Ecaterina Giurgiu lancu Fischer

MTNTSTERUL

EDUCAT|E! NATTONALE

Ecaterina Giurgiu lancu Fischer

Limba

latlna

Monuol penfiu closo o lX - o

*S';s'''

9*v'i"

EDrruRA

orolclcA

St nEDAGoctcA s.a.

CuvAnt inainte...,

Limbalatini.

...,...

LausRomae.

Leclia I Monumente a I e Romei antice. Declindrile Iatine .,...,...,.

LectiaaII-aDialdgus.Indicativul

_prezent al verbului esse.

Functiilenominativului...

Leclia

aIII-a

E p i s t ill a.

Yerbul

Indi cativul prezent ...

Lec{iaaIY-aAmicitia.

DeclinareaL

Prepozi}iile

...:...:...

LecliaaY-aSapientia et doctrina.Imperativul prezent. Funcliile

vocativului...

LecliaaVI-a

IocaCiceronrs.

Declinareaall-a ....,...

...

Lec[ia

aYII-a

Apothedsis

Romilli.

Adjectivele _{cu trei}

terminafii.

Pronumele gi adjectivul posesiv ...,...,.

Lectia a

VIII-

a Sabinae muliEres pacem obfinent (I).Declinarea a

III-a

imparisilabica ...

Lecfia a

IX'a.

Sabinae mulidres pacem obtinent

(II).

Declinarea a

III-a

parisilabica.

Funcliileacuzativului

...:...,.,...,.,... ₃₇

Lec|iaaX-aCumamicisinitinEre.AdjecttvelededeclinareaaIII-a

Lecfia aXI-a Apolhnis Oracillum.Gradele de comparafie ale

adjectivului

⁴⁴ Lectia

aXII-a

Psyche

nubetamori.Indicativul

imperfect. Funcfiile

genitivului ...

48

LecliaaXlll-aServisomnia.Indicativulviitor...:...

_Sz

LecJiaaXIV-a

De modo divitiarum. Pronumele relativ gi

interogativ...

55

LecfiaXV-a Exemplaciviumillustrium.Conjunctivulprezentgiimperfect...

₅₈

Leclia a

XVI-

a Marius _, homo novus .Pronumele

demonstativ 6l LecliaaXVII-a Aetasaqrea.Temaperfectului.Indicativul...j...

₆₅

LecfiaaXVlll-aPaterfamilias.Temaperfectului. Conjunctivul

69

Lectia

a)(JX-a Atticus, amicus omnium.

Alte

pronume demonstative.

Valorileconjunclieicum

... ₇₂

Evaluare. Pronumele. Verbul

-

^moduri

predicative

... 76

LectiaaXX-a Cincinnatus.DeclinareaafV-a.Valorileconjunctieiz/ ...

77

Lecfia

aXXl-aVeris

acies.Declinarea _aV-a. Funcliile

ablativului

... 81

LecfiaaXXII-aStabatmater.Modurinepersonale.participiul.

... ^g6

Lecfiaa)Oo[-aSapientiaetreligio.Modurinepersonale.Gerunziul...90

Leclia

aXXlV-a.Augustus

etveterdnus. Adverbul. Funcfiile

dativului

... 93

Lectia

aXXV-aQuattuor

_sordres. Epigramma. Numeralul

cardinal... ...

97

LecliaaXXVI-a DeTraidnimorte.Nttrreralulordinal ...

101

Paternoster. ...

105

Evaluare. Sintaxa

cazurilor...

...106

Texte gi teme

facu1tative...

...107

Tabelegramaticale... ... ll0 Vooabularlatin-romdn ... lZ5 Vocabularrom6n-latin ... ...

140

144

J 4

8

l2

15

t9

23 26

30 34

LfifiS _ROH6E

O, Roma nobilis, orbis

et

domina, eunct5rurn urbium excellentisslrna,

roseo

martyrum

sanguine

rubea albis

et

virglnum liliis candida salutem dicimus tibi

^per

omnia

te

benedicimus,

salve

per

saecirla

I

(Poet anonim din secolul al X-lea sau al

il-lea)

I

I

:i

Fr

a

7,

:a

$1

nt Ie 7e )r;

O, vestitd Rom6,

stdp6nA a

lumii,

Cea

rnai

aleasd

intre

toate

cetdtile, inrogita

de sdngele

purpuriu al martirilor, Stralucitoare prin crinii albi ai fecioarelor;

Ili uram puternici veqnic

sd

fii,

Te binecuvdntdm,

sd

kdieqti

^peste

veacuri

!

