George MacDonald

George MacDonald

@r?ntesa ^gisehf?n??

Traducere

de

Teofil

Stanciu

F ^cnsncAnll

Oradea,2O'17

Toate drepturile asupra edigiei in limba romdnd apo4in Edituii Casa CdrSii. Orice reproducere sau selec|ie de texte din aceastd cmte ^este pnmisd doar cu aprobareain scris a Editurii Casa Cdrtii, Orudea.

Prinlesa gi goblinii de George MacDonald

Copyright A 2077 Editura Casa Ci4ii o.P,2, C. P 30,

410670 Oradea

Tel.,/ Fax: O259 -469 O57 ; ^{03 59 -80076 1} ; ^{07 28 -87 497 5} E-mail: info P ecasacartii.ro

www.ecasacartii.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a Rominiei MACDONALD, GEORGE

Prinlesa _9i goblinii/ George MacDonald; trad.:

Teofil Stanciu. - Oradea : Casa Ci4ii, 2017 ISBN 978-606 -732-067 -1

I. Stanciu, Teofil (trad.) 821.1 1 1

Traducerea: Teofi I Stanciu Editarea: Claudia Stanciu Tehnoredactarea: Vasile Gabrian Corectura: Timeia ^Pop

Ilustraliile: Alina Suiugan Coperta: Marius Bonce

Tiparul executat la Metropolis srl, str. NicolaeJiga3l, Oradea Tel.,/Fax: 0259 -47 2 640

?w^

Scurtdprefafdpentrupdrin{i . .

.

. . . . . .

.

7

1. De ce existdopoveste despreprinlesi. . .

..

. .

.

¹³

2.PrinlesaseritdceEte ....18

3. PrinEesa9i... o sivedem noi

cine. ...

²²

4. Cepdrere avudoicadespre toate astea . . .

..

.

.

30

5. Prinqesa se dd

bitutd

. .

.

³⁵

6.Miculminer ....39

7.Minele. ...53

8.Goblinii. ...58

9.Salapalatuluigoblinilor ...

⁶⁷

l0.Regele,tatalprintesei.... ...76

ll.Iataculbltrdneidoamne. ...82

12. Unscurtcapitol

despreCurdie ...

⁹²

13.Animalele,,piticaniilor".. ...95

14. in seara cAnd se implinea sdptdmdna. . . .

.

100

lS.tesut,apoitors ...105

16.Inelul ..116

17.Primixara.... ...

¹¹⁹

18. Curdie descoperd un

indiciu

^.

.

¹²²

19.Sfatulgoblinilor ...132

20.Ireneqifirulcdliuzitor ...

¹³⁹

Zl.Evadarea... ...

¹⁴⁵

22.BdtrdnadoamniqiCurdie ....158

23. Curdie si mama

lui.

^.

.

. . .

.

¹⁶⁶

24.Irenesepoartecaoprinlese

.... ....

⁷⁷⁷

25. Curdie ajunge la

ananghie

^{. . .}

.

¹⁸⁰

26.Mineriigoblini ...186

27. Gobliniiajungin conaculregal.

.

^{. . .}

..

¹⁹⁰

2S.CilduzaluiCurdie ^....198

2g.Ziddtrie ...203

30.

Regelegipupicul ^...207

31. Apele ^de sub

pdmAnt

^.

^.

²⁷⁷

32. Cel din urmd

capitol.

^.

^.

²⁷⁷

$ ^{cu*a yr{a t ty}

^en

^{hulo ann} li

fatd ^a

¹¹ copii, autor gi pastor, scofianul George

f

^{MacDonald este} unul dintre pirinpii genultifantasy, in care au excelat mai tdrziu C.S. Lewis, J.R.R. Tolkien, Madeleine tlEngle gi

mul!

alpii. De altfel, C.S. Lewis afirma cd nu crede

si

fi publicat vreo carte in care sd nu sc fi inspirat din scrierile lui MacDonald.

Acest fapt nu este intAmplitor, flndnd cont ^cd momen- tul convertirii lui Lewis este precedat si influenlat de lec- tura unei

cd.i

a

lui

MacDonald, Phantastes, despre care

Lcwis spune

cI

i-a ,,botezat" imaginalia. Un inalt elo- giu adus autorului scofian este gi faptul ca C.S. Lewis

il

dcsemneazl drept cSlauzi

in

lumea de dincolo in Marea despdr;ire.

Alt autor cregtin celebru, G.K. Chesterton, a auzi pen- tru prima oari povestea din Prinyesa;i goblinii cdnd

i

s-a

citit la gridini@, dar a ri.mas marcat pentru toata

vi4a

cle perspectiva cargii, care l-a determinat

si

vada lumea intr-un fel anume.

