Su rsele

Su rsele

bucu riei

Curajul, rezilienta, recunostinta,

generozitatea, iertarea si sacrificiul

H

q.)

d H

r{ z

,Ofr

JCL {s

iv J-z

6o o- ^(J

SALMAN AKHTAR

Traducere din englezi de Laura Netea

-r

€n8hzt de Laura Netea. -

Gntitrdq Generosity, Forgiveness,

inFimofThe Rowman & Littlefield hrryuage by arrangement with Rowman

in anlrform or byany means electronic ot anlt information .storage or retrieva I

& Littkfi eld Publishing G roup

9 11

Cu prins

Mullumiri

PrefalS

Partea I. ATRIBUTE POZITryE

21,

^1. Curajul

Etimologie, definilie _5i subtipuri

'

Contrafobia gi lagitatea

'

Relalia cu bucuria, credin[a ;iinlelepciunea

'

Originile ontogenetice . Curajulin cadrul clinic

'

^Remarci deincheiere

6s

2. Rezilienla

Definilie pi argumente psihanalitice'.Trei oameni exceplionali' Leclii din vielile lor . _Unele studii mai recente

'

Remarci de incheiere

9s

^3. Recunoqtinla

Definilie ^gi fenomenologie . Originilein cadrul

dezvoltlrii'

Psihopatologie . Implicalii tehnice

'

^{Remarci de incheiere}

L27

168

Partea

a

II-a. ACTIUNI POZITIVE

216

4. Generozitatea

Definilie _5i dezvoltare . Cinci variante patologice . O incercare de sintezE . Implicafiitehnice . Remarci deincheiere

5. Iertarea

Definilie;i dinamic5 . Originile evolulioniste qi ontogenetice ^. Sindroame psihopatologice . Implicalii tehnice ^. Contribulii mai recente . _Remarci deincheiere

6. Sacrificiul

Etimologie gi definilie ^. Prototipuri religioase . Contribulii psihanalitice ^- Triada altruism

-

^masochism

-

^{narcisism .}

O incercare de sintezi ^. Sacrificiulin cadrul clinic ^. Remarci de incheiere

Referi

nle

bibliografice Despre

autor

IENINFER

252 286

SALMAN AKHTAR

in

literatura etologicl gi

in

@

^{ce mi-a}

^imbogifit

irrlelegerea

ctei

clr,ti. Dra Smita Kamble

Craurlod,

care a fostindeajuns

lucririle

sale nepublicate

W€nnqi

dra Archana Varma au sli irrcludfur carte unele,materi-

1 gi, respectiv, Capitolul 6).

manuscrisul cu priceperea,

rra

obiqrruit

deji.

Tuturor aces-

PrefatH

Pirintele

psihanalizei,

sigmund Freu4

^{avea o}

viziune

oare- cum

intune.ite *opru

^naturii umane. Acesta afirma

ci

o

credinfi in

bundtatea

umani nu

era decAt ,,o

iluzie extrem

^de

gravi"

(t9gg!A1f,,,

p.627\

gi considera

ci marile

mase ale

umanitdlii

se dovedesc:,,a

ilt valora nimic"

(1905120t0, P- 54\,

avAnd'un nucleu

,,antisocial ^gi

anticuttunl"

(192120L0,

p.

_{L67) 9i}

fiin{

esenfialmente, ,,inerte ^qi

lipsite

de

idei" (ibid"'p-

^{168). Discipo-}

lii lui

Freud au

mentinut

aceastl perspectivS

sceptici,

daca

nu

chiar

cinici,

asupra

omului privind

cu suspiciune orice

trdsituri

pozitive ale icestuia.

in

schimb, au

ciutat

cu sArguingi dovezile angoasei refulate ^{sau a1e}

anxietifii finuteinfraucare,

^credeauei,

se

iscund inevitabil in

spatele atributelor luminoase ^gi

plicute ah

personalitdfii.

