Florin Hilohi prof. dr. ing: Dolnita Ghinea

MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE

prof. gr. l.

Sabina Hilohl

cercer. gt. pr. ing.

Florin Hilohi prof. dr. ing: Dolnita Ghinea

Electrotehnici

ap licati

Liceu tehnologic, prolil lehnic

MonuolpentuclosooX-o

i ;i

dutomatizdri,

'ffittrol pentru acliondri

,utd,

t

r,2001.

nicii,

Cap.l

1.1 1.2 1.3 1.4

Czp.2

2.1 2.2 2.3 2.4 2.5 2.6 2;7 2.8

CUPRINS

Definirea

mlrimilor

^{de bazd} din electrostatici Noliuni specifice

Defurirea globali a mirimilor ^de bazi

Stdri ale corpurilor specifice producerii fenomenelor electrostatice Aplica$i tehnice

Explicarea noliunilor ^de:

forfi

electrostaticd' cimp electric' induqtig flux, potential, ^tensiune, Gruparea condensatoarelor Forle electrice. Fo4e electrostatice

Cimpul electric Flnxul electric

Potenlialul electrostatic. Tensiunea electrostatica Ciimpul electric in interiorul corpurilor

Induclia electricd

Migcarea in cimp electric a particulelor incircate C€pacitatea electdci. Gruparea condensaloarelor

Cap3

^{Legile de bazl ale} electrocineticii

3.1

^{Starca de} conduc(ie. Definirea curentului electric

3-2

Aplicalii ^tehnice

3.3

^Legea conducjiei electrice

3.4

^Teoremele lui Kirchhoff

3.5

kgea transform6rii energiei in conductoarele parcurse de cutent flegea Joule)

Cap,l

Cimpul magnetic. Legea inducliei electromagnetice

4.1

Actiuni ponderomotoare care atesta prezenla campului magnetic.

Definirea cdmpului magnetic. Surse de citnp ^magnetic

4.2

Poli magnetici

' 4.3

Spectrul cAmpului magnetic

4.4

^{Inductia magneticA}

4-5

Intensitateacampuluimagnetic

4.6

Tensiuneamagneticf,

4-7

Tensiunea magnetomotoare. Teorema lui Ampdre

4.8

Fluxul cdmpului magnetic

4.9

Inductanla unui circuit

4.10

For_ta Lorentz

4.11

Fo4a Laplace

4.12

Fo{a electrodinamicd

4.13

Cuplul de fone exercitate asupra acului magnetic

4.14

Proprietdlile magnetice ale materialelor gi comportarea acestora in

cAmp magnetic

4.1

5

^Inductia electromagneticd. Observarea gi definirea fenomenului.

Legea inducliei electromagnetice

4.16

Sensul curentului indus. Regula lui Lenz

1 3 4 6 15

t7

17 22 27 31 39 45 47 51 5tt 56 66 67 74 80

84 84 86 87 88 90 91 91 93 93 95 97 9p ..

99 100

104 106

223

4.l7

AutoinducJia

4.18

Cuplajul inductiv a doud circuite

4.19

^{Energia cAmpului} magnetic al unei bobine

4.20

Fo{a portanta a unui electromagnet

Cap.5

Componente electrice pasive de circuit

5.1

Rezistoare

5.2

Condensatoare

5.3

Bobine

5.4

Componentreelectricepasiveminiaturizate

Cap.6

Efectelec[rentuluielectric

6.1

Efectulelectrocaloric

6.2

Efectulelectrochimic

6.3

Efectul Hall

6.4

Efectulpiezoelectric

6.5

Efectulfotoelectric

6.6

Efectul Seebeck

Cap.7

Curentulalternativ

7.1

Producerea tensiunii electromotoare alternative monofazate

7.2

Mirimi caracteristice curentului alternativ monofazal

7.3

Producerea tensiunii electromotoare alternative trifazate

7.4

Conexiunile generaloarelor. Relalii intre tensiuni

7.5

Conexiunile receptoarelor. RelaJii intre curenli

7.6

Puterea totald in sisteme trifazate

7.7

Comportarea elementelor pasive de circuit in curent alternativ

7.8

Gruparea elementelor pasive de circuit R, L, C.