Oarecum in aceeagi noti _9i mult mai aproape de zilele rroastre, o autoare din Canada specializatS. pe opera lui

MacDonald, mirturisea intr-o discugie la care am avut pri- vilegiul si particip cd scrierile autorului scolian au ajutat-o si deplseasci o perioadi foarte dificili din adolescenga ei.

George MacDonald n-a scris doar

cirli

pentru copii,

ci

gi ficliune pentru adulli, poezie, lucrdri de teologie,

George MacDonald

eseuri sau criticd literari.

A

fost un orator apreciat, un cregtin autentic _Ei

o

gazdd deosebit de ospitalierd, atdt in vremea cAnd locuia in Anglia,

cit

^gi dupi ^ce s-a mutat cu toatl familia in Italia. Printre prietenii lui MacDonald, se numdri autori celebri precum Mark Twain sau Lewis Carroll, iar lista lui de admiratori este una foarte lungd.

Chiar daci, oficial, MacDonald a fost un protestant, scrierile lui sunt citite ^{gi apreciate} in toate denomina1iu- nile, ajungdnd si fie cunoscut gi preluit

pinl

gi de cregtinii ortodocgi, care sunt de obicei mai familiariza4i culitera- tura din spalul rislritean.

Literatura pentru copii, care ne intereseazdin cazti de

f

E

^ ^atras atenfia publicului inci de la primele edilii ale

ci4ilor. insigi celebra regini Victoria a Marii Britanii ^a introdus cirfile lui MacDonald in bibliografia nepolilor ei.

Prima mea int6lnire cu numele lui George MacDonald s-a produs in urmi cu weo 10 ani, prin intermediul lectu- rilor din C.S. Lewis, dar gi prin insistenla unor amici care

tot aduceau vorba despre un ,,alt autor foarte interesant"' CAnd am inceput

si mi

^{interesez in} dreapta gi in stanga

cu ce ^ag putea incepe lectura gi

o

eventuali traducere, un domn pe nume Robert Tiexler, pe ^care l-am descope-

rit

in clutdrile ^pe internet, mi-a recomandat frrd ezitare ,,Curdie'sbooks" (,,cdryile lui Curdie"): Prinyesa;i goblinii si Pingesa;iCurdie. Traducerea de fa1i a fost inceputi atunci, dar, din diverse motive, n-a putut vedea pAni acum lumina tiparului.

Agadar, cele doui

ci4ulii

pe care le leagd personajele principale (gi prea pulin firuI epic) reprezinti o ^ferme- citoare poartl de intrare

in

universul creat de ^George MacDonald. Lectura lor nu este doar captivanti, ci oferi _9i beneficii de ordin moral gi spiritual.

De ce qi-ar ,,pierde vremea" copiii sau

pirinlii

cu povegti? Pentru aintra insi in acest univers al povegtilor

Scurtd prefayd pentru pdrin;i

pentru copii, e necesar un exerciliu de smerenie. in cuvin- tele lui ^Isus, trebuie si devenim _,,ca nigte copilagi" pentru a putea intra

in

imparafla cerurilor. Pentru MacDonald, c foarte important ca adulgii sd fie capabili sd priveascd Iumea cu uimirea, inocenga si smerenia unui copilag. La care ar trebui si se adauge neapdrat gi dorul sau nostalgia dupi lumea de dincolo.

Se cuvinte precizat

ci

MacDonald are pretengia

ci

inclusiv ciryile sale pentru copii sunt adresate gi maturi- lor capabili sd invele, cu modestie, din lucrurile aparent mi.runte gi neinsemnate.

in cele doui

ci4i

^pe care vi le propunem, eroii sunt cu adevdrat fascinangi tocmai pentru

ci

oferd fiecirui cititor (chiar gi celor deja maturi) posibilitatea sa se identifice cu

trimintarile, dilemele, ciderile si reugitele lor.

Curdie nu e doar un personaj care triieste o aventuri miraculoasS, ca in orice alti ^poveste, ci e un biiat care igi triieste aventura spiritualS, care se petrece in lumea bas- mului, dar e valabili dincolo de ea. Str5-stribunica prinle-

sei Irene este un personaj-cheie, perechea spirituali ^a lui Aslan din Narnia. Ea apare mereu in momente critice, faci- liteazd comunicarea dintre personaje, dar si dintre lumi.

Spre deosebire de Aslan ins5, ii place si umble deghizatd, sa nu fie recunoscute. E discretd, dar mereu prezenti.

