicarea priodtard a normelor

comunitare..

...51

3.2.3. Cetd\enia Uniunii

Europene....

...52

3.2.4. Libera circulalie a

mdrfurilor

...53

3.2.5. Libera circulalie a persoanelor qi

servicii1or...

...54

3.2.6. Libera circulalie a

capiialurilor...

... j...SS 3.2.'T.Libertatea de

comunicare.

...56

CAPTTOLUL rV. DREPTUL EUROPEAN

AL CONCURENTEI

...5,7 4.1. Spaliul european gi cel

internaJional...

...57

4.2. Specificul dreptului comunitar al

concuren{ei...

...58

4.2.1. Institulii comunitare cu atribufii in ceea ce priveqte concuren{a...58

4.2.2. Extrateritorialitatea dreptului european al concurenfei...59

4.3. Con{inutul dreptului comunitar al

concurenfei...

...59

4.4. Regulile comune ale concuren{ei qi ale pielelor comune speciale...60

4.5. Politica comunitard

concuren!ia14...

...61

4.6. Spaliul economic european qi regulile concurenliale

comunitare

^...63

4.7. Armonizarea dreptului comunitar al concurentei cu sistemele de drept nationale ale statelor membre ale Uniunii

Europene....

...64

4.7.1. Cooperarea dintre instituliile Uniunii Europene gi cele nalionale privind

concurenla..

...64

4.7 .2. Transpunerea legislaliei europene in sistemele de drept nationale ale statelor

membre

...65

CAPITOLUL V. REGLEMENTARI PRIVIND CONCURENTA iN ROMANIA. RAPORTUL DE DREPTUL

CONCURENTEr...

...67

5.1.

EvoluliareglementdrilorprivindconcurenlainRom6nia.

...6j 5.2. Legislalia internd actual5 privind concurenla gi ralierea acesteia la legisla{ia

international6...

...69

,5.3. Raporntl de

Dreptulconcurenfei.

...69

5.3.1. Dreptul concurentei

-

^{ramurd a} sistemului de drept intern in Rom6nia ...69

5.3.2. Definirea conceptului de Dreptul

concurentei...

...10

5.3.3. Autonomia Dreptului concurenlei ca ramuri de

drept....

...7I 5.3.4. Obiectul raportului de Dreptul

concurentei

...j2 5.3.5. conexiunile dintre Dreptul concurenlei qi alte ramuri ale dreptului

intern...

...72

5.3.6.ParlicularitdliprivindraportuldeDreptulconcuren{ei.

...j3 5.4. Consiliul

Concuren1ei...

...73

5.4.1. Structura Consiliului

Concurentei...

...73

5.4.2.Modalitatea de desligurare a activitdlii de cdtre Consiliul Concurenlei ...76

CAPITOLUL Vr. PRACTTCI

ANTTCONCURENTIALE...

...11

6.1. infelegerile

...

...7j 6.1.1. Formele inlelegerilor

...

...80

6.1 .2. Exceplii de la regimul sancfionator al inlelegerilor...81

Cuprins 199

6.2. Exploatzrea abuzivd a poziliilor

dominante...

...g2 6.3. Reglementarea abuzului de pozilie

dominantd

...g3

6.4. Concentrdrile

economice...

...g5

6.5. Ajutorul de

stat

...8g

6.5.1. Consideralii

generale

_...gg

6.5.2. Categorii de ajutoare de

stat

...gg 6.5.3. Ajutoare de stat destinate intreprinderilor

...

...g9 6.6. studii de caz qi practicd judiciard _relevantd in domeniul practicilor

anticoncuren{ia1e...

...93

6.6.1. Studiu de caz. Pozilie

dominantd..

_...93

6.6.2. Studiu de caz. Concentrare

economicd..

...96

6.6.3. Studiu de caz. Abuz de pozilie

dominant6...

...gj 6.6.4. OJUE. catzaT-i6114. Thomson Reuters. Abuz de pozilie dominant6... ...gg CAPTTOLUL

VII.

CONCURENTA

NELOIALA...

...101

7.1. Acte de concuren{b

neloiald...