Cap.8

Sistemul energetic national. Receptoare uzuale. Principiul redreslrii,

filtrlrii

^qi

stabilizirii

8.1

Structura sistemului de producere, transport gi distribulie a energiei electrice

8.2

Receptoareelectrice

8.3

Principiul redresdrii, filtrdrii

li

stabilizarii

Cap.9

Echipamente electrice de comutalie qi de protecfie. Maqini electrice

9.1

Echipamente electrice de comutatie qi de protecfie

9.2

Magini electrice

9.3

Transformatorulelectric

9.4

Solicitdri ale aparatelor gi maginilor electrice

Cap.10

Instalaliielectriceindustriale

10.1

Sudareaelectricd.

10.2

Trac{iunea electricd _9i aclionarea electrici a utilajelor

10.3

Prelucrarea cu ultrasunete gi prin electroeroziune

10.4

Nome specifice de protectia muncii pi PSI in exploatarea

echipatrentelor gi instalaliilor electrice. Acordarea primului ajutor

108 109 I t0

lll tt4 tI4

118 124 127

129 129 133 135

139 141

143

t43 144 148 148

\49 t49

150 155 162

115 188 202 206 210 210 212 216 219

t62

161 171

175

EFii ^Dr. 3787 din 05.04.2005, in llrb rcalizat in cotrfondtate fll

r&ii

trr. 345 I din 09.03 .2004 _$i

kliaAnghel

E

e.;6i-N@eiziaLupu tsicaGeorgescu ElquMgulelei Dumitru

CAPITOLUL

I

DEFINIREA MARTMILOR DE BAZA DIN ELECTROSTATTCA

Electrostatica

studiazl

fenomenele

din

sistemele

fizice formate

din

corpuri

imobile unul

fali

de altul qi din cAmpuri elecarice, la care

mirimile

de stare

electricl

sunt invariabile

in

timp gi densitatea curentului electric de conductie este

nuli.

1-t.

NOTIUNI

SPECIFICE

o Prin

sistem se intelege

un

ansamblu de corpuri Si cAmpuri; ^acestel alc[tuiesc elementele sistemului.

c

Prin sistemfizic se inlelege sistemul in care au loc numai fenomene fizice.

o

Ca element component

al

sistemelor fizirce, cdmpul este o

formd

^de

materie (deosebitA de substanla corpurilor, qi exist?i ^gi in vid).

Convenlional, prin vld se inlelege o regiune a spaliului lipsitd de corpuri, de particule de substanli, dar care conline alte forme de materie (exemplu: cimp electromagnetic).

Fizic, noliunea de cdmp are semnificalia de regiune

din

spaliu unde se manife std anumite pr

op

i e td! i.

o

Cdmpul electromagnetic este

o

formd de materie care poate eiercita

fo(e

^gi momente (ac{iuni ponderomotoare) asupra corpurilor; el are dou6 aspecte particulare: cdmpul electric qi cAmpuJ magnetic. Cele doud cdmpuri se manifesti simultan, dar in anumite condijii ^poate exista numai unul dintre cAmpuri_

.

Fenomenele

fizice

^sunt transformdri care au

loc in

sisteme fizice, frr6, modificarea structurii substanlelor

din

care sunt

alcituite

elementele supuse transformarii.

o

Fenomenele electromagnetice sunt fenomene ftzice ^care, spre deosebire de ahe lenomene fizice (optice, mecanice, termice etc.) cu puline exceplii. nu sunt percepute direct de citre organele de sim! ale omului gi studiul lor este mai

dificil. Mai

comod

qi cu mai

mare

relevanli

practicA este studiul fortplor, momentelor etc. la care sunt supuse corpurile situate in regiunile spa{iului unde existd stdri electrice sau magnetice (stdri electromagnetice).

g. Mhai Octaviao ^pooescu lrfcohe Andronachi

'

: :

rrtrurl

pentru

rElo&i

iPedagoeicj,2018

. irtr-un

sistem fizic se poate produce un fenomen electromagnetic numai dacd

cel

^pr.rfin unul dintre elementele sistemului este

un

corp aflat

ir

^stare

electro-magneticd sau este un c6mp electromagnetic.