Substantivul. Declinirile

Lectio prima

Forum

Rc,r.ra:u:

Lupa Capitolina

Porta Latrna

ArCus Trainnl

VocabIla

porta, -de = DoartA Latlnus, -a,

-um:latin

templum,

-i:templu

Vata, -ae:Yesta (zeitd a vetrei) lupa, -ae:Lupoaicd

Capitofinus, -a,

-um:

depeCapitoliu, capitolin statila, -ae=statuie

Augustus, -l=Augustus

forum,

-i=for

Ro m anus, - a, -um = I omarr Colosseum, -i = Colosseum arcus, -us: atc, arc de

triumf

Traidnus,

-i:Traian murus,-i=zid

Aureliinus, -i = Aurelian

/4#a ^deo.pte:

^

^{ROI{JI, cel mai}

impo:--::: ::

Intemeiere: conform tradi::::. '-

Latium,

pe cursul

inferior a. .

^.-:

Quirinal, Viminal, Esquihn.

C:e -

sabini qi etrusci.

Forme

de

gurgl

509-3 1 a.

Chr.;principat

in

i:;=:;

intermediard

intre repubhci i. ::

p.Chr.

(moartea

luiAugusr..r: :: :'

de Apus, a fostcuceritd de

O;:.;:"

LUPO.{IEA DE PE

EdPilOU

au

fostadiugali

in sec. al

X\'-.ei :

Templum Yestae Statua Augusti

t

,

Forum Rominum Colosseum

Arcus Traiani Murus AureliEni

fi$e ^edpw:

ROJ[IJ[, cel mai important orag antic al Peninsulei

Italice,

capitald a

Imperiului

Roman.

lntemeiere: conform tradifiei, in anul

753

a.

CLv., de cdhe Romulus. Agezare:

in linutul Latium,

pe cursul

inferior al Tibrului,

cuprinzdnd qapte

coline:

Palatin, Capitoliu, Aventin,

Quirinal, Viminal, Esquilin, Coelius. Populafia:

s-a

format prin

contopirea

dintre latini,

sabini gi etrusci.

Forme

de

guvernimint:

regalitate

inhe 753-509

a.

Chr.; republicl intre

509-3 1 a. Chr.; principat in wemea luiAugustus (27 a.Cbr.-L4 p.Chr.); form6 de guverndmAnt intermediard

intre

republic6

gi

dominat (putere centralizatd

in

m6na

imparalilor), intre

¹⁴

p. Chr. (moartea luiAugustus) Si476p. ^Chr., ctnd Roma, devenitd capitala

Imperiului

Roman de Apus, a fost cuceritS de Odoacru, rege de neam germanic.

LUPOAI€"4 DE PE

g.{PIrcLIU,

_{statuie de bronz de} la sfbrgitul sec. al V-lea ^a. Chr.;

copiii

au fost ad6ugati in sec. al XV-lea, intruchip6nd legenda lui Romulus ^gi Remus.

FORUJU ROMJNUJII, piata

publica intre

^Palatin,

Capitoliu

9i

Esquilin,

cel_mai vechi dintre

forurile

Rornei, datAn-d din vremea regilor; centru al

activitiitii politice,

^loc de adunare, de judecatii, _de plimbare. Cu

timpul

s-au construit la Roma gi alte

foruri

precum: Forum

Iulii

(Caesaris), Forum Augusti, Forum Pacis Vespasidni, Forum Traieni, acesta din urm5, realizat de Apollodor din Damasc, fiind

ultimul

for ridicat la Roma.

OOLOSSEUJII, operii arhitectonicd cu patru

niveluri,

unde aveau loc,

mai

ales, lupte cu gladiatori sau cu animale; a fost construit de impdrali ai dinastiei Flavia (Vespasian, Titus) gi a impresionat pnnmonumentalitateasa,adevdratdminuneaAntichitd(iiromane.