...101

T.2.Denigrarea

...

...102

'7

.3.Imitarea

...103

7 .4.

Dezorganizarca... ...:...

...105

J.5. Panzitarismul

...

...107

7 '6.Practicd' ^judiciard relevanti in domeniul actelor de concurenli neloiald...l0g

l.6.l.Imitarea.

Studiu de

caz

...10g 7 .6.2. Dezorganizarea

activitllii

7 .6.3. Dezorganizarea activitdlii. Spionaj economic. Studiu de caz...1

l5

T.6.4.Dezorganizarea activitb{ii. inalta curte de casalie qi Justi{ie, Seclia

II

civilS, nr.3532 din 9 noiembrie

2011...

...116

7 .6.5 . rmitarea. inalta curte de casafie qi Justilie, Secfia

I

civild, nr. 564

I

din

2l

Septembrie 2012 CAPITOLUL IX. RASPUNDEREA CONTRAVENTIONALA gI NENATA

iNnaponruRllEDEDREpruLCoNCURENTEr...-...

...158

9. I . Rdspunderea contravenfionald in raporfurile de Dreptul concurenlei... I 5g

200 Drepful european al concurentei . Note de curs. practici judiciarl rdspunderea contravenlional[ in raporhrrile de

Capitolul ^I

CONSIDERATII GENERALE

l.l. Considera[ii generale prMnd concuren[a ca fenomen economic

^qi

social

Dezvoltarea economicS, precum gi tendinla de globalizare gi unificare a pielelor econo- mice, poate avea efecte dintre cele mai nebdnuite, cum ar

fi

indsprirea luptei ,,flard arme", intre agentii economici pentru acaF)ararea clientelei qi a ocupdrii unei cote de piald cdt mai semnificative.

Dezvoltarea producliei de bunuri ^gi servicii, in directi ^leg6turd cu cerinlele de cregtere a nivelului ^de trai a tuturor oamenilor de pe planetd, au dus la inldturarea barierelor pro- teclioniste impuse anterior de !6rile puternic indushializate.

Raporhrrile de concurenli economicd qi comerciald sunt reglementate prin prevederi legale complexe, existdnd la nivel nafional dar gi internalional necesitatea de a crea mereu norrne din ce in ce mai avansate, care sd includb sancJionarea practicilor ilegale promovate de anumili participanli la viala economicd.

Problema concurenlei prezinti interes pentru

to{i

actorii piefei: producltori, ^consu- matori, intermediari. Fiecare profesionist comerciant este preocupat sd

fie

cdt mai com- petitiv, iar scopul activitbJii sale

-

oblinerea de profit, sd se realizeze

in

condilii ^cAt mai optime. insd, acliunile unui comerciant nu depind exclusiv de acesta, ci ^de acliunile concu- renlilor ^sdi.

in

absenJa concurenlilor, orice producdtor ori intermediar de pe pia!6 ar ^putea s6-qi stabileascd liber prefurile la un nivel cdt mai ridicat, aducdtor de profit.

Totugi, gradul de legiferare

a

concurenlei economice qi comerciale diferd de

la

^o

naliune

la

alta, in prezent Statele Unite ale Americii fiind consideratd ca statul cu cele mai stricte prevederi legale implementate in domeniul concurenfei.

$i in planul legislativ al Uniunii Europene, concurenla comerciald reprezintd un dome- niu care se bucurd de o atentie deosebitb din ^partea instituliilor competente, at6t in ceea ce privegte definirea terminologiei specifice, c6t qi in ceea ce priveqte aplicarea legislaliei exis- tente gi comunicarea de informalii relevante profesioniqtilor comercianli qi consumatorilor.

Astfel, au fost create institulii la nivel comunitar, specializate

in

monitorizarea acti- vitdlii comerciale in sensul respect[rii reglementdrilor privind concurenta, dar qi a depistdrii inlelegerilor concertate gi a altor practici neconforme cri legislaJia in vigoare,

in

^analizarea

acestora, dar mai ales in detumarea lor.