E tdcuti, dar foarte acdve. Poate fi

gisiti

in cele mai neag- teptate locuri - ^{in pegterd, in} pustietate -, ^{insd uneori este} imposibil de

gisit

acolo unde te-ai agtepta s-o vezi

-

ⁱⁿ

turnurile conacului regal in care sustine ca locuiegte.

Irene e fetila pe care orice pdrinte cu scaun la cap qi-ar

dori s-o

aibi.

ingeleapt5, fermd,

cinstiti,

manierati, se

comporti aproape intotdeauna _,,ca o adevirati prinlesi", dupd cum flne ^sd repete mereu autorul. Mai puqin friman- tatl decdt Curdie, are gi ea parte de suferinqi, nu e o

risfI-

latI ^a familiei, nici a sorlii.

George MacDonald

Curdie e iarigi un bliat de pus pe rani: harnic, siritor, curajos, ager, cumpitat, onest, perseverent. Lista calitd-

fllor

sale se completeazd pe misura desflgurdrii eveni- mentelor. E un exemplu demn de admirat gi de promovat, cum se spune asdzi.

Trebuie linut ^{cont cd existi o} diferenli intre cele doul

cdryi. Nnyesa ;i ^{goblinii are mai}

multi

,,ac1iune", e mai aventuroasi gi mai accesibilS. Chiar gi pregcolarii o pot savura

in

lectura piringilor. lnt2"mpldrile

nu

sunt ^doar interesante, ci ^gi pline de inviliminte. Prin;esa;i Curdie ^e

o carte cu mai multe straturi. La un prim nivel, poate fi

urmlriti

^{gi de} copii mai mici, dar straturile mai de adin- cime vor fi descoperite la vdrste ceva mai mari.

in ci4ile lui MacDonald, orfanii ^gi copiii cu plringi au aceeagi 9ansI. ^Pringesa Irene cregte practic gi

firi

^mamd

(care a murit),

si ftrd

tatd (care este foarte oflrpat cu treburile regatului). Curdie, pe de altd parte, se intoarce de fiecare dxd la cisula de pe coasta muntelui in care

il

atteaptd mama gi tata. Dar amandoi pot fi copii bine-cres-

cuti

_$i

inplepfl. in

spatele acestei decizii

a

autorului, putem

binui ci

se

afli

^ceva din propria experienli de via1i, cici pe cAnd el avea doar 6 ani, mama lui MacDonald a murit ripusi de tuberculozi.

Asemlniri

cu personaje biblice. Se pot face o serie intreagi de paralele intre intimplirile din carte gi episoade biblice. Curdie are de infruntat diverse obstacole, la fel ca

David, Daniel sau Ghedeon. Irene este considerate., pe nedrept, mincinoasd, precum Iosif de cdtre fragii sii.

intr-un episod fascinant, Curdie

sti

fafe

in

fapi cu bdtrAna doamni Irene (stri-stribunica misterioasi) intr-o sceni ce amintegte de momentul in care Isaia stitea ina- intea tronului

lui

Dumnezeu. Ceva

mai

tArziu, acelagi Curdie impreund cu o slujitoare umil5 de la palatul regal vor simli pe pielea lor cum e sa fii un profet pe care lumea

10

Scurtd prefapd pentru pdinli

il

ia in rAs sau wea

si-l

omoare (la fel ca pe Ilie, ^Elisei, lcremia sau Ioan Botezltorul).

Aparenlele sunt ingelitoare. George MacDonald std.- ruie foarte mult pe ideea ci ochiul poate sd se insele _{9i cd} e rrevoie de credinl4 de inqelepciune, de iubire pentru a inge- lcge lucrurile care se ascund diricolo de aparenle. Curdie nu o poate vedea pe su5-strlbunica Irene decdt dupd ce ajunge intr-o situalie critici,

flri

iesire, c6nd e pregitit sd accepte ajutorul altcuiva, chiar venit din alti lume.

in cea de-a doua carte, inallii slujbagi de la palatul regal nu sunt ce par a fi, iar animalele slute gi hidoase ascund cali- tefi neasteptate. Tot acolo, locuitorii din cetatea de scaun a regatului locuiesc, la propriu, pe un munte de aur

firi si

aiba habar gi

flrd si

inpeleagi valoarea ce zace sub casele lor. Toati lumea se

uiti

doar la _,,ce izbeste ochiul", flrd sd inleleagi lucrurile cu adevS.rat importante si prefioase.