SUESTANTTVUT Cele cinci decliniri

Principalul element

al

flexiunii substantivului latinesc (al declindrii nominale) il

constituie iltsitit:n{<:le, fiecare dintre

acestea

marcdnd morfologic cazul

^gi

numdrul

(de ex.:

rlrf s: nominativ singular, urbt^i': genitiv singular,

urb

em:

actf,zativ

singular,

lutbe

s: u"rrativ plural).

Substantivele sunt grupate, conform desinentelor, it ^cinci clase de flexiune numite c{ei.:lint'iri;in dic{ionar,

un

substantiv latinesc

este scris cu doud

forme

cazlttalq.

nominativul singular gi genitivul singular, acesta din urmd fiind reperul pentru

recunoaqterea

declinirii

cdreia

ii apa(ine substantilul respectiv.

Exemple

de substantive

pentru

cele

cinci declindri:

ee4e*4@,w& ^eed#f

in structura unui substantiv latinesc se pot recunoagte urmdtoarele elemente lexicale

gi/sau

morfologice

:

- radicalul,

care

confine

sensul

cuv6ntului,

existent in

intreaga familie lexicald;

-ln sulix lexical

(care poate

lipsi);

-terua, alcdtuitddinradical

^gi

sufixul lexical, uneori

gi o

uacaldtematicd;

-desinenla,marcdacantlui

^gi

anumdrului (cdndlipsegte, cuvdntularedesinenld zero,

deoarece qi absenta ei

contribuie laalc6tuirea sistemului flexionar);

- terminafia, rentkatddin contopirea desinenfei cu

sunete

invecinate (ale sufi- xului,

ale

vocalei tematice

sau

chiar

ale

radicalului).

Exemple:

^tcma

rad

tema radical

..l;

Rescrie subst Noteazd alEtwi genul(

rivus,

,i;fratea -tis:

g

-bri;

mulier -dris;

oW

-inis; verbum, -i;

via,<

2. Accentueazi

tabilla,

civitas,

ciitdt

procella, praetqco,

pl

oldum, gramindae.

t

5 2

{

ll

/.'---- -//

t { ^ct/v--

\ \

^{r-.',' ,-,}

_'

\ \-z^

\ \a-

\\

\-

. l'

I

Cele gapt,

to

Declinarea Substantive Cazul G.

sg.

I porta,-ae; statta, -ae

^-ae

a

II-a murus, -i; lber,-bri; templutn, -i -l

a

III-a urbs, -rls; mulier,-lb; civis, -is;

tempus,-6rr's

-ls

a

fV-a

arcus,

-rs; domrs, ^-us;

^genu,

-us -us

aY-a

res,

Qi;

dies,

-Ei -el

Exemple: ,.-u @)@

.->4=2i\ ^terminafia

radich I ^alinenta

vocala

^{(Ac. sg.)}

tematicE

terminalia desinenti

(Ac. sg.)

l.'Rescrie

substantivele urmdtoare

in cinci

coloane corespunzdnd celor

cinci

declinari.

Noteazd alaturi genul (m,, f., n.), apoi traducerea, folosind diclionarul: dominus, -i; manus, -us;

ri-vus,

-i;-frqter

-fris; gener

-dri;

hospes, -itis; facies, -ei; ^aetas, -atis;

&u,

-cis; fagus, ^_i;

liber -bri;

mulier) -dris; oppidum, -i; civitas, -dtis; vulpes, -is;fi.des, -ei; urbs,

-is;fortilia,

-ae;Jlumen, -inis; verbum, -i; via, -ae,.nurus, -Lts.

2.

Accentueazl

cuvintele

urmdtoare

qi

precizeazd, regula aplicatd:

fortuna,

^taberna,

tabilla,

civitas,

civitatis,

gendri, verbum, salus,

oppidu*, ,idi*eit

m, laidbra, p)rogressus, procella, praetexo, professor, professorius,

proflilens,

maria,

comparper

comouiia,-aureus,

oldum, gramindae.

A$EZAREA CETATII ETERNE

lexical tematicS

Cele qapte coline ale Romei

,,Nu frrE rost gi temei zeii

gi oamenii au ales aceste tdrdmuri pentru intemeierea oragului, aceste

coline

de unde respiri un aer atdt de curat, atdt de s6nitos, un

fluviu

at6t de binefEc6torpe

care se aduc roadele ldrilor de

^la

mijlocul

pdmAntului, unde se fac trans- porturile pe

coribiile

maritime; un orag

in

vecindtatea

m6rii, bucurindu-se

de

toate foloasele, nefiind nici

prea apropiat de mare, ca sE fie ameninfat de primejdia

navdlirii strdinilor

ce

vin

cu

flotele lor. Un

orag ce se

afl6

chiar

in mijlocul regiunilor Italiei,

un loc creat

parc6 anume sd fie prielnic

pentru cregterea

cetdfii."