Cu toate acestea,

odati

cu trecerea

timpului,

^{s-a petrecut o}

*himbare. Analiqtii britanici

(de exemplu,

W.R.D'

Fairbairru

Durald winnicott,

^Michael

Balint)

care nu erau

afiliali nici

teo-

riilor Annei

Freud gi

nici

celor ^a1e

Melaniei Klein,

^{au pus sub}

muml intreblrii

^{noliunea de} ,,narcisism

primar"

_{9i au}

inlocuit-o qr jubire primari".

Acegtia au acordat o mai mare

importanfd

Stnsdchsii.@

V

relatiilor cu obiectul decAt descircdrii instinctualel. Au

privit

psi- hopatologia nu ca pe rezultatul unei lupte inerente

intre instinc-

tele de

viafd

qi, respectiv, de moarte (qi

intre

aceste

instincte

gi Supraeu) ci ca pe un rezultat al ingerinfelor, abuzului, suprasti-

muldrii

sau neglijdrii din partea

ingrijitorilor timpurii

ai copilului.

Etica

fundamental

romanticd a acestei perspective a fdcut posi-

bili

recunoagterea

bundtdlii fiinfelor

_umane, ca

fiind

intrinsecd

gi natural5, nu doar defensivi sau sublimatorie. De cealalti parte a

Atlanticului, studiile lui Erik

Erikson au

fttrnizatposibilitatea

de a

privi

dezvoltarea

umani

ca oferind, _pe

parcursul

etapelor sale succesive, rezultate gratificatoare personal ale fiecireia

dintre

sarcinile gi provocdrile specifice vArstei. Astfel, s-a creat terenul pentru psihologia

psihanalitic[

a sdnXtdfii mentale.

Au inceput atunci

sI

^se publice sporadic gi

lucriri

asupra trd-

siturilor

de personalitate specific sdndtoase. Printre acestea, s-au remarcat lucrarea

lui

Ralph Greenson (1962) asupra entuziasmu-

lui,

lucrarea

lui

Leo Rangell (1963) asupra

prieteniei,

cea a

lui Martin

Bergman (1971) despre

iubire

cea a

lui

Warren poland (1971) despre tact sau cea a

lui

Chasseguet-Smirgel (1988) des- pre umor/

pentru

a

numi

doar cAteva. Eu

insumi

am

contribuit la

acest

vaf scriind primul

eseu

psihanalitic

dedicat

in totali-

tate chestiunii

iertdrii

(Akhtar, 2002). Un pas major

in

inceperea

consolidirii

interesului psihanalitic acordat aspectelor sHnitoase,

I

^Termenul folosit aici de Salman Akhtar este acela de instinctual, conform traduceriiin limba englezi a operei freudiene de citreJames strachey. se consideri ci instinctin psihanalizi are un sens diferit de instinctin biologie, primul referindu-se la reprezen- tarea psihici a stimulilor provenili din procesele somatice (s. Akhtar, Comprehensive Dictio.nary of Psychoanalysis, Karnac, 2009, p. 147). pentru _{a pastra} fidelitaiea fat; de textul original, in actuala traducere rom6neasci, pentru instinct, instinctual s-au folo- sit, de regulS, termenii romine;ti instinct, instinctual,iar drivea fost tradus prin pulsi- une, pulsional. (N. red.l

SALMAN AKHTAR Sursele bucurlcl

'

Prttf al.1

aclaptative qi autentic placute ale experienfei umane a fost

ficut

in2009, atunci cand IPA (Asociafia Psihanaliticd

Internafionali)

a decis publicarea

unui

volum

comple!

coordonat dedicat ^aces- tor

emoiii

^qi

capacit[li

ale

Eului (Akhtar,

^2009a).

in cadrul

aces- tuia, am reunit

franturile

^de literaturd psihanalitica 9i am

invitat

psihanaligti

distingi din

intreaga lume

si

contribuie cu actuali-

zlri

gi

critici. Am

crezut atunci

c[

mi-am

ficut

datoria _9i

ci pot

incheia ^acest capitol.

Se pare

insi

cd nu a fost aga. Emofiile _9i comportamentele ^care

nu

fuseserd incluse

in

acel

volum

(de exemplu, generozitatea, recunogtinfa, sacrificiul) se tot iveau in vederea perifericd ^a atenliei mele psihanalitice.