Cei care

insi

izbutesc

sI

treaci dincolo de aparenfe se imbogdlesc intXi de toare pe dini.untru, cici sub coaja

lucrurilor stau, discrete, virtuqi gi adev5ruri care inc6.nta inima 9i innobileazi caracterul. Curajul, discernim6.ntul, pacea sufleteasci, inlelegerea sensului existenlei nu sunt la indemdna oricui oricAnd.

imbitrinirea

cu folos. Un alt motiv pentru care ,,cdr-

fle ^lui Curdie" pot fi de folos _9i adulgilor esre acela cd dis- cuti, mai discret, dar destul de

clal

despre imbitrdnirea cu folos. Experienpa de via15 nu are o valoare in sine, ci doar in misura in care glefuiegte omul qi

il

ajuti si inle-

leagd ceva despre lume, despre el insusi _9i despre Creator.

Unii ^se indcresc si se inrdiesc pe misuri ce trec anii, deve- nind niste bitrAni nesuferiri, cdrcotasi, migei _9i invidiogi.

Strd-strabunica Irene, pirinEii lui Curdie sau unii din- tre slujitorii regelui (destul de putini, din pi.cate) sunt cxemple de oameni care imbitrAnesc frumos gi reugesc

si

creeze in jurul _{lor o} atmosferd plScut4 ?n care respiri

11

George MacDonald

ingelepciune, bunivoinlS, ^{rdbdare, voiogie,} adici lucruri

care te atrag, nu te pun pe fugd.

Am obligalia morali de a adresa mulpumirile mele celor care au contribuit

in

diverse moduri la finalizarca traducerii celor doul volume (Pringesa;i goblinii, Prinyesa

;i

^{Curdie). in primul rdnd,}

ii

sunt dator vdndut lui Kirstin Jeffrey Johnson, o adevirati doamni, ^care m-a ajutat cu numeroase sugestii atunci cdnd textul englez devenea prea incdlcit 9i cu materiale despre viaqa gi opera

lui

George MacDonald. Kirstin deflne un doctorat oblinut cu o lucrare despre MacDonald, astfel cd toate sfaturile gi indemnurile ei se sprijini ^{pe un vast} material documentar gi pe opinia avizatd" a cercetitorului specialist.

Pe

urmi, in

ordine intAmplitoare, se cuvine

si

^le

mulgumesc urmitorilor:

Dinul

gi Mihaela Ministireanu, Miriuca Craig gi Ioana Herring, Robert Trexler, Adi Toma, Claudia, Sonia gi Robert.

M-am inspirat pentru aceaste prefap din mai multe surse. Nu am indicat fiecare trimitere cu

noti

de subsol ca si nu incarc suplimentar textul, dar cititorii ^{care doresc} si continue pe cont propriu documentarea se pot folosi de lista de mai jos:

*"*, _Chrktian History, lsstu 86: Gemge MarDonald, Witer Who lnspired

C. S. Lewis, https://www.christianhistoryinstit:ute.org/ magazine/issue ,/george-macdonald-writer-who-inspired-cs-lewis,/

Jeffiey Johnson, Kirstin, Roofed Deep. Discovering thc Litermy ldentity of Mythopoeic Fantastist George MacDonald, in Linguaculture 2,2O74.

King, Don W., The Childelike in George MacDorald and C.S. Lewis,http:/

/

cslewis.drzeus. net/papers,/childlike-in-george-macdonald-and-cs-lewis Petzold, Dieter, Beasts and Monsters in MacDonald's Fantasy Stories, http ://www. snc.edu,/northwind/document/By-volume / sk0z0

-

Volume_1 4_- 1 99 5,/sk00 1 _Beasts_and_Monsters_in_MacDonalds- Fairy_Stories_-_Dieter*Petzold.pdf

Tiaducitorul

t2 ¹³

Capitolul I

A, ^{tn %isfii}

^o?o?)oste

fiyareTrn{esd

A fost ^{odatd. o} pin[esd...

- ^Domnule povestitor, dar de ce scriegimereu despre printese?

-

^{Pentru cd fiecare fetigd este o pringesd.}

-

^{Dacd o sd le} spuneli una ca asta, o sd se umflein pene.

-

^{Nu cred, mai ales} dacdyorin;elege ce qm euin gdnd.

-

$iceavelitngdnd?

-

^{la sd yedem, ce crezi tu cd e o printesd?}

-

^E fiicaunuirege!