(Titus Livius, De la intemeierea Romei, traducere de Paul Popescu-Gileganu)

il

Lectio secunda

G aius

:Paratus

sum, inciPe ^!

Lucius'.Arguo /ibi

^{sic; quod ego s um, tu non es.}

Gaius:ltaest.

Lucius;

Ego

homo

surn.

Gaius:Etidadmitto.

Lucius: Tu igitur ^non

^es

^homo.

Sibi impefEre maximum imperium

est.

Vocabtla

dial1gus,-i:

dialog volo, velle,

volui:

awea

cum:

ctJ

dispilto, -are, -av| -afum = ^a susline o dezbatere (frlosofic6), adisputa

p ar atus, - a, - um

:

_{pr egdtit, gatz}

incipio, -Ere, incepi, inceptum

= a

^incepe

(incip e, imp erutiv II s g. )

arguo, -Ere, -ui, -utum: adeclara, a sustine

esse- indicativu

^I

Prezent.

Pronumele Personal.

Funcliile nominativului

quod=(ceea)ce ila = aga, astfel

homo, hominis

(m.):

om

is, ea, id= acesta, aceasta

admitto, -Ere, admis i, admis sum: a admite igitur = aSadar

impero, -are, -avi, -atum= ^a Porunci maximus, -a, -utn = cel mai mare imperium,

-;i:

Porunc6

sg- I

,E tr

inconjuguear Radicalulved vocalAtematicA+&

eLo:

eu

ruei:demine milri:tnie

771c: (ps)

mix:

(a)

rt- :

(de c

o Ablatirul

^e,

circumstanliale.

^Pri

o prepozifie: -.

re =

personal,

a'llri: se

ur

o Pentru penr

ea,

id),fiepronur:,:

. Formele

prc

tuturor genurilor.

Fronumele refl Singular

^gi

sai:

de si:re

si bi = iqi, pee

se:

(pe) si-oe

5s: prin sul

ed{a,@

HEINflgH ^BEBEL, poet 9i umanist gennan (1472-1518), profesor de poezie.la

Tiibingon, autor al unor poeme

lirice

^gi elegiaci in limba german6, dar 9i al unor opere poetice qi did;'ctice

in limba

1atin6.

Textul lecliei

^provine

dinComoedia

de optimo

studio

iuvEnum (,,Comedia despre cel mai bun fel ^de studiu al

tinerilor",

1504)'

Dialogul

de

mai

sus

conline un sofism,

ralionament care,

pornind de la o

premisa

inexacti

sau de la un adevdr

pafiial

(un

adevfr

spus pe jumEtate este, de fapt, o minciun6),

"'*th'#;HlH'li"m'm,A"a*l*E.Utilizarea limbii

^{latine a continuat}

ⁱⁿ

secolele ce au urmat

Antichit6fii,

c6nd latina vorbite se tansformase in diferite

limbi

romanice. Ea a fost folositii tn

universii6li,

cancelarii, de ^cEtre biserica

catolici,

in scrieri

gtiinlifice, p6shdndmult timp autoritat"u *"i-limbi

internationale.

Unele formulari

se folosesc

qi azi cu

valoare con^sacrata, de obicei solemn6, de exemplu:

Doctor

honoris causa

: _titlul

de doctor (om de gtiinfd) pentru afr onorat; magna cum laude = ^cu inaltd apreciere.

Filosoful Socrate

N.

G.

D.

Ac.

Abl.

Verbul

^esse

= ^a,fl Indicativul prezent Sg. I sgrn: (eu) sunt

II ^{es: (tu)}

^eqti

' _{III esl: (el)}

_este

pl. I sur?r!.r: (noi) suntem

II es/is : (voi) sunteti

[[[ sr]ttr:(ei)sunt in

conjugarea unui verb pot fi precizate

radicalul,

tema, desinenfa.

Radicalul verbului

esse este es- sau

s-:

esr

(radical + desinentd\, sunt (radical +

vocald

tematicd

+ desinenf 6).