La nivel na.tional, interesul cu privire la trasarea unor direclii clare, in concordan{d cu tendin{ele legislative ale altor state, dar qi cu cele de la njvel intemafional, a apdrut o datd cu trecerea la o economie de pia{6 liberd gi se manifestd qi in prezent, concurenla fiind o parte importantd a economiei, a mediului de afaceri rom6nesc.

Modificirile

legislative care au apirut de-a lungul timpului

in

legisla,tia intemd qi-au propus sd reformeze legislalia

in

domeniul concurenJei

in

sensul alinierii cu normele in

Dreptul european al concurenlei . Note de curs. practicd judiciard

vigoare la nivelul Uniunii Europene dar _{5i cu}

concurenld din

Romdniar.

^{- luarea in} considerare _a obiectivelor politicii de

l.2r(onceptulde,,concuren[d" _i,,,,,

1.2.1-

concurenta

ca necesitate

obiectiad tntr-o

economie de piagd

Din punct de vedere etimologic, verbul ,,a concyra,, ^este definit ca fiind ac,tiunea de ,,A participa la un concurS",

,A

^{tinde spre acelaqi} rezultat,a duce spre acelagi scop,,, ,,A ^(se) lupta pentru intdietate

in

comert; a(-qi) face concurenta" qi a fost preluat din termenul in limba francezd, concourir care,larAndul _sdu, provine din verbul

latii

concurrerd.

Ca definifle general5, substantivul ,,concuren!6'' presupune existen{a unor entit6li care cautd sd intreacd pe cineva, lintind ^{spre acelaqi scop3. -}

Apadar, concurenfa presupune desfbqurarea unor activita,ti

de

acelagi

tip, de

cdtre persoane ce delin acelaqi set de calitd{i qi competente, in scopul unic de u dobandi,rr,

"aqti;.

conceptul de ,,concurenld" apare astfel

ia

fiind strdns iegat de cer de ,,competi1ie,:.

chiar dacd prima tendinfd de asociere a noliunii de ,,coicurenld,, este cu o activitate sportivd, concurenla existd in fiecare domeniu, aspect al viefii qi societdtii umane.

Putem afirma despre concuren{d

ci

este

fo4a

regulaioare cea

mai

importantd a economieide pia{d.

In

sens general, prinoconcuren;rd _se infelege o confruntare intre tendinle adverse, _care converg spre acelagi scopo.

Din punct de vedere economic, concurenta este intotdeauna legatd de tranzac[ii pe o anumiti piafd, _de cerere qi ofert6, _ca procese _ce intervin in activitbtile _{de comert.}

,,concuren{a conduce

la

continua perfeclionare

gi eficientiz"*

" p.torcfiei.

Ea determind producbtorul si elimine risipa qisa _scadd costuiile, astfel inc6t sd v6ndi la un prel mai mic decat

allii' ii

elimina pe cei ale-caror costuri rdm6n ridicate gi face astfel incdt s6 concentreze produc{ia in m6inile acelora ale cdror costuri sunt mai

mici'lclair _Wilcox;l

^-'

Concurenfa _se poate realiza afirnci cdnd existd libertatea de a pdtrunde pe o pia!6 gi cdnd,^in acelagi timp, pe aceapia[Eexistd mai mulli vdnzdtori.

concurenla constituie mijlocul necesar prevenirii gi/sau diminudrii puterii economice concentrate in mdinile statului, ale persoanelor _qi intreprinderilor private.

-

Necesitatea principalb crreia orice economie trebuie sa-i faca fa,ti este alocarea resur- selor sale intr-un mod in care sd

ii

satisfacd cel mai bine pe membrii societafii, fie aceqtia at6t producdtori, _{cdt gi} consumatori economici (producdtorisau cumpdrf,tori).

Concurenla este unul dintre factorii importanli

ce

ac[ioneaza asup.a agenlilor econo- mici, astfel incdt aceptia sd-qi adapteze oferta la cerere. pe o pia!6 libeia" co-ncurenla aclio- neazd

in

strdnsd legdturd cu preful.

Agenlii

economici producatori pe

o piati

libera'au

I Y' Mkcea, Legislalia c^orycurenpi. Comentarii si exprica[ii,Ed. c.H. Bec! Bucure.sti, 2012, p. 9.

