Traducere din limba engleză de Mihai-Dan Pavelescu
Evaluaţi-vă inteligenţa emoţională prin 22 de chestionare de personalitate
Testat , i-va ˘
EQ -ul
Philip Carter
Redactor: Ioana Bârzeanu Tehnoredactor: Rodica Boacã Copertã: Dorin Dumitrescu
Titlul original: Test Your EQ. Assess your emotional intelligence with 22 personality questionnaires Copyright © Philip Carter, 2009
© 2011, reeditare 2013 Toate drepturile asupra acestei ediþii sunt rezervate editurii METEOR PRESS
Contact: C.P. 41-128 Tel./Fax: 021.222.83.80 E-mail: editura@meteorpress.ro Distribuþie la:
Tel./Fax: 021.222.83.80 E-mail: carte@meteorpress.ro www.meteorpress.ro
Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României CARTER, PHILIP
Testaþi-vã EQ-ul : evaluaþi-vã inteligenþa emoþionalã prin 22 de chestionare de personalitate / Philip Carter ; trad.: Mihai-Dan Pavelescu ; red.: Ioana Bârzeanu. - Bucureºti : Meteor Press, 2011
ISBN 978-973-728-538-6 I. Pavelescu, Mihai Dan (trad.) II. Bârzeanu, Ioana (red.) 159.9.072:159.942
Cuprins
Introducere ... 5
1. Tãria de caracter... 8
Punctaj ... 13
Evaluare ... 13
2. Factorul succes ... 15
Punctaj ... 20
Analizã ... 21
3. Atitudinea... 23
Evaluare ... 28
4. Inteligenþa socialã... 30
Evaluare ... 34
5. Mulþumit sau fãrã astâmpãr... 36
Punctaj ... 41
Analizã ... 42
6. Extravertit sau introvertit... 45
Punctaj ... 51
Analizã ... 51
Evaluare ... 52
7. Cât de categoric sunteþi?...55
Punctaj ... 62
Analizã ... 62
Evaluare ... 64
8. Lateralitatea... 66
Evaluare ... 76
9. Optimist sau pesimist... 78
Evaluare ... 84
10. Agresivitatea... 87
Evaluare ... 94
4 TESTAÞI-VÃ EQ-ul
11. Aventuros sau timid... 95
Punctaj ... 101
12. Cât de rãbdãtor sunteþi?... 102
Evaluare ... 106
Analizã ... 106
13. Planificat sau spontan... 108
Punctaj ... 113
Evaluare ... 113
14. Încrederea în sine... 114
Evaluare ... 118
Analizã ... 118
15. Emotivitatea... 121
Evaluare ... 124
Analizã ... 124
16. Cât de bine vã descurcaþi în condiþii de presiune?...126
Evaluare ... 131
Analizã ... 132
17. Diplomat sau lipsit de tact?...136
Evaluare ... 141
18. Factorul leadership... 143
Evaluare ... 146
Analizã ... 147
19. Dur sau tandru... 149
Evaluare ... 152
20. Deschis sau închis... 155
Punctaj ... 160
Evaluare ... 160
21. Aveþi darul cumpãtãrii?...163
Evaluare ... 167
Analizã ... 167
22. Suferiþi de obsesii?...169
Punctaj ... 174
Analizã ... 174
Introducere
Viziunea îþi va deveni clarã doar atunci când vei putea privi în adâncul propriei inimi. Cine priveºte în afarã viseazã; cine priveºte înãuntru se trezeºte.
Carl Jung Inteligenþa emoþionalã (IE), care este adesea descrisã prin valoarea
„Coeficientului de Inteligenþã Emoþionalã” (EQ – „Emotional Intelligence Quotient” în limba englezã), reprezintã abilitatea unui individ de a-ºi conºtientiza emoþiile personale ºi de a conºtientiza emoþiile altor oameni.
Cele douã aspecte principale ale EQ sunt:
• înþelegerea propriei persoane, a þelurilor personale, a aspiraþiilor, a reacþiilor ºi a comportamentului propriu;
• înþelegerea altor persoane ºi a sentimentelor lor.