Alte

teme (de exemplu,

rezilienfa

iertarea _9i curajul) degi abordate tn volumul IPA, necesitau explicalii mai deta- liate.

in

consecinld, ^am hotlrAt sd scriu aceasti ^carte. I-am

impirlit confinutulin

doud parfi: ^Partea I se adreseazd Atributelor Pozitivg iar Partea a II-a, Acliunilor Pozitive. Prima conline capitole dedicate Curajului, Rezilientei ^gi Recunogtinfei. Cea de-a doua ^este dedicati Generozitilii, Iertdrii qi Sacrificiului. ^Ca ansamblr.r, cele gase capitole constituie o configurafie armonioasd ^a scenariilor relalionale ^care fac posibila imbogdlirea experienfei umane. Dafi-mi voie acum

si

ofer imaginile de ansamblu ale acestor capitole.

Primul capitol al c[rlii

incepe cu _Punerea

in discufie

a eti- mologiei gi

definifiei

cuvAntului ,,ctJrai" 9i cu explicarea relafiei dintre curaj ^gi putere, infelepciune, credinfe, bucurie ^qi autoafir- mare. Fac apoi o scurta incursiune

in

fenomenul contrafobiei _9i cel al laEitdfii, continuAnd cu

originile curajului

^ca

trdsiturh

^de

caracter,

in cadrul dezvoltirii.

Dedic apoi o sectiune mai vastd

implicafiilor

tehnice ^ale ideilor menlionate anterior ^qi concluzio- nez

prin

^a face cateva remarci de sinteza ^qi

prin

amintirea

unor

zone care ^se poate

s[ fi rimas

inc5 neabordate.

instinctualel. Au

privit

psi- unei lupte inerente

intre

instinc- (gi

intre

aceste

instincte

_si al ingerintelo

r,

abuzulut, suprasti-

kgrifitorilor timpurii

ai copilului.

a acestei perspective a

ficut

posi- umane, ca

fiind

intrinsecd eau sublimatorie. De cealaltX parte Erikson au

furnizat

posibilitatea ca

oferind

pe

parcursul

etapelor personal ale fiecdreia

dintre virstei.

Astfel, s-a creat terenul

asinitii$i

mentale.

sporadic gi

lucrlri

asupra trX- sdnitoase. Printre acestea, s-au (1%2) asupra entuziasmu- asupra

prieteniei,

cea a

lui iubire,

cea a

lui

Warren poland Chassetjuet-Smirgel _{(1988) des-}

cima- Euinsumi

am

contribuit psihanalitic

dedicat

in totali-

Ml

Un pas major

in

inceperea acordat aspectelor sdnitoase,

acela de instinctual, conform traduceriiin farnes Stnchey. Se consider5 cE instincfin

utr

biobgie, primul referindu-se la reprezen-

Fo

^{sele somatice (S.} Akhtar, Compre'hensive p- 144. Pentru _a pistra fidelitatea fati de sc5, pentru instiict, instinctua! s-au folo- itr$inctual,iat divea fost tradus prin pulsi-

adaptative qi autentic

plicute

ale experienlei umane ^a fost

ficut in

2009, atunci cand IPA (Asociafia Psihanaliticd Internalionald)

a decis publicarea

unui

volum complet coordonat, dedicat ^aces- tor

emolii

gi capacitdli ale

Eului

(Akhtar,2009a).

in cadrul

aces- tuia, am reunit

franturile

de

literaturi psihanalitici

^s-i am

invitat

psihanaliqti

distingi din

intreaga lume

si

contribuie cu actuali- zdri

qicritici. Am

crezut atunci ^c6 mi-am

ficut

datoria _9i

ci pot

incheia acest caPitol.

se pare insd ^c6 nu a fost aqa. Emoliile ^gi comportamentele care

nu

fuseserd incluse

in

acel

volum

(de exemplu, generozitatea, recunogtinl4 sacrificiul) ^se tot iveau in vederea perifericd a atenliei mele psihanalitice.