2 http://dexonline.ro/definitie/concura

3 htp://dexonline.ro/definitie/concurenta

a Theodor Mrgieru, Dumitu Andreiu Pehe Florescq Regimul iuridic al conrurenlei. IXttvbm _si jwisprudenld, Ed. All Beck, Bucureqti,2003, p. l.

5 clair wilcox, competition anrr Monopory _in American Incrustry, Greenwood press l9?0, p. l g.

Considera{ii generale

intenfia ca,

prin

intermediul concurenlei cu ceilalli producdtori,

si

oblind maximizarea profitului, prin minimizarea costului, prefului qi creqterea calitdlii bunurilor produse.

Economia de pia!5 liberd se identifici cu economia de pia!6 modernd gi se bazeazd pe conservarea principiului libertd{ii de concurenfi. Aceasta este reglementatd printr-o serie de acte normative care au ca efect reprimarea abuzurilor de la regulile normalitalii concurenJei.

Concurenla, ca fenomen economic, se manifestd cu precddere pe pielele libere, in _Jdrile cu economie de piaji, descentralizatd.

intr-o altd viziune, concuren{a este

in

cadrul unei economii de

piafi un

fenomen spontan, care are loc

in

cadrul

rela{iilor

economice qi care produce la cea mai

buni

alocare a resurselor economice

-

materii prime, resurse financiare qi umane

-

^{qi la cea}

mai

optiml

satisfacere a nevoilor consumatorilor (fiecare dintre noi). Concuren(a este

un fenomen spontan ^qi este bazatil pe legi economice, dintre cea mai

importantl

este

cunoscuti qi acceptatl de tofi

-

^{legea cererii qi a oferteil.}

Referitor la acest fenomen au apdrut mai multe teorii qi puncte de vedere prin care s-au stabilit funcliile qi obiectul concuren,tei in domeniul economic gi comercial.

Mai mult decdt atdt, a apdrut ideea de a limita anumite practici abuzive, aceasta deoa- rece, la fel ca in orice competilie, existd anumili agenti economici care iqi doresc controlul pielei qi

il

oblin in moduri ilicite, ingrddind libertatea concurentei.

in

^ceea ce priveqte conceptul de ,,concurenld purd _Si perfectd", modelul teoretic al concurenfei, acesta comportd in doctrind mai multe definif,i, insd niciuna dintre ele nu este unanim acceplatd.

Din

punct de vedere economic, concurenta prezinld o multitudine de definiliz, majo- ritatea create de doctrinS.

insd, intrucdt concurenla se manifesti la nivel mondial, am ales sd ne oprim asupra

modului

in

care aceasta a fost definitd qi reglementatd de citre Organiza\ia de Cooperare Economicd qi de Dezvoltare (OECD), organism interna,tional ce militeazd pentru crearea

unui

climat economic

qi

de afaceri optim pentru statele membre

gi nu

numai, astfel:

concurenla exprimd situalia de

pe

o

piald in

care

firme

sau vdnzdtori se luptd

in

mod independent pentru

a

cdstiga clientela cumpdrdtorilor, in scopul de a atinge un obiectiv economic,

de

exemplu,

profituri,

vdnzdri Si/sau impdrlirea

pielei. in

acest context, concurenla este adesea echivalentd cu rivalitatea, o rivalitate care poate sd se refere la pre[uri, celitate, servicii sau combinalii ale ^qcestor sau altor

factori pe

^{care clien[ii}

ti

preguiesc.

Concurenla reprezintd un mijloc eficient de a elimina profiturile excedentare realizate de cdtre unii comercian{i, de a aloca resursele pentru anumite utilizdri necesare societdlii, de

a determina profesioniqtii sd producd bunuri de calitate la costuri ^reduse gi

in

cantitdlile solicitate de consumatori, de

a

stimula introducerea inovaliilor tehnologice.

De

aceea, concurenta trebuie privitd ca un proces dinamic cu efecte benefice asupra

vielii

economice qi sociale in ansamblul siu.