.

Prin starea unui ^sislent

fzic

^{se inlelege} un anumit moment corcret, in

care se afla simultan toate elementele sistemului.

o

Toate

insufilile

misurabile pe care le au elementele sisternului intr-o stare oarecare se numesc mdrimi de slare.

Orice mirime de stare, care se referd la o proprietate

definiti

intr-un punct al unui element dintr-un sistem fizic, este mdrime locald sau mdrime punctuald.

Orice mdrime de stare, care se referd la o proprietate definita intr-o zond,

ur

domeniu dintr-un element al unui sistem fizic, este o mdrime de stare globald.

Mdrirnile de stare pot fi, scalare sa\t yectoriale. Modul de varia{ie in tirnp a mdrimilor caracteristice determini anumite regimuri de stare a sistemelor fizice:

-

regimul stalic

-

toate elementele de stare rdmAn constante in timp gi nu se

produc schirnbdri de energie intre sistem gi exterior;

-

regimul stalionar

-

loate mdrimile de stare rirndn constante in timp, dar se ploduc schimburi de energie intre sistem gi exterior;

regimul cvasistalionar

-

^mdrimile variaze lent in timp;

regimul

tariabil

sau

ne:italionar

cel pu{in una din mdrimile de stare este

variabil[.

o

Variatia

in timp a mdlimilor de

stare poate

fi

descrisd

de

funclii matematice;

in

anumite cazuri regimul este denumit dupe aceste func{ii. Astfel, dace toate

mirimile

de stare sunt descrise de funclii sinusoidale, de

frecvenlif

regimul este regrrn sinusoidal.

o

Mdrimile de stare macroscopice, se referi la proprietdli ale elernentelor (corpuri

gi

cAmpuri) unui sistem

ftzic,

care pot

fi

mdsurate direct.

Ele

sunt necesare pentru studiul fenomenelor fizice, care pot

fi

caracterizate prin legi, teoreme, principii.

In teoria macroscopicd (in care se opereazi cu mdrimi de stare macrosco- pice) nu se ia

in

considerare structura interni a substan{ei corpurilor gi fiecare corp este un domeniu material cu structurd conlinud.

Teoria microscopicd, opereazd,

ct

mdrimi de slare microscoplce. care nu pot

fi

mlsurate direct gi considerd corpurile macroscopice

ct

structurii discretd (compuse dintr-un numdr infinit de particule microscopice). Prin teoria micro- scopicd se pot explica mecarrisrnul de producere qi cauzele fenomenelor fizice.

1.2. DEFINIREA GLOBALA A MAruMTT,ON

IN SAZA

Mdrimile primitive (de bazd) sunt rndrimi definite prin abstractizare, prin exttagerea conchziilor esenliale din foarle multe experielrte gi experimente in care intervin numai acele proprietd{i ale fenomenelor calaS{erizate de aceste mirimi.

Cele mai impodante mdrimi de stare primitive care caracterizeazi in teoria macroscopicd starea elementelor din sistemele fizice in care se produc fenomene electromagnetice sunt mentionate in tabelul 1.1.

:

::--:

rnagnetic numai

.- :::p

aflat

in

stare

- -

::::3nt coltcret, in

-:::.-emului

_intr-o

:c:- :-

^{i:rtr-un punct}

--';-.-:.

yttotctuald.

r'- -

^{.:-:-c-r zond, un}

,,.:.:::;--:

_zlobald.