Alte

teme ^(de exemphr, tezilienfa, iertarea _9i curalu9, ^{degi abordate} in volumul IPAV necesitau explicafii mai deta- liate.

in

consecinfd, amhotdrAt ^sd scriu ^{aceaste carte.} I-amimpdr,tit confinutul

in doui

pir,ti: Partea I se adreseazd Atributelor Pozitive, iar Partea a II-a, Aqtiunilor Pozitive. Prima contine ^caPitole dedicate curajului, Rezilienlei ^qi Recunoqtinfei. Cea de-a doua este dedicata GenerozitSlil

Iertirii

^gi sacrificiului. ^Ca ansamblu, ^{cele qase} capitole constituie ^o configurafie armonioasd ^a scenariilor relafionale ^care fac posibild imbogd[irea experientei umane. Dafi-mi voie acum ^sd ofer imaginile de ansamblu ale acestor caPitole.

Primul

^capitol

^al cdrlii

incepe cu _Punerea

in disculie

a

eti-

mologiei gi

definiliei

cuvAntului

,,cvtai"

9i ctr explicarea relatiei

dintre

curaj ^gi putere, infelepciune,

credinli,

bucurie _9i autoafir- mare. ^Fac apoi o scurtd incursiune

in

fenomenul contrafobiei _9i cel al

laqitilii,

continuAnd cu

originile curajului

^ca

trisitura

de caracter,

in cadrul dezvoltarii.

Dedic apoi o secliune mai

vastl implicafiilor

tehnice ^ale ideilor menlionate anterior ^qi concluzio- nez

prin

a face cateva remarci de

sintezi

^gi

prin

amintirea

unor

zone care ^se poate sd

fi

rdmas

inci

neabordate.

Surseh h.rorici'

ffi

Urmitorul

_capitol este dedicat rezilienfei.

in

cadrul acestuia, abordez urmdtoarele intrebdri:

o

_{Ce anume} determind daci,

in

urma unei traume/ vor pre- domina consecinfe pozitive sau negative?

o

_{Care este} mecanismul de reglare a proportiei acestora?

r Reprezinti

consecinfele unei traume

un

rezultat

definitiv

sau se

pot

supune acestea

elaboririi

psihice, sedimentdrii

gi

modificirii?

.

Consecinfele

traumei sunt guvernate mai

degrab5 de achizifiile pretraumatice ale

Eului

sau de influentele ame- liorative care urmeazd acesteia?

o

_{Care este aici}

_rolul

inteligenfei, al talentelor inndscute, al imaginafiei gi al fantasmei?

o

_Cum gi

in

ce

misuri

ajutd institufiile societdlii gi confindtorii

culturali

la transformarea

impactului

traumei

individuaie

sau de

#tf,

Al

treilea capitol este dedicat experienfei recunogtingei.

imi incep discursul prin

conturarea

spectrului

fenomenologic al acesteia gi a

originilor

sale de dezvoltare.

Apoi,

descriu psiho- patologia

existenti in

aceast5 arie, incluzAnd: (i) evitarea

anxi-

oasd a recunoqtintei, (ii) intensificarea vinovatd a recunogtinfei,

(iii)

negarea

narcisici

a recunostinfei qi (iv) absenfa sociopatd a

recunogtinfei.

ln

continuare, demonstrez semnificafia clinicd a

recunogtinlei

qi

subliniez

valoarea pe care o

delin

(i)

simlirea

qi exprimarea recunogtinfei ca

rrspuns

la gesturile de bundtate ale

pacientulul

(ii) aprecierea si acceptarea recunogtinlei sdnd- toase a

pacientului, (iii)

diagnosticarea qi interpretarea conflic-

telor pacientului

cu

privire

la

recunostinf[,

(iv) efectuarea de

intervenfii orientate spre dezvoltarq

F

a capacitilii ^de recunogti{e, ca

rezutr

evitarea capcanelor contratransfer,erqi onez

prin

oferirea cAtorva remarci

&

unor arii care ar necesita acordarea

u

ajungem la incheierea

Pdrlii

I a

carlii

Partea a

II-a

debuteazf,

cu un

cr Acesta incepe cu definirea conceptul sarea

originilor

^sale

in

cadrul

dezvol

forme patologice ale acesteia,

incluzi bilA

(ii) generozitatea ranchiunoasi, (

(iv) generozitatea de control _9i

(9I

continuare, subliniez impactul

curxr

generozit[fii, asupra situafiei

clinie.

qase maniere diferite, anume: ^{(i) a}

ac

generozitate

fa![

^de pacienf (ii) a asc dine de generozitate, (iii) a

recunoq

sindtoasd ^a

pacientului,

^(iv) a

diagl

rozltatea patologicd a pacientului"

{

defensele

fafi

de generozitate si (vi) ^r la capcanele contratransferenfl ale

d

valiu.