Din perspectiva juriqtilor, in principiq prin concuren{d se inlelege lupta dus6, atAt pe plan nafional cAt qi internalional, intre firme capitaliste de produclie, comerciale, bancare

1 M. Bulancea, C. Butacu, A. Claici _9.a., Ghid pentru practicieni tn dreptul concurenlei, Ed. C.H. Beck, Bucuregti, 2014,p.7.

10 Dreptul european al concurentei . Note de curs. practicdjudiciard

1

A

se vedea art 3. alin. (2) Cod civil: ,,Sunt considerali profesionigti to,ti cei care exploateazd _o intreprindere".

, -

^.2

^E'

Radu, Definilia, funcliile

$i

instrumentele concurenlei, http://eugenradu2.blogspot.ro/2011/01/

definirea-functiile-si-instrumentele.html

etc',

in

scopul tealizdrii unor profituri cdt mai mari, ca urrnare

a

acapardriiunor _segmente tot mai largi, pe pia![ qi, in consecinld, a sporirii volumului de afaceri.

In lumina modificdrilor introduse de Codul civil

din 20ll,incare

au fost inglobate qi

prevederile de drept comercial, ce reglementeazi activitd{ile

de

comer{

,"ilgaut" d"

persoanele fizice sau

juridice, p.oput"- urmlioarea

_definifie

pentru

_{conceptul de} ,,concurent6", respectiv aceea de

a fi

confruntarea

dintre

prbfesioniqtii

cu activitifi

similare,

exercitati

_{pe o}

piafi relevanti, in

vederea

atragerii

de

clientell, in

scopul ob{inerii de

profit.

considerdm necesar

a

se utiliza noliunea de ,profesionist,,, avdnd

in

vedere cd, la intrarea in vigoare a Codului

civil

curent, notiunea de ,,comerciant" a fost

inlocuiti

cu cea de ,.prolesionist"r.

Pentru a diferen{ia

profesionigtii

care desfrgoarl activitifi civile de cei

care desffiqoari

activiti{i

comerciale,

in doctrini

dar gi

in practici

se utilizeazi gi no{iunea de ,rprofesioniqti comercianti" cu referire

la

ceea ce se in{elege,

din

punct _{de vedere} economic,

prin

agenfi economici.

1.2.2.

Func{iile concurentei

economice _Ei

comerciale

-

Cgncllenfa

in

plan economic este necesard deoarece devine

o

condi1ie esenliald a

alocdrii eficiente

a

resurselor atrase

in

mecanismul pie{ei, dar

qi

pentru

cd

^moiiveazd,

inLreaga activihte a agenlilor economici.

Referitor la func{iile care pot

fi

atribuite concurentei economice qi comerciale, trebuie ptecizat cd acestea renfltd, chiar din definiliile date conceptului de-a lungul timpului.

Astfel,

cele

mai

importante

functii ale

concurenlii economice-qi comerciale sunt urmdtoarele:

1'

Concuren(a

economici gi sociali faciliteazi participarea pe piafa liberi

a

tuturor producrtorilor

_de

bunuri

gi servicii, aceasta deoarece togi au acleaqi qansi

inifiali

de a dezvolta produse

ori

servicii performant

e,

atrilgiltoare pentru clienteli.

Totodati, prin concuren,td se descoperi mdrimea qi structura

optiia a

actiiitalir desfrqurate de

un

agent economic, mdrimea

si

^{structura care}

pot

menline

cel

mai

,so,

,ostul pe unitqtea de produs sau serviciu,

la

un nivel cdt mai mic. Spre deosebire de alte sisteme economice, economia de piatd nu mandateazd qi nu limiteazitipurile _de firme cdrora

li

^se

permite sd intre

in

competilie. Este permisd orice formd legald

de

organizare

a

activit;1lli economice, condilia reuqitei pentru orice firmd fiind eficien{a1n raport Ju costurilez