:€ .:-::ie

in timp a

-. : : :::::: :r

fiZiCe:

-.---

-: ^- ::rl

si nu se

:: -:---:: _::

_{:imp. dar}

-.

:

- r- - ^: ::

^{liare este}

::-:.. :e

func{ii

:::r- :-:;lii.,{Stfel, , :-r:, ::

^lreCl enta.l

::-::: .:

elementelor

--::::::.;t. ^Ele

^sunt

:---:'::::rz:ie prin legi,

- _:a:::r.e

_macrosco-

: ::-iilor

_9i ^fiecare

.-,-

.- -;.ice. ^{care nu}

-- ^.,-i:rwd

^discretd

': ?::

teoria

nicro-

;:

^::e:elor fizice.

. DE

B-\ZA

.-

=:stractizare, prin

i

:\:erimente in care te de aceste mdrimi.

rracterizeaza in teoria : se produc fenomene

Miirimile derivate se clefinesc in furctie

;i

^{de alte mdrimi de bazd.}

MIrimi

de

bazl

qi

principale din electrostatici

Aceste mdrimi care caracterizeazd

stiri

ale elementelor unui sistem fizic, specifice producerii fenomenelor electrostatice sunt enumerate in tabelul 1.2.

, Starea de polarizare electricd a unur mlc Starea cdmpului electric sta,tionar intr-un Slarea cAmpului electric stationar intr-un Starea de polarizare a unui corp intr-un puncl

Re{ineli!

.

MArimile

primitive

considerate

ca

mdrimi

de bazl in

electrostatica ^sunt:

sarcina

electrici (adevirati),

momentul electric, intensitatea

cimpului

electric in vid.

o

Mirimile ^primitive

^(de bazn)

din

electrostaticd s-au introdus

prin

studiul efectelor fenomenelor electromagnetice

;i

^{sunt exprimate in rapoft cu m6rimile}

neelectrice care caracterizeazd aceste efecte (exempltt:

fo\e,

cuplttrr).

.

_Definirea

fiecirei mirimi

se va face concomitent

ct

^analiza stdrilor specifice pe care acestea le casacterizeaztrin sistemele electromagnetice.

. in

Sisten.rul Interna{ional

de Unitdli de mdsuri

(S1],

se

foloseqte ^nurnai intensitatea curentttlui electric ca unitate de mdsurd de bazd.

Denumirea

mirimii

^{Simbolul Elementul} f-rr.toiirqt^{din sistem} Domeniul electric sarcina electrici

q _{satt Q} ^corp in stare de incllcale

electrostaticd

momentul electric p _{corn in slae} de polarizare electrostatici intensitatea curentului

.lc.fri. .lP .^n.lr.tie l cory conductor ?n stare

electrocinetici momentul magnetic com in clare de masnetizare

intensitatea campului

E campul elecftic electrostaticd

induclia cdmpului

B campul magnetic masnetostatice

1 _.. V,,erificarea _Si aplicarea competenleloi' 1. Precizali ce se inlelege prin sistem electric.

2. Selectali rdspunsul corect.

C dmpul electromagne tic ^{e s te} :

a. fenomen fizic; b. componenld a unui sistem fizic;

c. o stare a

substan{ei;

d. o stare a materiei.

3. Daji

exemple

din

activitatea practicd unde,

in jurul

unor corpuri ali sesizat forle exercitate asupra altor corpuri; identificali natura fortelor.

4. Precizati ce este vidul.

5. Precizali asemlndrile gi deosebirile intre regimul static _Ai regimul sta-

!ionar.

6. Comparali teoria macroscopica $i teoria microscopicd. aplicate la studiul fenomenelor electromagnetice.

7. Justifica{i modalitatea prin care s-au introdus gi s-au exprimat mdrimile primitive din electrostaticd.

8. Selecta{i rispunsul corect.

Starea electlicd a unui corp este caracterizatd prin mdrimi:

a. scalare; b. vectoriale; c. globale.