Concluzionezprin

^{a face cAE}

a nota impactul vArstei, al genului qi gi a tiparelor diferenliale ale generu Asemenea

generozit[lii,

fenorner de important, din punct ^{de vedere} d

tru

^a

indrept[li

o atenlie serioasi di

Urmltorul

capitol al

cdrlii

mele an

lacun[.

Acesta incepe

prin sublini

qi

ciutlrii

de iertare. Incerc, aPoL ^s

SALMAN AKHTAR

dedicat rezilienfei.

in

cadrul acestuia, Sdri:

E

daci. in

urma unei traume/ vor pre- pcirir,-e sau negative?

ul

de reglare a proporfiei acestora?

Fle

^{unei traume} un rezultat

definitiv

cs'tea elabordrii psihice, sedimentdrii

nei sunt guvernate mai

degrabd _de atice aie Eului _{sau de} influenlele ame-

ai

^acesteia?

inteligentei, al talentelor inndscute, al tasrneiT

aiuta institufiile societdfii gi

conlinitorii

marea impactului traumei

individuale

Iedicat experienfei recunogtinfei.

imi

f,urarea

spectrului

fenomenologic ai e de dezvoltare.

Apoi,

descriu psiho- astd arie, incluzAnd: _(i) evitarea

anxi-

rler-siricarea vinovatd a recunogtin{ei, cunostintei gi (iv) absenfa sociopati a ue, demonstrez semnifica{ia clinicd a

valoarea pe care o

defin

(i) simfirea ei ca

rispuns

_{la gesturile} de bundtate

rca

si acceptarea recunogtinlei

slnd-

iagnosticarea gi interpretarea conflic-

re la recunogtinfi,

_(iv) efectuarea de

intervenfii orientate ^spre dezvoltare, pe parcursul creqterii

treptate

^ls

a capacit[fii ^de recunogtinfa ca rezultat al travaliului analitic, ^{qi (v)} evitarea capcanelor contratransferenliale

in

acest palier. Concluzi- onez

prin

oferirea catorva remarci de sintez[ qi

prin

mentionarea unor arii care ar necesita acordarea unei atenfii ulterioare.

Astfel

ajungem la incheierea Pdr{ii

I

^a cdr{ii.

Partea a

II-a debuteaz[ cu un capitol

despre generozitate.

Acesta incepe cu definirea conceptului de generozitate ^qi cu tra- sarea

originilor

^sale

in

cadrul dezvoltdrii. subliniez apoi variatele forme patologice ale acesteia, incluzAnd ⁽ⁱ⁾ generozitateaimplaca- biH, (ii) generozitatea ranchiunoas[, (iii) generozitatea

fluctuanti,

1iv)

glnero

zrtateade control qi (v)

geneiozitateaamigitoare. tn

continuare, subliniez impactul cunoagterii

naturii

^qi sernnificafiei generozitafii, asupra situafiei clinice. Acest fapt ^se

evidenfiazlin

gase maniere diferite, anume: ^{(i) a avea} 9i ^a menfine ^o atitudine de generozitate

fa![

^de pacient, (ii) ^a asculta _9i a interveni cu o

atitu-

dine de generozitate,

(iii)

a recunoaqte qi a accepta generozitatea

sinitoasa

a

pacientului (rg

^a diagnostica ^{gi a}

interpreta

_Sene- rozitatea patologicd a

pacientului,

(v) a demasca _Ei a

interpreta

defensele

fali

de generozitate ^gi (vi) ^a

rdmine vigilent

^cu

privire

la capcaneie contratransferenfiale

din

cadrul

unui

astfel de tra- valiu.

concluzionezprina

^{face cateva remarci de}

^sintezi

⁹ⁱ

prin

a nota impactul vArstei, al genului gi al

culturii

asupra capacitdfii 9i ^a tiparelor diferenliaIe ^ale generozitdlii.