Conceptul de inteligenþã emoþionalã a fost dezvoltat la mijlocul anilor 1990 de cãtre Daniel Goleman ºi a cãpãtat importanþã cinci ani mai târziu, odatã cu apariþia cãrþii sale Inteligenþa emoþionalã. Teoria inteligenþei emoþionale fusese dezvoltatã iniþial în Statele Unite în anii 1970 ºi 1980 prin activitatea ºi lucrãrile lui Howard Gardner de la Universitatea Harvard, Peter Salovy (Yale) ºi John Mayer (New Hampshire).
Conceptul de inteligenþã emoþionalã înseamnã, aºadar, deþinerea unei conºtiinþe de sine care sã vã îngãduie sã identificaþi sentimente ºi sã vã gestionaþi propriile emoþii, ºi implicã motivarea de sine ºi capaci- tatea de a vã concentra asupra unui obiectiv în loc de a solicita
6 TESTAÞI-VÃ EQ-ul
îndeplinirea instantanee a dorinþelor. O persoanã cu EQ mare este de asemenea capabilã sã înþeleagã sentimentele altor oameni ºi este mai priceputã în domeniul relaþiilor interumane.
Termenul „personalitate” se referã în general la tiparele de gândire, simþire ºi comportament care sunt unice pentru fiecare individ în parte;
ele sunt caracteristicile care îi deosebesc pe oameni. Personalitatea noastrã implicã, prin urmare, predictibilitatea felului în care vom acþiona ori reacþiona în situaþii diferite, deºi în realitate nimic nu-i chiar atât de simplu, iar reacþiile noastre în anumite circumstanþe nu sunt niciodatã complet previzibile.
Goleman a rezumat cele cinci domenii EQ astfel:
1. cunoaºterea emoþiilor personale;
2. gestionarea emoþiilor:
3. motivarea de sine:
4. recunoaºterea ºi înþelegerea emoþiilor celorlalþi;
5. manevrarea relaþiilor, adicã gestionarea emoþiilor celorlalþi.
Actualmente, se admite pe scarã largã cã o persoanã consideratã inteligentã nu este în mod neapãrat inteligentã ºi din punct de vedere emoþional, iar deþinerea unui IQ (coeficient de inteligenþã) mare nu înseamnã cã succesul va urma în mod automat.
Dacã o persoanã este sclipitoare din punct de vedere intelectual, nu înseamnã cã pe plan social se va putea asocia cu alþi oameni, tot aºa cum nu înseamnã cã este capabilã sã-ºi gestioneze propriile emoþii ori sã se motiveze pe sine.
Conceptul EQ afirmã cã IQ-ul, considerat în mod tradiþional mãsura inteligenþei, este prea îngust ºi cã existã zone mai largi de inteligenþã emoþionalã, aºa cum sunt comportamentul ºi caracterul, elemente care intervin în dictarea succesului nostru. Din aceastã cauzã, inteligenþa emoþionalã, alãturi de testarea aptitudinilor, constituie în prezent o parte importantã din interviurile pentru recrutare ºi din procedurile de selectare.
Deºi un punctaj mare obþinut la un test de aptitudini poate sã impre- sioneze un potenþial angajator, el nu dezvãluie cazul complet, tot aºa cum nu înseamnã în mod automat cã respectivul solicitant va fi adecvat pentru postul la care candideazã. Chiar dacã el poate sã fie calificat din punct de vedere intelectual pentru a presta activitatea respectivã, în
Introducere 7 realitate poate sã nu fie încântat de multe aspecte ale muncii implicate sau sã nu se încadreze într-o echipã ºi, drept urmare, este foarte probabil sã aibã un randament sub cele optim.
Deºi chestionarele de personalitate sunt numite de obicei „teste”, termenul acesta poate sã inducã în eroare, întrucât punctajele obþinute nu valideazã un eºec sau un succes. Uneori sunt descrise mai corect ca
„întrebãri” ºi sunt concepute pentru a evalua atitudini, obiceiuri ºi valori, ºi în general nu se desfãºoarã contracronometru.