9. Selecta{i rispunsul corect.

Mdrimile ^de stare ale cdmpului electric stalionar sunt mdrimi;

a. locale; b. vectoriale; c. globale.

10. Daii exemple din natur[ de fenomene electromagnetice.

1.3. STARI

ALE

CORPI]RILOR SPECIFICE PRODUCERII FENOMf, NELOR ELECTROSTATICE

Fenomenele electrostatice sunt produse de corpuri imobile in stare electricd invariabild in limp ^.

Starea electrici se intilnegte ^la:

-

^corpuri incircate electric (electrizate);

-

^corpuri polarizate electric.

o

Starea electricd a unui cotp se constatA prhr acliunile ponderomotoate pe care,

in

anumite condifii, le supoftA corpul, sau le exerciti asupra altor corpuri prin forte sau cupluri care nu sunt nici de naturd gravitalionald,

nici

de naturi mecanicd sau tennicd.

Retineti!

o In mod natural, majoritatea corpurilor nu sunt

in

stare de inc[rcare electrice, (electrizare) dar pot ajunge in aceastA stare prin anumite

procedee.

l

o _{Starea de} polarizare electrici a corpurilor este diferita de starea de inclrcaid electrici 9i poate exista pemanent sau, in anumite condilii, numai temporar. ^:

1.3.1. Starea de

incircare electricl

incircarea electrici a unui corp se obf;ne prin: frecarea cu alt corp, contact

cu

alte corpuri incdrcate electric, ^plasarea

in

vecindtatea

unui

corp incdrcat electric (induc{ie electricd).

.

Prin activiteli experimentale se pot evidenlia aceste modalitili de incircare electric[ a corpurilor, precum gi forlele electrice exercitafe intre ele.

corpuri a1i

i{c.

^{-te la studiul}

mirimile

ln

^-,

fr-

t- D5tul

:F:'

t*

+*.-

^.

mucmtr

F

Ebh ^goe

elec*icd

'qr*leromotoare

_pe

ldqpra

aftor corpuri

iDE, nici

de naturl

f,:ffifrtrt

-"ni*t*.;;;"

.

in timpul furtunilor este periculos sd atingeli mase metalice mari; acestea se

electrizeazi prin influenJd datoritl acumulirilor de sarcini electrice la baza norilor.

o

^{Intr-o incinti}

cl

pereli subtiri plasati in vid, prin bombardare cu raze gamm4 apar perechi de particule _cu sarcini egale, de semne contrare _Si cu mase egale.

-

DI'FI1\'IREA T4A R1[4ILOR CARrJ CAI{ACJ'IT],R IZI]AZA S1'AItiiA D[i ;NCARCAi{Ili II,HC-IRICA

1.3.2.

Mlrimi

globale _ale

stlrii

de

incircare electrici.

Sarcina

electricl

Starea de incircare electrici

a

unui corp este cdracterizatl de mirimea

primitivi

(de bazd) denumitl. sarcind electricd (adevdratl) simbolizati q sau

e.

. -.

Pentru inlroducerea _Si definirea mdrimii de sarcind electricd. s-a pornit de

la

experienle

in

care s-aa mdsurat

fo4ele

exercitate de un corp eleitrizat asupra unui corp de probd.

Corpul de prob6, in stAri de electrizare diferite, s-a plasat in acelaqi punct in apropierea corpului electrizat, apoi intr-o singurd stare de electlizare, corpul de probi s-a plasat in puncte diferite.

Corpul de probd este un corp metalic sau nemetalic foarte mic, de dimensiuni neglijabile, incircat electric, sus{inut cu un

fir

perfect izolant astfel incAt starea lui de electrizare sa rdmend constante. Starea de electrizare a corpului de probd este astfel aleasd incdt nu modificd, practic, starea iniliald a cotpului electrizat.

