Florentina SAMIHAIAN . Sofia DOBRA

Florentina SAMIHAIAN . Sofia DOBRA

Marilena _$ERBAN

tr a literatura

romana Limba

pentru clasa a Vl-a

rwffiYffiffie-

$Tlu DEscopAn

APLIC

W

Grup Editorial

Crprins

uurnrea I

Cuointe ^gi cdr[i

Cartea

-

^{obiect cultural: Leagdnul} pisicii de Simona Popescu Mijloace interne de imbogdfire a vocabularului. Derivarea Mijloace inteme de imbogdfire ^a vocabularului. Compunerea ^. ' '

Miilou."

^{interne de} imbogdfire ^a vocabularului. Schimbarea

valorii

gramaticale

Noliuni

de foneticd Structurarea

texfului

oral

Anunful

UNITATEA

2

^:

Nara[iunea

Structura

textului

narativ: Petru[a de Mircea Chrtdrescu Rezumaful. Povestirea

4 12 17 21 24 28 32 36 40 44 46

48 65 69 72 74 78 79 80 81 83 86 Verbele predicative qi verbele nepredicative

Modurile

personale ^qi modurile nepersonale

Modul indicativ

Modulconjunctiv ....:...

Modul condilional-optativ

^{. .'.}

Modul imperativ Modul infinitiv

Modul

gerunziu.

Modul participiu. Modul

^supin Evaluare

UNTTATEA

3

Autor. ^N

^ar

^{ator.P ersonaj}

$tirea

Monologul informativ Substantivul ...

88 97 100 102 L12

a

l-l

Lt,rurins

ⁱ

ururrlren 4

Dialogul

Dialogul

-

^mijloc de caracterizare a personajului:

D-l

Goe... de I. L.

Caragiale

114

Organizarea

replicilor intr-un dialog I29

Pronumele

personal

1.3.4

Pronumele posesiv.

Adjectivul

pronominal

posesiv

¹³⁸

Pronumele demonstrativ.

Adjectivul

pronominal

demonstrativ

1,44

Numeralul

¹⁵⁰

Evaluare

156

UNITATEA

5

Pastelul

Opera liricd:

Malul

Siretului de Vasile Alecsandri

Adjectivul

Compunerile descriptive

158 1.69

178 Evaluare 1.84

UNITATEA

Fabula: Cdinele gi cd[elul de Grigore

Alexandrescu

. . .

Motivarea unei

opinii Adverbul

Prepozifia Conjunclia Interjeclia

6 Fabula

186 194 197 203 206 209

Evaluare 212

7

Doina

UNITATEA

Doina: Floricica

Aprecieri personale referitoare la textele studiate Sintaxa

propoziliei

Fraza

21.4 221.

224 227 228 230 232 239 248 Predicatul

Subiectul

Atributul

Complementul Evaluare

I

25()

Unitatea

CUT)inte

'v

Ft cdr[i

Cartea - ^{obiect cultural}

Vocabularul No[iuni de foneticd Ordonarea ideilor tn comunicare

Anun[ul

Pe parcursul unitilii de invifare, profesorul va avea in vedere dezvoltarea urmitoarelor competenfe specifice

^{d i}

n prog rami

:

1.2.

sesizarea sensului

unitdfilor

lexicale noi in funclie de context;

1.4.

aplicarea

principiilor

ascultdrii active

in

manifestarea

unui

comportament comunicativ adecvat

2.1. inl[nfuirea

clard ^gi corectd a

ideilor intr-un

monolog (narativ, descriptiv,

informativ);

2.2.

utilizarea

relaliilor

de sinonimie, de antonimie, de omonimie

in

organizarea mesajului oral;

2.5.

participarea la diferite situalii de comunicare, manifestAnd ^o atitudine favorabild progresiei

comunicIrii;

3.{.

diferen{ierea elementelor de ansamblu de cele de detaliu

in

cadrul

textului citit;

3.3.

sesizarea

valorii

expresive ^a

unitd{ilor

lexicale

in

textele citite;

4.2.

unlizarea unui lexic diversihcat, recurgAnd la categoriile semantice studiate ^{qi la} mijloacele de

imbog[{ire

a vocabularului, pentru exprimarea nuan}atd;

4.3. inl5nluirea

corectd a frazelor

in

textul redactat, utilizAnd corect semnele ortografice qi de punctualie.