Cele 22 de teste de personalitate din aceastã carte sunt concepute pentru a evalua ºi analiza un set de aspecte ale caracterului ºi naturii dumneavoastrã. Nu este necesar sã citiþi de la un capãt la celãlalt toate întrebãrile înainte de a rãspunde, ci doar sã oferiþi rãspunsuri instinctive ºi fãrã sã staþi prea mult pe gânduri. Nu existã rãspunsuri corecte sau greºite.
De câte ori vã veþi confrunta cu un chestionar de personalitate, este necesar sã rãspundeþi onest la întrebãri. Orice tentativã de a încerca sã ghiciþi ceea ce bãnuiþi cã ar fi rãspunsul corect nu va sluji la nimic ºi nu va duce la o evaluare autenticã. Aºadar, urmaþi întotdeauna pur ºi simplu instrucþiunile ºi fiþi onest în rãspunsuri.
Chestionarele urmãtoare sunt concepute pentru a vã testa diverse aspecte ale personalitãþii. Pentru o evaluare cât mai apropiatã de adevãr, rãspundeþi la întrebãri cât mai onest ºi mai realist posibil, cu alte cuvinte fiþi sincer cu dumneavoastrã înºivã.
1 Tãria de caracter
Caracterul unei persoane nu se schimbã niciodatã în mod radical din tinereþe pânã la bãtrâneþe. De fapt, circumstanþele aduc la luminã caracteristici care nu fuseserã evidente pentru observatorii superficiali.
Hesketh Pearson
Acest prim test este conceput pentru evaluarea tãriei generale de caracter, nu a unor trãsãturi specifice.
La urmãtoarele cuvinte ori afirmaþii scurte, decideþi dacã ele vi se aplicã pozitiv sau negativ, apoi bifaþi în setul de cãsuþe POZITIV sau NEGATIV, în funcþie de gradul de pozitivitate (5 fiind cel mai pozitiv ºi 1 cel mai puþin pozitiv) sau negativitate (5 fiind cel mai negativ ºi 1 cel mai puþin negativ). Prin urmare, trebuie sã bifaþi o singurã cãsuþã la fiecare dintre cele 20 de afirmaþii.
Dacã nu sunteþi sigur în privinþa înþelesului exact al oricãrui cuvânt, se recomandã utilizarea unui dicþionar, pentru a avea definiþia exactã.
1. Tãria de caracter 9
5.
POZITIV + 1 2 3 4 5
Influent
NEGATIV – 1 2 3 4 5 4.
POZITIV + 1 2 3 4 5
Cred în capacitatea de a pune lucrurile
în miºcare
NEGATIV – 1 2 3 4 5 3.
POZITIV + 1 2 3 4 5
Încãpãþânat
NEGATIV – 1 2 3 4 5 2.
POZITIV + 1 2 3 4 5
Determinat
NEGATIV – 1 2 3 4 5 1.
POZITIV + 1 2 3 4 5
Tenace
NEGATIV – 1 2 3 4 5
10 TESTAÞI-VÃ EQ-ul
9.
POZITIV + 1 2 3 4 5
Exigent
NEGATIV – 1 2 3 4 5 8.
POZITIV + 1 2 3 4 5
Hotãrât
NEGATIV – 1 2 3 4 5 7.
POZITIV + 1 2 3 4 5
Important
NEGATIV – 1 2 3 4 5
10.
POZITIV + 1 2 3 4 5
Controlez situaþia
NEGATIV – 1 2 3 4 5 6.
POZITIV + 1 2 3 4 5
Dominant
NEGATIV – 1 2 3 4 5
1. Tãria de caracter 11
11.
POZITIV + 1 2 3 4 5
Energic
NEGATIV – 1 2 3 4 5
13.
POZITIV + 1 2 3 4 5
Optimist
NEGATIV – 1 2 3 4 5
14.
POZITIV + 1 2 3 4 5
Insistent
NEGATIV – 1 2 3 4 5
15.
POZITIV + 1 2 3 4 5
Cordial
NEGATIV – 1 2 3 4 5 12.
POZITIV + 1 2 3 4 5
Cunoaºterea înseamnã
putere
NEGATIV – 1 2 3 4 5
12 TESTAÞI-VÃ EQ-ul
19.