-

2' Concurenfa economici qi sociall stimuleazi progresul societifii, in general, qi al celui tehnic,

in

special, deoarece

oferi

perspectiva

oblinerii

de

profituri insl

doar

pentru agenfii

economici

care yor _aloca

_resurse

in

vederea

dezvoltirii

noilor tehnologii. Concurenla

oferi

un puternic motiv de

a

dezvoltaproduse performante _{qi de a} descoperi metode de a produce _cu un cost mai scdzut. Nu se poate cunoaqte cu precizie _care

Consideralii generale

vor

fi

noile dorinte ale consumatorilor sau care tehnologie de fabricalie

va

conduce la minimalizarea costurilor pentru unitatea de produs. intreprinzdtorii sunt liberi sd introducd

in

fabricalie

un nou

produs sau sd foloseascb

o

tehnologie

de

fabricalie

mult

mai promildtoare decdt cele utilizate p6ni

in

^prezent, insd au nevoie de sprijinul investitorilor care doresc sb le pund la dispozilie fondurile necesare.

in

economia de piafd func{ioneazd libertatea de

a

alege atdt

a

intreprinzdtorilor, c6t

qi a

celor care ar putea sd-i suslini.

Concurenla conqtientizeazd pe intreprinzdtori, cdt gi pe investitori, cd trebuie sd-qi asume responsabilitatea aducerii

pe pia!6 a

produselor respective,

de a le oferi la

preful fundamentat (de oferta), in raportul cu cerinlele reale ale piefei.

Pentru un agent economic producdtor, condilia ^de a reuSi pe o piald concurenliald o constituie anticiparea, identificarea _Si rapida adaptare a ideilor novatoare. Prin competifia continud intre agenlii economici, concurenla deschide perspective de profituri pentru toli participanlii la jocul pie,tei, favorizdndu-i pe cei buni qi foarte abili qi izolAndu-i ^pe cei slabi, pe cei care nu reuqesc sd se adapteze la cerinlele pie1eil.

3. Concuren{a economici qi sociali are un rol important

in

ajustarea autonoml a

cererii qi ofertei in toate domeniile

economice

qi

comerciale.

Comercianfii

pot influenfa,

prin

produsele oferite, cererea pe piafn. Concurenla stimuleazd preocupdrile pentru creqterea, diversificarea, imbundtSlirea calitblii ofertei de mdrfuri, pentru adaptarea ei la dinamica cerinfelor piefei. Pe pielele dominate de ofertd (,,pia!a vdnzdtorilor"), strategia competilionald determind firmele sd se particularizeze fa15 de rivali. Pe pielele dominate de cerere (,,pia!a cumpdrltorilor"), in relaliile cu clienlii potenfiali, se urmdreqte specializarea

intr-un

sector individualizat

al cererii.

Concurenla regleazd

piala prin

^mecanismul

preJurilor, orientdnd fluxurile de factori de produclie qi ini{iativa privatd spre acele ramuri qi sectoare ale economiei care produc

utilitd!

recunoscute social2.

4. Concurenfa economici gi sociald influenteazi

prelul mirfurilor determinindu-i

sciderea, propor,tional cu creqterea

volumului

de produse similare sau, dimpotrivd majorarea

in

ca;z de

lips[

a produsului. Aceasta se poate explica prin faptul cd un pre!

rezonabil atrage

o

masd mare de clienfi, ajungdndu-se astfel

la

un volum mai mare al desfacerii pentru cd

un

pre!

mai mic,

accesibil celor

multi,

sporeqte cererea, creeazd condiliile ^pentru o produc,tie de serie maret.

1.3.

Factorii fundamentali implicati in organizarea

gi

desfiEurarea concurentei

Abordarea problematicii concurenlei presupune trasarea unor repere definitorii pentru acest

domeniq

atdL

din

punct

de

vedere terminologic

cdt qi din

punct

de

vedere al

r

_E. Radu, Definilia, funcliile Si inslrumentele concurenlei, http://eugenradu2.blogspot.rol2011/01/defr nirea-firnctiile-si-instrumentele.html

2 E. Radu, op. cit.,httplleugenradu2.blogspotnl20lll0lldefrnirea-functiile-siinstrumentele.html

3 Lazdr Valericd, Concurenla neloiald. Rdsrynderea juridicd pentru practicile anticoncurenliale din domeniul economic _Si faptele abtuive de concuenld comerciald care se ^sdvdrSesc pe teritoriul Romdniei, Ed. UniversitarS, Bucuregti,2008, p. 18.