Valori gi atitudini ce pot fi formate pe parcursul unitifii:

o

cultivarea interesului pentru

lecturi

^{qi a} pldcerii de a

citi;

. cultivarea unei atitudini pozitive fa[5 de

comunicare

prin

congtientizarea

impactului limbajului

asupra celorlalli ^qi

prin

nevoia de a infelege qi de a folosi limbajul

intr-o

manierd pozitivd, responsabih

din

punct de vedere social;

o cultivarea unei atitudini pozitive fald

de

limba

romAnd gi recunoaqterea

rolului

acesteia pentru dezvoltarea personalf, ^qi imbogdfirea

orizontului

cultural.

^ ^{UNITATEA 1}

rele

teme,

completand comunicdrile:

v[

mi se pare

Leaginul pisicii

de Simona Popescu

Dragi

Danda,

Cind

eu aveam

L2

ani, cam

cit

ai

tu

acum,

dintre

toate distractiile, cel mai

groz

^y

mi

se

plrea cititul.

Distraclie, da!, sI nu crezi

cI

m-a luat gura pe dinainte gi

nici

nu te

gribi s[

mi

compltimegti, de

parci

nu ar

fi

fost altele! Erau aco1o,

in citit

vreau s5.

zic,9i jocuri,

_9i joac5, era gi conversatie, era ^gi umor, era gi provocare ^{(ca la} jocul adev[rului), erau _{9i scene,} ca

intr-un film

(imaginile le inventam eu), erau ^gi prieteni, erau

ffiorru

^{Popescu (n.1965)}

Poetd, prozatoare, eseisti, apreciatl

in lari

^gi

in

strlinitate. Dintre

volumele sale, amintim: Xilofonul _Si alte poeme (7990), Juventus (7994),

Exuoii (7997), Volubilis (1998);

Lucrari

in

aerde. Pledoaria mea pentru poezie (2006).

Texr:l Leag,inul pisicii aaplrut in vo- _t lumul Care-i faza ^cu cititul?

$!}J

I

4

Cartea - ^{obiect cultural}

9TrU

1. Exprimi-li pdrerea

despre

urmdtoa

o

Dintre

toate distracliile, ^{cea mai} groza o

$i cititul

^poate

fi

o distracfie, dacL

.

_{Cand citesc,}

_imi

_place sX

8.

Scrie

pe un bilelel un joc pe

care

il asociezi cu cititul. Noteazd mai ^jos in

ce

fel

se aseamdnd

jocul

pe care

l-ai propus cu cititul.

8.

Care este cartea cea

mai ciudatd

sau cea

mai

deosebitd pe care ai

vdzut-o vreodat6?

Prin

ce te-a

impresionat?

DESCOPAR

Jurnalul de lecturd

1. Citeqte textul urmitor folosind metoda jurnalului.

imparte caietul in doud coloane; in prima coloan6,

noteazd.

citatele

sau secvenlele

din text

care

ili ^atrag

atenfia

in mod deosebi! in

coloana a doua, prectzeazd

prin

ce !i-au atras atenfia pasajele respective: !i-a

pldcut

o idee sau poate te-a

nedumerit prin

ceva,

nu

egti de acord cu o

afirmafie

prezentf,

in

text,

!i-ai

^adus

aminte

de o

experienli

sau de o

situalie

asemdndtoare etc.

gi nesuferitit _dia care dau _{sare 9i} piper lumii, erau tot felul. $i nu mL mai lua cu _,,aga era pe vremea aia, comunist[!", cL nu despre asta e vorba.