Pronumele personal

e,ooWdd @, ^{w@d ar#ef}

. Ablativul este un caz.specific limbii lafine, in care se afld complementele circumstantiale. Pronumele

(sau

substantivul) incanilablativ

este preoedat adesea de

o prepozifie: a te : _{de cdtre tine;} cum laude : _cu laudd.

CAnd

insoleqte pronumele

person'al, cum se :urrc$te cu acesta a stfel: me cum, t e c um, n o b i s cum, v o b i s c um,

. Pentru

persoana a

III-a

se folosegte

fie

un

pronume demonstrativ (mai

ales l.s,

ea, id), fie

pronumele

refl

exiv.

. Formele pronumelui reflexiv

ca gi

cele

ale

pronumelui personal sunt comune tufurorgenurilor.

. Pronumele reflexiv

se

foloseSte cdnd persoana

pe care o

inlocuiegte

este aceeagi cu

subiectul:

superbi

^{s e}

laudant : _trufagii

se

laudd;

p at er

fi

^{li o s a d s e v o c at}

^:

^tat6l

^igi

^{cheam d}

^{fiii la}

^{s in e.}

.

_Ca

_in lirnba rom6n6,

aceeagi

form6

se

folosegte

atdt

pentru singular cit

^gi

^pentru plural(Marcus

^se

defendit:

Marcus

se _apdrd;

Marcus et

Titus se

defendunf: Marcus

qi

Titus

^se ap6r6).

. Prepozifia cam

se

pune dupd prorurme:

^secltm

: crt

sine.

^:

Pronumele reflexiv

Caz

Singular

^gi

plural

N.

G.

D.

Ac.

Ab1.

sl/I:

^de slne sibl = igi, pentru sine

se:

(pe) sine, se ,le =

pnn

slne

Caz Persoana

I

^{Persoana a}

^II-a

Sinsular Plural Singular Plural

N.

G.

D.

Ac.

Abl.

v.

ego:en

mei=Qs11rirrc

mihi:mie zg:(ps)mine

(a) ^mE

:

(de cdtre) mine

t10s:

aot

flostri:Qsasi

\nostrum

:6intre

_noi

nAbis:notfi

r?os: (pe]

nol

(a)

nobis:

(de. c6tre)

nol

tu:t7r tui=deline tibi--[ie 1s:

(p6) tine

la:

(de cStre) tine

tu: tv

.vos:voi fveslri:

^de

^voi

\vestrum=

dinhe

voi

vobis:voul ' .'

vos=(pe)voi

.

(a)

vobls=

(de;c6tre)

.

^...

VOl..:.

^,r.

Yosr:-lvoil....

^{.. :,,}

l3

Func{iile nominativului

Un substantiv sauunpronume in

cazul

nominativpoate fi:

1.

subiect:

Eg'a

volo disputare (Eu weau

sE susfin o disputS

filosofic6);

2.

nume pre dicatlz Homo szn

^(Sunt

om);

3. apozifia subiectului sau a numelui predicativ (in limba latind apozilia

se

acordfrin

caz cu

substantivul regent,

deci se afla la

nominativ numai

ca

atribut

al

altui cuvdntinnominativ):

^Tr+

Marcellus,homo

es (T:u,

Marcellus,

eqti

om).

I.

Vocabular

1. M

o ^q t e n i t e i ego > eu; volo, yelle, volui (cuschimbdri morfologice ^gi fonetice) > a vrea; tu,

te>

tu, te; incipio, -Ere> a incepe, tncepere; sic > (cu schimbare de sens)

qi;non>

nu;

homo, hominis > om (pl. oameni); er > e (in romdna veche).

2. i mprumutate:

dispilto,

-qre) adisputa,

disputare; admitto, -Ere> aqdmite, admitere.

II. Gramaticii

1, Prezentul verbului esse

: afi

^se pdstreazI, partial cu

modificiri,

^{in limb} aromdnd: sum devine

s din formele

scurte (zrz-s); esl devine este gi,

pomind

de

la

aceastd form6, es este

inlocuit

cu

egtLFormasun

nu este mo$tenite, ci a fost creatdin secolul trecutpentru a sublinia originea noastr6

latin6

(forma mogtenitd este stnt, provenitd

din conjunctivul

prezent slnf, folosit uneori gi in latind in locul

indicativului).