1t

t2

Dreptul european al concurentei . Note de curs. Practicd judiciard

elementelor esenfiale,

sine qua non, pentru

existen{a concuren.tei

qi a

rela{iilor concurenliale.

1.3.1.

Profesionigtii - ^qctori

^Aft

desfdgurarea concuren[ei

in

prezent, atdt la nivel national cdt gi

la

nivel internalional, se observl

o

practic[

neunitard

in

ceea

ce

privegte utilizarea no,tiunilor

de

,,comercianti", ,,intreprinderi", ,,companii",,,firme",,,agen!i economici" sau,,operatori economici".

in legislalia intemd actual5, la nofiunile de ,,profesionist" ^qi ,,intreprindere", consacrate de codul

civil in

vigoare, se adaugd qi cele de ,,operatori economici", ,,intreprinz6tor" ^gi ,,perso anb ftzic6, autor izat6" ^.

Astfel cum am ar[tat qi mai sus, Codul

civil

defineqte nofiunea de ,profesionist" prin persoana care exploateazd o intreprindere. intrucdt s-a statuat cd intreprinderile se clasificd

in

intreprinderi

civile qi

respectiv, economice, urmeazd sd

ne

referim

la

notiunea de ,,intreprindere economic6".

Aceasta

a

fost definitb

prin

prevederile Ordonantei de urgenld

rr.

^4412008 privind desfrqurarea

activitililor

economice de cdtre persoanele fizice autorizate, intrepnnderile individuale qi intreprinderile familiale, ca

fiind

activitatea economicb desligurati

in

mod

organizal, permanent qi sis{ematic, combindnd resurse financiare,

fo(a

de muncd atras[, materii prime, mijloace logistice qi informalie, pe riscul intreprinzbtorului, in cazurile qi in condiliile prevdzute de leger.

Din insdqi denumirea OrdonanJei de urgenld nr.4412008, se observd cd legiuitorul mai reglementeazd

gi alte

categorii

de

entitSli participante

la viala

comerciald, respectiv persoanele

fizice

autorizate, intreprinderile individuale

qi

intreprinderile familiale.

in

conformitate cu dispoziliile arl.

2lit.

e), prin intreprinzdtor se in,telege ,,persoana fizic6. carc

organizeazd, o intreprindere economic6". intreprinderea individuald este definitd la acelaqi

articol,

lit.

g) ca

fiind

,,intreprinderea economici,

ftrd

personalitate juridicd,, organizatl de un intreprinzdtor persoand, frzicil' .

Prin ,,intreprindere familialS", se inlelege intreprinderea economicd

firb

personalitate juridicd, organizatd,de un intreprinzdtor persoand fizicd impreund cu familia sa2.

Prin

,,persoand

frzicd

autorizatil', legiuitorul definegte persoana

fiztcd

autorizat1 conform legii sd desftqoare orice formd de activitate economicd permisd de lege, folosind in principal forla sa de muncb3.

Cu referire la modalitatea

in

care no,tiunea de ,,intreprindere" ^este

definiti

de dreptul european, comunitar, poate cel mai bine regisim aceasti noliune prin precizilile rcalizate de cdtre Curtea de Justilie

in

catza Hohner

&

Elser. Potrivit hotdrdrii Cur,tii de Justilie in catza ^datd,, intreprinderea este orice entitate care desfrqoard activitate economic5, indepen- dent de statutul ei juridic _{ai de modul} in care este finantata.

1 Conform art.2Lit. f) din OUG nr. 4412008.

2 Att.2lit. h) din OUG nr. 4412008.

3 Aft.2Lit.I) din OUG nr. 4412008.

a

A

se vedea Hotdrdrea Klaus Hdfner and Fritz Elser

v

Macrotron GmbH

din

23.04.1991.

http://eurJex.europa.et/lega.1-contentEN/TXT/?uri:CElEX%3,{61990CJ0041