Eu,

cind m[ uit

la

unii

copii care nu citesc nimic, nu dau vina pe vremuri. Aga sunt ei. Poate o si 1e treacl. Cum deschizi tu computerul dimineala, uneori chiar inainte sI te speli pe ^fayd,aga deschideam eu cartea. Nu pentru

ci

eram weo studioasi sau vreo tocilarI. $i ^{ca sI}

limurim odat[

pentru totdeauna povestea asta: tocilarul e cineva care citegte pentru

al[i,

pentru profesor, pentru not[. Seamdni doar pe dinafard.cu ceVcea care,

iubind

cartea,citegte doar pentru sine (de plicere,

feri

scop, degeaba, dac[ vrei

-

^{dar acest} ,degeaba" ^are

un

miez foarte dulce, pe care gi tu, deja,

il

cunogti).

Cirgile

pe care le doream _9i cu care

imi

fhceam de

lucru toatl

ziua

nu

aveau

nicio legituri

cu gcoala.

Dimpotrivi,

ag zice.Te

rog sd intelegi bine

acest

,dimpotrivi".

Q::

Dar mai

era ceva:

dac5. l'

mi. vedea mama cu cartea

in k

mi"nL, nu

mi

mai punea

sa _E

spi.l vasele,

si mitur,

nu

m[ _"

mai trimitea la

cumpirdruri g

;HJ,ril#:1,:xi:: q

atara la aer,la joacl.Thre

md _E

plictiseau lucrurile astea, _d

chiar gi iegitul ,,lu ,.r". #

$i-apoi ^{se chema} cd

fac cera, nici mie nu-mi phceau oamenii care doar taie frwzd,

la ciini - ^{ba chiar cdte}

^nu

ti.ceam,

cI, gtii

gi

tu, cititul nu

e

niciodati

doar

citit,

e

mult mai mult! De

fapt,

eu nu stdteam aga, ca

si m[ aflu-n

treab[:

intins[

pe pat, pe covor sau

incoldcit[ in fotoliu,

cu gAndul aiurea, uneori cu privirea

pierdut[ in

^tavan, pe

fereastri,,,in

go1",

uitdnd

de carte, ^cAte nu se

intdmplau

cu

mine!

,,Go1u1" ^5.1a

nu

era deloc go1,

gtii

gi

tu

cum se

animi,

cum devine inversul

giurii

negre despre care ai aflat deja

cite

ceva.

Dac[

gaura neagrl inghite tot, absoarbe

.ot, consumi tot

gi duce

la nimic,,golul"

de care vorbesc scoate

lucruri din nimic,

i1i dn...

totui! Tineam cartea pe genunchi, in poali, ^sub fala mea

sprijiniti

ⁱⁿ palme, deasupra fe1ei,

pani

rri

dureau

bratele.Timpurile

se

buclau,lumile

se buclau.

Nu i-am

inteles

niciodatl

pe cei care spun

c[,

atunci c6.nd citesc o carte, se

mut[

cu

totul

acolo. Ceea ce

mi

se pflrea grozav nu era atdt povestea

in

care te puteai

vdri uitdnd

de tine,

cit ciuditenia posibilitnlii

de a

tri.i in trei iumi

deodat[

-

^{cea rcald., cea a cdrtli gi} cea de-a treia, numai a mea, ca o

delti in

care cele

doui t'luvii - ^{al cirtii}

^gi

^al realititii -

^se

^{intilneau intr-o}

^nou5. ,,forma1iune". Priveam ^curgerea

imaginilor

una

intr-alta,la

nesfdrgit.

Le

vedeam cu cele

doui

perechi de

ochi deodati: ochii

deschigi gi

ochii minfii. ML uitam la...

Imaginatie

-

acest neobosit, imprevizlblT Transformer .are e

in

fa\a ta gi

inluntrul tiu.