S-a constatat cE in acelagi punct:

-

mirimea forlelor

d

^{depinde de starea de} electrizare a corpului de probi;

-

forfele F" igi pot schimba sensul, dar nu qi direcfia;

-

pentru puncte diferite, for{ele exercitate asupra corpului de probi in

stiri

electrice identice sunt diferite.

in acela5i punct se poate scrie:

F _{,=

,u,, F'

= 4:'

F., F.l, F.t

^F,'l .

Relaliile de

nai

sus au permis asocierea valorilor numerice ale unei mdrimi care caracterizeazd slfuile de electrizare a corpului de probd, proporlional cu valorile numerice ale

forlelor

^electrice exercitate asupra

lui

de corpul incdrcal electric.

Aceast6 mbrirne se nume$te sarcina electricd ^gi relalia de proporlionalitate

se poate scrie:

F. "

₌

---!

^F'. ₌ k4(S.,.S.,

). ⁽

^1.1)

O.' C' - ^Ytr! J r''

.

Raportul

valorilor

numerice

ale forlelor cu

care

corpul

electrizat actioneazA asupra corpului de probd nu depinde de punctul considerat

ci

numai de starea de inciircare electricd a corpului de probd.

.

Sarcina electricd este

o

mdrime

primitivd

(de bazit), scalari definitd pentru intregul cotp.

o

Unitatea Sl de sarcinb electricl este coulombul (simbol C).

.

Satcina electricd ce caracterizeazd numai starea de incdrcare electricd a unui corp se nunle$te sarcind electricii adeyiiratii.

rr *, l-.f.r

Fig, 1,2. Forfe electrice gxercitate de un corp electrizat asupra urlor corpuri de probdl

I

corp electrizat; 2 - ^{corp de} probe; Pt, Pr' - ^{puncte in} apropierea corpului electrizat:

F",, F"r, F", - forfe electrice cxercitate in punctul P1 asupra corpului dc proba

.

aflat in stdrile de electrizare S.1, S"2, Sa

F',b F,2,

F,j

forle electrice exercitate in punctul P'r asupra corpului de proba atlat il1 stArile de electrizare S"r, S.z, S"r

llasat in acelagi punct in

de electrizare, corpul de imrte mic, de dimensiuni hot astfel ?ncit starea lui N:coeului de probd este

phi

electrizat.

.

Fortele cu care corpul electrizat aclioneazi asupra corpului de probd cu aceea$i stare de inc5.rcare electricd, ^plasat in ^puncte diferite, sunt diferite.

(Fet

*

^{F" er'.}

^Fez:

^Fez,

^F4 *

^F

_").

o

Forla cu care un corp electrizat aclioneazl asupra unui corp de probl situat in vid

in

apropierea sa este propo4ionali, cu smcina electricd a corpului

de probd _Si cu o valoare vectoriald, locall, caracteristicS punctului considerat.

Cea mai

mici

valoare

a

sarcinii electrice determinate experimental este valoarea sarcinii electrice elementare e.

e ^r ^{1,8 .} 10le C.

Tot experimental s-a constatat cA un cemp electric deviazi

in

sensuri opuse traiectoriile unui proton qi ale unui electron plasali in cflmp.

.

Conventional s-a considerat

ce

starea electricA

a unui

electron este

cancteizatl, de sarcina electricd elementard negativd ^(- e), iar sarcina electrici

a unui ^proton este catacterizalA de sarcina electricd elementard pozitird (+e).

o

Orice sarcini electric[ poate

fi priviti

ca un multiplu intreg al sarcinii electrice elementare, adic6 sarcina electrici este o mdr ime discretd.

o

Sarcina electricd

a

particulelor elementare (electroni,

protoni)

este

considerat[

sarcind

electricd

ptmctifurmd

avAnd

in

vedere dimensiunile neglijabile ale acestor particule.

La

scarA macroscopicA,

in

experienle, putem considera sarcind electricd punctifurmd; sarcina electricd a unot corpuri de dimensiuni foarte mici: bobitp

de soc, sfere metalice, picdturi fine de ulei etc.

r

Fenomenele obseivate in experimentele de oblinere a stdrii de electrizare se pot explica prin teoria microscopici.