2. Schimbdrile suferite

de pronumele personal mogtenit

in romdni sunt:

pierderea

genitivului

^gi constituirea, pentru dativ gi acuzativ, a dou6 serii: unaneaccentuatS.,mi,

li,

^m(d),

te,s(e),lasing.,dupdcare,prinanalogie,s-aformatpluralulnr, v(i),ne,v(d),siurraaccentuate:

mine, tine,

sine(cupartictTa-neinterogativdin

latind sau,poate, provenit6din substrat).

tx ^et

1. Completeazd uimdtoarele

propozilii

cu

forma

adecvatd a

verbului

esse qi tradu: Sicilia

Tetentiaepatria....Vos...LuciusetGaius?Quamclara,Roma,civitas...-! ,,'.

2. Tradu in Iimba latina,

folosinddiclionarul:

Sunt prietena Claudiei. Eqti fratele lui _Quintus ? Este agricultor sau corlbier? Viata poetului este ve$nicA.

3. Tradu in limb4Jatind pronumele de mai jos gi motiveaz6 traducerea propusd: te,.(pe) tine, md, cu sine, cu noi, dinffe voi. _{1ie, 1i.} tu, eu. se, (pe) sine.

Lectio tertia

Gaiu

Bene

est

mihi.

^c mare, fontes, ager,

ril

Ego

inEtruna

er

anscribEre aliquid?

Vale

Vocabiila

epistilla, -ae = scrisoars Macer,

-cri:

Macer salus, salutis (f.) = salu':

bene = bine

quia:

fiindcd

habEo, -Zre, habui, hab-,;

uxoti uxdris (f.)

:

_sope t

fihus,filii :

_f:l,t (filium. .

iuvo, -dre, iuvi, iutum = ^; mare, -is (n.)

:

mare fons, ^{-ntis (m.)}

:

_izvor ri

ager, agri = ogor villa,

-ae:

^{casa (la pra)}

amoenus, -o,

-u*:

^pld,c

-az,

superlativ)

,4& ^d"d.l

G{IUSPUNIUS

⁽ numele de Plinius cel ^- Plinius cel BdtrAn; a c

wemii, printre

care si

Refrlel

Alter

ego

(Unal

doilea eu).

H

o die

mihi,

cr as

tibi

(Astdzi _[mi se intdmplS] mie, mdine ]ie).

l4

Obiecte

Verbul. lndicativul ^prezent Lectio tertia

Gaius Plinius Macro

suo

sal[tem

Bene

est

mihi, ^quia tibi bene

est.

Habes ux6rem tecum,

habes

filium

_'

Iuvant

^te mare,

fontes,

ager,

villa amoenissima.

Ego in Etruria

et

venor

et

studeoitamennescio pranuntiare: dif{icilius ^estcapEre atscribEre aliquid?

Vale.

(dup6 Plinius cel

Tinir)

-

Obiecte de scris:

tiblife

cerate (cerdtae tabillae), condei (sf7zs)

Vocabtla

epistilla, -ae = scrisoare Macer,

-cri:Macer

salus, salutis

(f.):

^{salutare, s6nAtate}

bene:

bine quia

=

fiindcd

habEo, -Ere, habui,

habitum:

a avea uxori uxdris

(f.):

^{solie (uxorem,} Ac. sg.)

filius,filii :

ftu (lilium, Ac. sg.) iuvo, -dre, iuvi,

iutum:

a incinta, a ajuta mare, -is (n.) = ^mare

fons, ^-ntis

(m.):

izvor (fontes,N.pl.) ager, agri = ogor

villa,

-ae:

casa (la _fard)

amoenus, -a, -um = plicut (amoenissimus, -an, superlativ)

Etruria,

-ae:

^{Elrr/,a (Jara} ekuscilor, la nord de Roma, azi Toscana)

venor, -ari = a v6na (formele verbului sunt pasive, dar inlelesul este activ)

studEo, -ere, -ui = ^a studia

nescio, -1re, -rui (-ii),

-itum:

arrugti

pronunfto, -are, -avi, -Afum

=

a spune, a (se) pronunla

dfficilius (adv.): mai greu

capio, -Ere, cEpi, captum= aprinde, alua

az:

^sau (intr-o propozitie interogativi) scribo, -Ere, scripsi, scriptum: a scrie ahquis, ahquid= cineva, ceva

valEo, -Ere, -ui

:

a ft putemic, a

fi

sin6tos (vale, imperativ prezent,

II

^sg.)