Egti tu, Imaginalia!

Tu

egti!

- ⁵

Ai

jucat

weodat[

Sforile?

Leagdnulpisicii,cumii

spun englezii, Cat's cradle. [...]

Ai

o sfoar[,

ii

legi capetele, o

intinzi

pe cele

doul

palme puse

in

parulel,ancorind-o de degetele mari, ridicate, 9i de cele mijlocii. Aga. Altcineva prinde

ct

ardtiltoarele gi degetele mari sfoara intins5., o preia din mdinile tale cu o migcare

rapid[

care impletegte firele gile creeaz[ un nou model pe mdinile lui/ei.

E

r6.ndul

t[u si

mugi ,,leaglnul"

din

nou pe mdinile taie.

$i tot

aga.

Cititul

e... ,,leagd.nul"

dsta.Laun

capit etti tu,la celllalt

Lumea (din carte gi

din

afara e7).Intre voi, sforile de aer. [...]

Si-fl

mai spun c5, de cele mai multe ori,

cititul

era doar un pretext ^ca

si

privesc

-

^{cu ochii}

ⁱⁿ

plin go1- ^1a tot acest film, frrd, cap gi coadi, in care aplreau ^cele ,,9tiute"

ahturi

^de lucruri ,,str[ine", persoane, obiecte, situalii

niciodatl intdlnite

cu adevirat. Cum e

posibili

De unde vin? E cam ca

in vis, gdndegte-te pufin!

$i ^{mai era}

cititul

un fel de

odihnl

vi e, deldncezeal[ dulce, de pisic[.

Leaginul

pisicii. ^. .

Cititul

nu e niciodatd, doar

citit...

Nu

mai gtiu care a fost prima carte cu care am avut de-a ^face.

O cirticici

cu foige

p. i"r.

^{se afla praf de}

^pudr[, roz-

catte de mirosit, de dat cu ea pe fa1i, pagind

dupi pagini

(chiar pentru asta gi era,,volumagul",

o

carte... cosmeticn). Pe coPerta nu mai mare decdt

jumitate din

ecranul unui iPhone avea fafa unei chinezoaice zdmbitoare.

Nu

^se

pune? De ce nu? Se r[sfoia, starnea senz

tiicdnd

o apropiai ^{de nas, cAnd o} priveai _9i chiar stdrnea Imaginatia

-

te gdndeai la China, la hdrtia de orez,la fala

ta

cea catifelatd, ca petala de trandafir,

^ga capagina de

c[rticicl,la

obrazul cel frumos, tdndr,de aici la povestea cea mai

tristi

din lume, Tinerelefdrd bdtrdneTe _Si

oiaydfird

de moarte 9i

tot

aga.

O

alte

clrticicl,

una cu

foile

transparente, parfumate, ^{era sora} celei de

pudri.

Rupeai o

fil[

^gi,

sub ap6, fbcea

clibuc,

se topea. Era cartea de sipun.

Le

purtam pe

amindoufl

cu mine

intr-o

gentu![ din imitalie de piele de

clprioari.

Le-am rupt cu strdngere de inimfl,

pagini

^dup5. paginl.

Se bucura ^fa1a, se bucurau mAinile.

Poate

ci

prima carte de hdrtie cu care am avut de-aface ^a

fost

Vdrul Pons aluiBalzac.

N-am citit-o,

am

vandalizat-o!

Sau am

adiugat

frumusefe,

in felul

meu: am fhcut pe

paginile ei

o

grimadl

^de mAzgilituri de copil mic: rotocoale,bele, ovaluri

strimbe,incerciri

de humanoizi.

Nici

nu mai avea

copert[

cdnd am dat de ^ea,

tdrzi:.

Ba chiar

ii

lipseau

foi

intregi.

Am

inceput s-o citesc aga cum era.

$i ^mi-a plicut

foarte

mult. O

carte

ciudatl, nici urml de

poveste pe paglni intregi, doar nigte descrieri de obiecte.