. Un corp

eleclrizat negativ contjne

un

exces

de

sarcini elementare negative, adicl, conline electroni in exces.

_ .

^Un corp electrizat pozitiv are un deficit de electroni, adicd el conline un exces de sarcini elementare pozitive.

.

Un corp neutru electric conline un numdr de electroni egal cu numdrul

de protoni.

l.

^{Atomul de} heliu 9i ^de

litiu

au configuraliile de mai jos.

Calculali

sarcina electricA

a

nu- cleului fieclrui atom.

Rezah&re

Sarcina

nucleului

este pozitivd

qi

este

egala cv Z.e, unde Z

^este

numarul de

ordine

egai

cu

numArul de electroni.

QH,:2. ^1,6. 10rec:3,2

10-rec;

4":3,

^1,6.

10-r'c:4,8.

10rec.

2, Un corp de probl are sarcina q = +3,2 pC. Calculali numdrul ^de electroni pierduli de corp.

tr-t-i

^{a" o.otn,}

Ffaforiai't'i-t;

'q-i-&Fobe s

^ii.-_

lgipfi&

^proba

*,--

oecpului

^de probi;

rdri

^{de probd in}

stlri

gicc,

ale unei mdrimi

grffi,

proporlional _cu

tb &

corpul tncdrcat

:

4a ^de propo(ionalitate

( 1.1)

pge corpul

electrizat

h[

conpiderat ci numai

oaZi,), scalard, definitd mbol C).

de fucdrcme electricd

--..-r

Rezolyare

Numin:l

de electroni

rezulti

din impi4irea sarcinii corpului de probd la valoarea sarcinii elementare.

3.2.10-6c

|' =

1.6.10

roC 2

^{10'' electroni.}

1,

^{Un corp} electrizat are sarcina electrici q =

-

^lC.

Calculali numirul de electroni pe care

ii

conline corpul in exces.

Rezolyarc

,- ! - e

^{1,6.10-'' lC}

t^

C =625.10r" ^electroni.

l.

Selectali rispunsul corect.

Forlo pe care un corp o exercitd asupra altui corp este o mdrime:

a. mecanicd; b. electricd; c. de naturi mecanici; d. de naturd electricA.

2. Precizati care sunt stirile electrice ale corpurilor.

3. Precizali trei modaliti{i de incarcare electrici a corpurilor.

4.

Descrieli experimentul care

a

condus

la

definiiea

mlrimii

denumite sarcina electricd.

5. Definiti sarcina electric6.

6. Realizati un corp de probd.

7. Completati tabelul de maijos.

9. Un corp neutru este electrizat cu sarcina q = _l _C. Calculati variatia masei.

10. Doud sfere metalice cu sarcinile q1

:

_{-l4,7pC qi 42}

:

+1g,3pC _sunt puse in contact. Calculali sarcina fiecirei sfere dupd contict.

!-t:.4ctt,:.t;;;:,trt'li.:,ii ;i:r,.,1,;ii :,:it:t:ltit:t, rt,::ilt:

i,,

;!.;,t:;;:t /!:::."r., i:,,t,itce

Legea conservdrii

sarcinii

electrice totale

in

sisteme fi.zice izolate s_a

formulat in urma constatdrilor din experienle _{pe care} deja le cunoagteli.

La frecarea unei ^bare din sticld cu o bucati de postav, electronii din sticld trec pe postav, sticla se electrizeazd. pozitiv, iar postavul se electrizeazi negativ:

sarcina electricd. negativd acumulati de postav _este egald

ct

sarcina electricd pozitivd apdrutir pe bara de slicld.

o

Prin frecare, apar ambele stdri de electrizare; sarcina electricd totald esle constantd dacd nu mai intervin alte influentre.

8. Calculati sarcina electricd a unui pg de

Jt""iiorri

l0