Asemenea generozitdfii, fenomenul

iertlrii

ramane irrdeajuns de important, din punct ^de vedere dinamic, tehnic ^qi social, pen-

tru

a

indreptlfi

o atenlie serioasd

din

partea disciplinei noastre.

urmdtorul

capitol al

cirlii

mele are scopul de a

umple

aceasta lacuna. Acesta incepe

prin

sublinierea

psihodinamicii oferirii

si

ciutirii

^de iertare. i.rce.c, apoi,

sI

elucidez corelatele acestor

Suseh bucuriei

'

^PrefaIS

il

,,#

"&r.

fenomene,

din

perspectiva evolufionistd gi

din

cea a dezvortdrii.

In continuare,

punin

disculie variatele sindroame psihopatologice care

implicr

iertarea. Acestea

includ

(i) incapacitatea de a ierta, (ii) iertarea prematurS, (iii) iertarea excesivd, (iv) pseudo-iertarea, (v) ciutarea implacabild de iertare, (vi) incapacitatea de a accepta iertarea, (vii) incapacitatea de a cduta iertarea gi

(viii)

dezechili-

brul dintre

capacitd{ile de iertare _{de sine} gi iertare a altora. Degi acest capitol a mai fost inclus

intr-o

carte pe care am publicat-o mai demult (Akhtar, 2003), mi-a pdrut imperativd includerea

lui

,

^gi

ⁱⁿ

^{aceastd colecfie de eseuri cu}

^privire

^la trdsdturile de caracter pozitive. Pentru a compensa

pentru

aceastd repeti{ie, am addu- gat o

postfati

proaspdt

scrisi,

care acoperd literatura psihanali-

tici

asupra

iertdrii, apiruti in

urma

publicdrii inifiale,

din20O2, a

lucrdrii

mele.

Ultimul

capitol al

cirfii

mele

oferi

o explicafie a conceptului de sacrificiu qi,

in

particular, a aspectelor sale fenomenologice (de exemplq

etimologi4

definifia gi formele) dinamice (de

exempltl instinctuale,bazate

pe sine gi morale), socioculturale gi clinice care

il

caracterizeazd.

obiectivul

acestui discurs este augmenta- rea cunoagterii cu

privire

la acesta

intr-o

zond suficient de bine studiatd gi l5rgirea spafiului psihic

in

care pot

fi

explorate ^gi

uti-

Lizate benefic semnificafiile clinice gi culturale ale sacrificiurui.

Pentru a inchide cercul, revenind la paragraful de deschidere a acestei Prefefe, scopul scrierii acestei cdrfi gi al

furnizdrii

acestor

meditalii

socio-clinice _{este de} a tempera perspectiva

lui

Freud, conform cdreia fiinfele umane sunt esen{ialmente

,;ele,,gi

^orice

formi

de

bunitate

pe care o pot acestea

incropi

este

in

principar defensivd. Acest fapt nu ar trebui infeles ca o coalizare cu

viziu-

nea

lui winnicott,

care sugereazd cd oamenii sunt fundamental ,,b1)rli". incercarea mea este de a sintetiza aceste vederi

,,clasict,

si ,,romantic#' ^ale psihanalizei (Strerg

este cd existd atAt atribute ,,rele",

cit gi.

cute, care pot fi evocate, accenfuate

sqr

parcurse

in anii

de formare ai copilifu decelarea

originilor, dinamicii, plami

dinice ale curajului, rezilientei,

recurq

5i sacrificiului, am adus la

lumini uno

urnane care rimdsese inadecvat

inFk

specialigti

in

sdndtatea mentali. Spera tea cu aceste chestiuni va spori

capri

tea tehnicd a

tuturor

clinicienilor. Iv{aii imblAnzi perspectiva asupra luptelor

g

propriilor

impasuri personale _Ei asupn ansamblu. Acestea, mi-ar plicea

si crt

SALMAN AKHTAR

a evolutionistd gi

din

cea a dezvoltdrii.