Dar

9i descrierea ^e, uneori, un fel de poveste.

Apoi

am

pornit in

clutarea

titlului

ei,

tot

intrebdnd

in

dreapta gi-n stdnga.

Nu

gtiu cure afost chiar prima carte

cititi.

Poate Pinocchio,mare, cu fotografii frumoase. Despre cum

poli

scoate

viati

nu

din

^piatrd, seaci, ci din lemn uscat.

Nu

gtiu dac[ mi-a

pllcut

atunci, dar

imi

place acum.

- 6

Cdnd eram de

virsta

ta,dragd.Danda,

imi

pl[ceau c5.4i1e imposibile, cumva

{hri

inceput gi

fhr[

sf6.rgit. Manuale de astronomie, de botanic5, de geografie _9i de istorie pe care le gisisem ^la bunica de la

tari.

Erau vechi gi inutile. Bunica mai rupea cdte-o

pagini

din ele atunci

cind

nu mai avea ziare ca

si aprindi

focul. Cdnd veneam in vacanfi,

mI

ocupam eu de ^asta. De irare

nu-mi

pdrea rdu. Erau

mistuite

de flacdrd.

titluri,

evenimente, portretele

lui

Ceaugescu care a'vea

o singurl

ureche, nigte fotbaligti (nu-mi pl[cea deloc fotbalul!), nigte uzine (nu-mi pliceau uzinele!), chestii din astea.Inainte s5. arunc paginile de carte in foc,

m[

uitam peste ele. Pe uneie le salvam: adunam foile disparate,

imi

fhceam o

cirticicl

pe care o

tot

^risfoiam. Era, dacd

rrei, ca un fel de ,,blog", ata cum 1i-ai fhcut tu, cam aga...

Doar

ci

de hd.rtie

-

^{gi fhri.}

^..poze

^{cu mine.}

^Nici

^nu

a\-eam, doar cdteva alb-negru,

nici nu

ardtam prea bine,

c[ nu-mi

plicea

sI

stau la pozd,.

Cand me g6.ndesc la tine ^{gi la} prietenele tale care vi. faceti zeci de fotografii cu iPhone-ul,

din

care le

pistrati

doar

pe cele care vX plac. .. Alte wemuri.

.. _:

Tiebuie si-ti mlrturisesc c[ la 'd

,,-arsta _care

_le ta _cump[ra

citeam nigte

_Nini,

romane

pe -]

romane

₌

-i

Foase, cu coperti cartonate gi cu

it1ul

gi numele autorului scris pe

.otor

cu auriu.

Dupd

cum aritau,

ni

se p[rea

c[

sunt valoroase.

imi

;i pllceau, dar cred acum c[ erau pierdere de weme.

-\utorul1or

^{se numea} PaulF6val. Erau romane cu de toate: aventuri, muschetari, dragoste,

crimi, :ot tacimul. $i

^mai citeam romane poligiste rominegti, avea

Nini

un raft intreg.

Tot

pierdere de ',Teme, dar

m[ invitam

cu frica,

nu-mi

displicea, cX gtiam ci. oricdnd pot

si inchid

cartea. De la Bubu am inceput

s[

primesc mai ales

ci4i

^de poezie,pe care le-am

citit mult

mai tdrzirt, cdnd em gi inceput sI le pretuiesc cu adevirat.

Nu

cred

c[ Bubu

citea poezie, nu gtiu de ce

mi

le lua.

\Ii-a dlruit,

pe la

!3

^ani, ditamai

clrtoiul

de Gongora. Cred cd a costat

o

grdmadd", era o carte

ie

ltrx! Despre Gongora

ista

o sX

afli

mai tdrzin. De la el vine cuvdntul ,,gongoric" (despre ^ceva

iin

care

nu-i

nimic de inteles), dar nu e cinstit,

cI

el era un poet interesant.