-4,

/€$d. de&"e:

G.{IUS PLINIUS e.dEgIHUS SE9UNDUS

(61- ll2

^{p. Chr.), scriitor} roman cunoscut sub numele de Plinius cel T6ndr, pentru

aJ

deosebi de unchiul sau (qi tat6l sEu adoptiv), eruditul Plinius cel

Bdtrin;

a devenit celebru mai ales

prin

corespondenla sa cu oameni de seamd ai

rremii, prinhe

care gi impdratul Traian. Scrisorile sale reprezint6

un izvor istoric

important

t,

\

pentru cunoaqterea

vielii politice

gi

culhrale

romane de

la

sfhrgitul sec.

I

^gi inceputul celui de al Il-lea.

EPISTIILil

(scrisoarea) cuprinde in formula de inceputnumele

tansmitdtorului

la cazul nominativ (Plinius), urmat de numele

destinataruluilacazuldativ

^(Macro) gi apoi de formula salutem sausalutem dat,prescurtatd deseori s. sau s.d.

(:

d6, ureazd sinState); Vale

eraformula

cea mai simpld de incheiere.

gUnSUS PUBLI€UE, sistemul pogtal roman, organizat ^de Augustus pe baza unui sistem mai vechi, apoi reactualizat de alli impdrafi, pentru a asigura transmiterea

informatiilor

gi chiar

a bunurilor pe

intinsul imperiului; implica

functionari, curieri, vehicule special desti-

nate

acestui scop,

animale de

tracfiune,

sclavi. Viteza medie de

deplasare

prin

cursus publicus eradeT1 km/zi, Curierii gi

caii ^se

^schimbau

in halte r.l'mile fora,

devenite

ulterior mici

agezdri urbane, ale c6ror nume se pistreazd

uneori

pdnd azi:

numele oragului italian

Forli,

de exemplu, provine din Fo rum

Livii.

\rERBT]L

Cele patru conjugeri in diclionar, verbul

este

scris

cu

patru forme:

Exemple:

Nr.

Pers.

Conj

sg.

pl.

I II m

l I ru

laudo

= laudai lauda.r laudanm laudarrs laudazr

Odoz:t*z a

o

Pentru exprir:l timpurilor gi a

^mo,.

, tt tt'fo I o gi c c _Ai, la uae

. Rcttlictt.:, -

tenla, parte a verbul

element

comun intr-u Iatd, pentru

exer

(folosimtotpers. aII- rndicatilul

prezenr:

rndic atir,ul imp erfec t :

indicatiwlviitor:

.

.

Ca la

substant:' tematica: laud- ittoc

celelalte conjugan: &;

. La conjugarea conjugare, deosebue:

persoanele

I

sg. gi a

I

arunca;

cupio, -Ere:

z

. La indicarir' ::

rumai la conjugaree scribo);

de

aici.

r-ocal aceleiagi

conjugan r.r;

LYocabulrr 1. Mogtenite:

wluto, -sre> asfu4

s

ke)hsura;hafuo,At>

I ^laudo, II

^habeo,

rr <t"i!o,

_-

_capto, ry ^audio,

I

indicativ prezerfi pers. L sg.

d. activ6

laudare, lauddvi, laudatum:

^a

^lduda

hab4re, habui, habTtum: ^aaYea

scribEre, scripsi, scriptum:

a

scrie

capEre, cepi, ^captum:

^a

^lua audlre, audivi, ^{auditum: a} alzi

infinitiv rtt indicativ

^supin

prezent

perfect

d.

activ6

^pers.

I

sg.

d. activd

Verbele au fost clasificate in patru tipuri flexionare, numite conjugiri.

Conjugarea

se

recunoa$te dupi tema prezentului, care

se

obline prin indep6rtarea terminatiei

^-

re dela infinitiv

(a

II-a formd dati in dicfion ar):laudi-re (I), ^habE-re (II), scribE-re (III), ^cap6-re (III), audi-re (IV).

Indicativul prezent (diateza activd)

tema

prezentului + desinenlele: -o/(m),

-s,

-t, -mus, -tis, -nt

Car de

cilitorie

l6