4ie variatele sindroame psihopatologice stea

includ

(i) incapacitatea de a ierta,

I

^brtarea excesivd, (iv) pseudo-iertarea,

E

hrtare,

(vi) incapacitatea de a accepta a de a

ciuta

iertarea gi

(viii)

dezechili- : Lrrtare de sine si iertare a altora. Deqi

rfus ink-o

carte pe care am publicat-o f,

mia

pdrut imperativd includerea

lui nrri

cu

privire

la trdsdturile de caracter nsa

pentru

aceasti repeti{ie, _{am addu-}

rfui,

care acoperi literatura psihanali-

Ein

urma

publicdrii

ini{iale,

din 200}

ii mele

oferi

o explicafie a conceptului E, ^a aspectelor sale fenomenologice (de

dti'

si formele), dinamice (de exemplu, rre qi morale), socioculturale gi clinice

mtir-ul

acesfui discurs este augmenta-

h

acesta

intr-o zoni

suficient _de bine

hi

psihic

in

care pot

fi

explorate qi

uti- bdinice

si culturale _ale sacrificiului.

Lresenind la paragraful de deschidere

rkii

^acestei cdr,ti gi al

furnizdrii

acestor e de a tempera perspectiva

lui Freud

larre sunt esenfialmente,,rele,, _gi orice ro pot acestea

incropi

este

in principal

r trrebui inleles ca o coalizare cu

viziu-

gmeazi

ci

oamenii sunt fundamental

ts de a sintetiza aceste vederi ,,clasicf,

qi,,romanticl"

ale psihanalizei (Strenger, 1989). Convingerea mea este

ci

exist[ atat atribute ,,rele", ^{cAt gi} ,,bune'i ^ca potenliale

innls-

cute, care pot fi evocate, accentuate sau diminuate de experienfele parcurse

in anii

de formare ai

copil[riei.

Cu toate acestea,

prin

decelarea

originilor, dinamicii, plicerilor

sociale gi a beneficiilor clinice ale curajului, rezilienfei, recunoqtinlei, genero

ziti\iy iertdrii

gi sacrificiului, am adus la lumind un

co[

de umbrd al experienfei umane care rimdsese inadecvat infeles de psihanaligti gi de algi specialigti

in

sindtatea mentald. Speranfa mea este cd

familiarita-

tea cu aceste chestiuni va spori capacitatea empaticd gi eficacita- tea tehnicd a

tuturor

clinicienilor. Mai importantincS, le-ar putea imblAnzi perspectiva asupra luptelor parcurse de

pacienll

asupra

propriilor

impasuri personale gi asupra dilemelor

umanitdlii

per ansamblu. Aceste4 mi-ar plicea sd cred, suntLucruribunet

Sursele bucuriei . _Prefald

PARTEA I

Atribute pozitive

!il.r

_,1[

-.-ilr

fl/

Cu raju

^I

in

ciuda

faptului ci

Freud s-a descris pe sine insugi drept

un

,,conchistador" ^(citat

in

^{Gay, 1988) gi}

in

pofida curajului cotidian al psihanaligtilor de a se expune

unui

asalt de proiecfii, psihana-

liza

a acordat foarte

pulind

atenfie fenomenului

curajului.

Este

adevirat ci existi, in literatura

analiticS,

referiri

disparate, dar lipseqte o sintezi cuprinzdtoare ^a acestora, care sd aib6 ^ca rezultat o configuralie armonioasd de observa(ii.

in

cadrul acestui palier, continud sd abunde intrebdrile

fdri

rdspuns. Spre exemplu, care este

relalia dintre

curaj gi neinfricare? Cum se

leagl curajul

gi

auto#irmarea una

de cealalti?

Existi subtipuri

ale curajului?