Curios,

nu-mi

pl5.ceau c54i1e pentru copii,,,capodoperele".DeAlice

inlara Minunilor

sau de ITajitorul

din

Oz sau de

Mary

Poppins nu m-am atins

decit tdrzit

(vlzusem filmelel). Ce

cIrli, JragI

Dandone!

$i tl

aivdzttt filmele, ai ascultat, cdnd erai

mici

gi necititoare, casetele,le gtiai re de rost, poate am fhcut o gregeali. Nu insist cuAlice,poate la anu' sau peste doi ani o vei putea

;iti

direct

in

^englezd., poate e mai

bine

aga. Despre autor

meriti si afli mai

multe. Era

un tip

:antastic. Ca Andersen. Singurul pe care-l iubeam

total in copihrie

(ca 9i acum) ^era Andersen.

Trebuie neapdrat s5.

citim

autobiografra aia pe care am

cumplrat-o nu demult

gi pe care am abandonat-o in speranla ci, hsand-o ldng5 patul

tlu,

^te vei apuca tu de ea.

Atdt

de triste povegtile

-ni... $i atit

de

copiliros

autorul!

$tiu cI

^gi

tu ai

dat apd.la goareci

cind

le-ai citit. Te-am

vilzut, :i-o

mai fb pe dura, pe Ke$ha aia care cdntd,.

$i s[

^{gtii de la mine}

ci nu-i

nicio rugine

si

dai

apl

-.r ;oareci ^cAnd citegti o carte sau cdnd te

uili

la un

film.Inseamn[ c[

nu egti

Omul

de tinichea!

Ieri

te mustram cX i1i toci vremea cu nigte

cirli

^oarecare.

Tu te-ai

apdrat gi

mi-ai

spus de ce 1u sunt pentru tine oarecare, mi-ai povestit despre fetrla aia care triiegte

intr-un

teatm. .. Nu

sunl

T

7

a ^{U]{IrATEA 1}

riu,

poate mi.

uit

gi eu peste ea.

Cu

Portretulfantomei

nu m-ai

convins,

imi

pare

riu. inleleg

atractia.

Unul

dintre filmele care m-au fascinat peta 72 ani se numea Fantomas... t...]

Alexandra,

Prima ta

c

^rte, daci o s[ te lntrebe cineva mai tdrziu despre asta, a fost una mare de tot, cam

cit inSlgimeatala doi

ani. Pe fiecare

pagini

se des{hgura

in imagini

o

intreagi

poveste. Erau prinfese, cale9ti, vrdjitozre, dar

tu

aveai ce aveai cu

luna

care apdrea pe undeva.

Apoi

au fost cirticelele alea cu Elmer, Badaboum, apoi cirticelele de la Madame, cele de la

InstitutulFrancez (p*t"u-

lua ci.te trei, apoi cdte opt, un regal!). Prima carte serioasd

-

^{pe cate}

amcitit-o impreuni, doul

pagini tu, dou[ eu

-

^{a fost Mary} Poppins.Mai

fi

^{minte cum} mergeau ei in

izitFl

giluau ceaiul stdnd

lipi1i de

tavan, ca nigte baloane cu heliu?

Mai fli ^minte

^ce

mai rideam

pe

plaji,

unde

rlmiseserlm

doar noi

doul

_9i nigte pescS.rugi obraznicl?

Te intrebam zilele trecute care e

prima

carte

cititi

^de

tine

care ti-a phcut.

Ti-ai amintit

de

Matilda. Erai in

clasa int6.i. ,,Despre ce era vorba?",

te-am

intrebat.

$i tu, surprins[

de chiar

rispunsul

pe care aveai

si-l

dai:,,Despre o

fetili

care citegte gi al

cirei tatd.ii spune:.,M-am siturat

de

cititul

dsta al

tiu! Du-te

gi fh ceva cu foloslr".

Cu folos?

Mda!