POZITIV + 1 2 3 4 5
Automotivat
NEGATIV – 1 2 3 4 5 18.
POZITIV + 1 2 3 4 5
Dur
NEGATIV – 1 2 3 4 5 17.
POZITIV + 1 2 3 4 5
Ferm
NEGATIV – 1 2 3 4 5
20.
POZITIV + 1 2 3 4 5
Cutezãtor
NEGATIV – 1 2 3 4 5 16.
POZITIV + 1 2 3 4 5
Sunt responsabil de propria-mi
viaþã
NEGATIV – 1 2 3 4 5
1. Tãria de caracter 13
Punctaj
Adunaþi numerele pe care le-aþi bifat în cãsuþele pozitive, iar din totalul respectiv scãdeþi suma numerelor pe care le-aþi bifat în cãsuþele negative, pentru a obþine evaluarea tãriei generale de caracter.
Punctaj total peste 70 Tãrie de caracter excesiv de mare Punctaj total 55–69 Tãrie de caracter foarte mare Punctaj total 40–54 Tãrie de caracter mare Punctaj total 25–39 Peste medie
Punctaj total 10–24 Medie Punctaj total 0–9 Sub medie
Punctaj total sub 0 Tãrie de caracter micã
Evaluare
Cuvântul „caracter” provine din limba latinã ºi definea iniþial o inscripþie sau un semn care diferenþia un lucru de altul în scopul identificãrii. Deºi înþelesul respectiv continuã sã fie adecvat în definirea personalitãþii, sinonimele cele mai uzuale folosite în prezent sunt
„personalitate”, „caracteristicã”, „însuºire” sau „trãsãturã”.
Fiecare om deþine un grad de tãrie de caracter, care se poate manifesta în multe moduri diferite; de exemplu, tãria de caracter ne defineºte abilitatea de a depãºi necazurile ºi de a ne atinge ambiþiile ºi ne determinã capacitatea de a interacþiona cu alte persoane, determinând în acelaºi timp felul în care ne pot percepe alþii. Prin urmare, tãria de caracter înseamnã a avea caracteristici puternice, care sunt valoroase atât pentru individ, cât ºi pentru alþii.
Oamenii cu personalitãþi foarte puternice sunt de obicei duri, ambiþioºi ºi categorici. Este probabil ca ei sã ºtie în mod exact ce-ºi doresc de la viaþã ºi de obicei nu-ºi pot gãsi odihnã pânã nu-ºi ating obiectivele. Deºi mulþi asemenea indivizi au probabil succes, unul dintre neajunsurile unei personalitãþi excesiv de puternice este posibila dificultate de interacþionare
14 TESTAÞI-VÃ EQ-ul
cu alþi oameni, care-i pot considera, în cazurile extreme, ca fiind extrem de încãpãþânaþi în apãrarea opiniilor proprii sau chiar dictatoriali.
Oamenii cu tãrie foarte mare de caracter pot deveni de asemenea frustraþi ºi nefericiþi dacã nu-ºi ating obiectivele.
Pe de altã parte, o personalitate care nu este puternicã poate sã indice lipsã de încredere în sine ºi îndoialã în propriile abilitãþi, ceea ce poate sã însemne cã unii dintre indivizii respectivi nu-ºi exploateazã suficient potenþialul ºi trebuie sã-ºi stabileascã obiective mai înalte.
Avantajul de a avea o tãrie de caracter echilibratã este faptul cã oamenii respectivi sunt tot atât de dispuºi sã-i sprijine pe alþii, pe cât sunt de ambiþioºi cu propriile lor aspiraþii, iar aceasta nu-i împiedicã sã-ºi atingã obiectivele. Drept urmare, sunt în general excelenþi membri de echipã ºi ºtiu ce-ºi doresc de la viaþã, iar în acelaºi timp sunt capabili sã accepte inevitabilele urcuºuri ºi coborâºuri ale vieþii.
Nu existã niciun motiv pentru care tãria excesivã de caracter sã nu poatã fi temperatã de un simþ la fel de puternic al dreptãþii sociale.