Crrajul

se naqte

din

infelepciune sau invers? Ce experien]e

din

copildrie contribuie la originea curajului? Ce-i ^{face pe}

unii

oameni sii aqtioneze curajos,

iar

pe

a[ii

cu lagitate? $i, firegte, care sunt

implica{iile

unor'astfel de intrebdri

in

ce privegte conduita psih-

malizei

^{gi a} psihoterapiei?

in

cadrul acestui capitof voi incerca sd rdspund ^Ia unele

dintre

c#

intrebdri. Voi incepe

prin

^a pune

in

discufie etimologia gi

ffii$a

cuvAntului ,,cruaj" ^gi

prin

explicarea relafiei dintre curaj

t'Ffue,

intelepciune,

credinli,

bucurie _Ei autoafirrnare. Voi ^face

pmrtii

incursiune

in

fenomenul contrafobiei ^gi

in

cel al

lagitifii,

Sursele bucudei . _Curajql

U

continuAnd apoi cu

originile curajului

ca

trdslturi

de caracter,

in cadrul dezvoltirii.

Voi dedica o secfiune oarecum mai vastd

implicafiilor

tehnice ale ideilor men{ionate anterior _Ei voi incheia

prin

a face cAteva remarci de sintezd qi

prin

amintirea unor

pali-

ere care se poate sX

fi

rdmas

inc[

neabordate.

ETIMOLOGIE, DEFINITIE $I SUBTIPURI

Curajul nu este doar una dintre virtufi, ci constituie forma fiecd- rei virtufi in punctul sdu de testare, anume in punctul celei mai inalte realitefl....O modestie, o onestitate ori ^o milostenie care cedeazd in fafa pericolului va

fi

modest6, onestd ori

milostivi

numai condilionat. Pilat a fost milostiv pAnd cAnd a devenit ris- cant. (Lewis, 1942, p. 21)

Aproape tofi

indivizii

eroici se confrunti cu momente critice atunci cAnd incd se afld pe calea de a ajunge la decizia definitivd de a-Ei rdmAne credinciogi lor ingigi, oricare ar fi preful. (Kohu!

1985, pp.15-16)

CuvAntul ,,ctuaj" derivd

din

franfuzescul coeur, care,

literaf inseamn[ ,,irrimd".Iar

de vreme

ce,,inima"

a fost consideratS,

in

mod

tradilional

(gi metaforic), a reprezenta locagul emofiilor, al

spiritului

qi al

puterii

de caracter,

implica{ia unei

asemenea

etimologii

este

clari:

curajul implicd acea capacitate de a rezista

dificultililor

fdrd a ezita, de a

indrXzni

gi de a

fi

inovator qi de a face ce trebuie

ficut,

indiferent de consecinlele inspdimAntitoare ale acelor

lucruri.

Termenii echivalenli

pentru

,,cura)"

in latind

(fortitude) gi-in greacd (andreid) au sensul de for{d gi, respectiv, de bdrbdfie.

in hindi,

limba oficiald

in nordul

Indiei, existd doud

cuvinte corespondente, saahas, care

I

greutdlile, gioeerta, care

implici too

deoeer, anume,,spermi". Cel mai prr damentele falocentrice ale curaiulu

timpurie

a acestuia la personalul I de disponibilitatea sa de a indura

g

sacrifica

via!4

era considerat

in tirq

fie,

intr-o

mare m6surd) a reprezerd Acest fapt ne aduce

citre un

^par existd o sinonimie

intre

curaj si

rei

catX este fie

nesdbuiti -

^{,,tipul care}

(1940)

-,

fie opereazd sub protec.tia nic. Prin comparafie, o persoani cu gi-o asumd ^gi

acliunile

sale pot arre

financiare, izolare sociald, ridicol

pt

Si

totugl

se incumetd sX trEiasci

q

Numai

atunci se poate ^acesta confi tea, fdrd a trdda sensul fundamerd Wayne, actorul care, irr

rolurile

^sah mea spunAnd c5, de fapt, ,,curaiul moarte ^gr, totuqi, sd

urci in

sa" (de com). Generalul

William

T. Sherma:

cul

Sherman), declara

curajul

a oc

misurii

pericolului qi o

disponibilit

ir

Kidder, 2006,p.9).

Omul

curajos

acordl

o mare

I

percepfii.

Acesta

nu

are nevoie r

depinde de

nicio

aprobare

din

par

propriile-i

picioare, chiar gi atunci cu el sau

i

se

opun. Pentru

el, cu

SALMAN AKHTAR