De

pildi,

un

leagin

al

pisicii...

8. Lucrali in perechi. Daci ali folosit metoda jurnalului, _schimbali

caietele

intre voi

qi

discutali

pe

marginea comentariilor voastre referitoare la text. Noteaz6

ceva ce

{i-a pl5cut in comentariile colegei/colegului tdu.

&. Cautd pe internet informa{ii despre autoare. Prezintd-le colegilor

ce

ai descoperit interesant.

4.La

ce se

referf, textul? Care

este

tema pe care o abordeazd? Rdspunde printr-un

cuvAnt.

5.

Care este,

dupd pdrerca ta,

cea

mai importantl, idee

a

textului?

Cititori _9i cdrli

1. Cui crezi

^cd,

ii spune autoarea Alexandra

gi

Danda? Care

au care

te-au ajutat si rdspunzi?

fost indiciile din text

8. Cirei categorii

de

cititori crezr

^cd.

i

se adrese

azd

autoarea

prin intermediul scrisorii

cdtre

Alex

andr a / D anda?

8. Prin

ce te asemeni gi

prin

ce te deosebegti de

Alexandra? Discutali in perechi.

- 8

{. Pentru

autoare,

cititul

era o

distraclie. Subliniaz5, in

text, aspectele care,

in perceplia autoarei, dau farmec cititului. Noteaz5

apoi,

mai ^jos, trei dintre

acestea,

pe

care ie

consideri

qi

tu distractive

qi

incitante.

5.

Care este deosebirea

dintre un,,tocilar"

^qi

un cititor

care iubeqte cartea?

6. Ai intAlnit

qi

tu cirli

care

nu sunt destinate cititului, precum c[rticica cu foile

de

pudrd

sau cea cu

foile

de

sdpun,

^{descrise de autoare? Dacd}

nu

ai

intAlnit, inventeazd

o

astfel

de carte qi

prezint-o colegilor ^tdi.

7. in text, apar menlionate primele cdrli citite de autoare ^gi primele cdrli citite

^de

Alexandri. Le-am aqezatin

cele

dou5

coloane de

mai jos.BifeazS-le

pe cele

pe

care

le-ai citit

qi

tu.

Por tre tu I fan ^{to nt e} i de

Avi Mary

Poppins de P.

L.tavers Matilda

de Roald

Dahl

Povestile

lui

Hans Christian Andersen

E.

Fe o

scurt[

prezentare,

in

5

-

⁶

rAnduri, pentru una dintre

aceste

cdrli, ardtAnd ce-!i

amintegti in leglturd cu

ea: cAnd

ai citit-o,

ce

!i-a r[mas viu in memorie referitor la

aceastd carte.

Ce

inseamnd cititul ^{pentru tine?}

1.

Te

identifici

cu

vreunul dintre tipurile

de

cititor

descrise

i:r

text?

Sau poate

nu

te regdsegti

in niciuna dintre

^{aceste ipostaze.}

^Discutd

^cu

colega/colegul tdu pe

aceastd temd.

P.

CAnd citeqti,

in

care

dintre

^cele

^trei lumi menfionate in

text te situezi?

Brfeazl.varianta corectl

gi

discutd cu alli colegi

care au

rdspuns la fel:

I ⁱⁿ lumea

reald;

I ^{in lumea cdrlii;}

f intr-o lume construitd

de

cititor, aflatd.intre lumea cdrlii

qi cea reald.

tr tr tr tr

l f l l

TinereleJiird bdtrhneTe _Si

viaydfir,t

^{de moarte}

Pinocchio de Carlo

Collodi

Manuale

Cirti

^{de PaulF6val}

- ⁹

^ ^{UNITATEA 1}

8. Lucrali in grupe

de 4

-

^{5 elevi.}

^Addugafi trei argumente pro lecturd

gi

trei argumente contra lecturii. Confruntali rdspunsurile voastre

cu ale

celorlalte grupe

gi

realizali

o dezbaterc

despre

avantajele

f

dezavantajele

lecturii din punctul vostru

de

vedere.

F,l€P$ente

pro

_recf

rrra,

Lectura

oferi

^acces cdtre cunoaqtere.

,rn*"*e

contr4 tu"t ....

Lectura este pierdere de vreme.

4. incearci

sd

explici

pe

ce sebazeazd analogia

pe care autoarea o face

intre citit

qi

jocul ,,sforile"

^sau

,,leaghnul pisicii".

5. it, mai amintegti

care a fost

jocul

^*s

pe care l-ai asociat cu lectura inainte de

a

citi textul Simonei

Popescu? Reformuleaz6

motivul

pentru care ai fdcut

aceastd asociere,

dupd modelul oferit

de autoare

in

al

patrulea paragraf

al

textului.

Cuprinsul unei cdrli

1.

Rdsfoieqte

cuprinsul manualului.

CAte

unitdli

^are? Care

crezi

cd este

partea

cea

mai interesantd? Dar

cea

mai plicticoasd?

De ce?

8. Unde

este plasat

cuprinsul manualului? Aivdzut cdrli ir

care

cuprinsul

este aqezat

in

alt5 parte?

r to

f. in

ce

situalii consulli cuprinsul unei cdrli? Alege dintre variantele urmdtoare

^sau

propune

alta:

tr

cAnd

vreau

sd

cumpdr

o carte;

tr

^cAnd

caut informalii

pe o

anumit6 temf,;

tr...

O carte este o

formd

de

comunicare.

^{O carte}

devine vie doar in momentul in

care

un cititor

o deschide,

incepe

s-o citeascd gi

pdtrunde in lumea

ei.

Autorul

este cel care scrie

un text

sau

o carte

^qi

ii dd un titlu,

^{care se}

^{poate referi la}

subiectul cir{ii,

^la

un personaj, la tipul cirlii

^etc.

Tabla

de

rnaterii, cuprinsul

sau

sumarul

orienteazd.

cititorul, pentru

a gdsi

mai uqor

ceea

ce-l intereseazd intr-un volum. Cuprinde capitolele ^qi subcapitolele cdrlii

qi

paginile la

care se gdsesc acestea.

Prefafa

este

un text avAnd caracter explicativ ,

^care

precedf, o operd literar[

sau

gtiinlific6.

Postfala reprezintd un text

sau

un comentariu explicativ, ^plasat

^Ia

^sfArqitul cirfii.

Notele

care apar

in textele literare

sau

qtiinlifice reprezintd informalii suplimentare, de amdnunt,

care

pot fi referinle biobibliografice. ^Ele sunt trecute in partea

^{de jos}

a

paginii

sau

la sfArqitul unui capitol

sau al

volumului.

APLIC

PROIECT

Prezentali

fiecare,

in

scris, cAte o carte

cititd

^recent.

Notali

cAnd

ali citit cartea,

care

arl fost impresiile voastre de lectur[,

ce

v-a pldcut,

ce

nu v-a pldcut, cum vd imagina{i pe.soniiele. Puteli

sd.realizali ^qi

ilustra!7r,

dar

nu depdqili

o coal5

fald-verso.

Faceli

apoi un top

10 al

cdrlilor citite in

clasa

voastr[

^qi

alcdtuili

^o

^broqurd in

care sd

includeli toate prezentdrile.

Evaluarea proiectului poate

^avea

in vedere produsele individuale

^gi

broqura final5.

De

exemplu:

E

11

Aspecte evaluate ^Foarte bine Bine Suficient Insuficient

Prezentarea scrisd este

clari

^qi captivantd.

Contribulia la

realizarea

broqurii

clasei (ordonarea textelor, realizar ea

ilustraliei,

a copertei, redactarea, legarea etc.).

Broqura clasei cu top ¹⁰ c[r!i este atrigdtoare

9i originali.

I

!