-

Foarte bine. Asta inseamnd cd fiecare fetitd" ^{este o} prin- 1ud, iar eu nu mai am nimic de addugat decit cd mereu o pqste primejdia sd-;i uite rangul ;i ^{sd se poarte ca si cdnd ar} fi ^crescut

cu porcii. Am ydzut cu ochii mei prinpese care se purtau ca niye

copii de ho;i

;i

^de punga;i, iatd de ce trebuie sd li ^se spund cd sunt prinfese. Si ^{acesta e} motivul pentru care, ori de cdte ori

incep o poveste, imi place sd fie ^{cu o} prinlesd. _{Cdci atunci} pot sd spun tot ce amtn gdnd;i a;apot ^sd-i dauprinfesei cele mai de prep lucrui pe care le am pentru ea...

-

^{Atunci vd rog sd} continuati...

.-d

fost odata o

mici

printresd al

cirei

tare era rege

( ^r..) Ipeste o

lari

foarte mare ce se intindea peste o surnedenie de

vii si munli.

Castelul

lui

se indlga pe rrrrul

dintre

acei

munli qi

era

mdrel gi

stralucitor.

l)rinlesa, pe care o chema Irene, se nlscuse

in

^castel,

George MacDonald

dar, din cauzd

ci

mama ei fusese foarte slSbiti, la scurt timp dupl ce a venit ^pe lume, fu

trimisl

intr-un sat, ca

si

fie crescutd de nigte _@rani. Acolo, locuia intr-o casi

pe jumltate castel, pe jumitate gospodirie ldrineasci, ridicatd pe coasta unui munte, cam pe la mijloc intre poale gi vdrf.

Pringesa;i goblinii

Prinpesa era o

flpturd

drigilaEd gi, la vremea cdnd incepe povestea noastrd,

si

tot fi avut vreo opt ani, dar crc$tea vazindcu ochii. ^Era frumusicd gi senind la chip, iar ochii ei erau de culoarea cerului pe inserat, ca

doui

stclule strdlucitoare

in

albastrul

lor

noptatec. Atdt d,e

tlcs se ridicau spre cer cei doi ochiEori, incdt ai

fi

zis r:ir se gtiau cobordgi tocmai de acolo. Pe tavanul albas-

t ru al oddilei sale erau pictate stele, ca

si

semene cu ccrul. Dar tare

mi

tem ^cd ea nici nu vdzuse cum aratd tlc-adevd"ratelea cerul instelat, _Ei asta dintr-o pricind pe care aE face bine sd v-o destiinuiesc indati.

Munfi igtia

erau foarte glunoqi; peqteri uriage cu cariri intortocheate, unele potopite de

riuri

subpdmdn- lcne, iar altele strdlucind

in

toate culorile curcubeului clnd se intdmpla

si

ajungi cite o razd de soare pAni in

addnc. Mare lucru nu s-ar fi stiut despre ele, daci n-ar fi cxistat minele, nigte puquri adinci, cu galerii nesfArqite qi trecitori care fuseserd sdpate pentru a scoate minere- urile ce se gS.seau din belgug in p6ntecele munEilor. in timpul sdpdturilor, minerii diduserd peste nenumirate tuneluri naturale. Cdteva chiar ieqeau la suprafali, des- chizAndu-se departe de lume, in weo coastd de munte sau in vreo viroagd.

Ei bine, in aceste locuri subplm6"ntene locuiau nigte (iinge ciudate, numite cdnd gnomi, cAnd kobolzi, cdnd goblini. Umbla o legendd prin lard ci, pe vremuri, ei ar

li

locuit la suprafali qi seminau cu oamenii. Dar din anumite pricini

-

^{umbli fel gi fel de zvonuri} despre asta:

fic cd regele le-a pus niqte biruri ^pe c;re ei le-au socotit prea grele, fie cd le-a rdnduit nigte datini ^care nu le furd

1rc plac, ori cd a inceput

si

se poarte mai

riu

cu ei, fie

ci

a dat porunci mai aspre. Oricum va fi fost, urmarea lu cd

toli

se

ficuri

nevizuli din tot regatul. Dupd cum

t5

George MacDonald

spune legenda, in loc sd caute

alti

_tare, se ascunserd in pegterile de sub plmdnt, de unde n-au mai iegit nicio- dati decit noaptea _Ei din cAnd in ^{cdnd se} lisau vdzuli de oameni, dar mereu se fereau

si

fie

vizuli

^{de prea}

multi

lume deodatd. Se zice

insl

^{cd prin} pd4ile munlilor pe unde nu prea pdgea picior de om, ^ieEeau noaptea afard,.

Cei care i-au zdrit spun

cI

tare s-au

slulit

de-a lungul generafiilor; nici nu-i ^de mirare, de vreme ce

hiliduiau

departe de lumina zilei,

in

locuri reci gi intunecoase.

Ajunseserl acum nu doar ceea ce numim noi ur11i, ci fie din cale afard de respingdtori, fie caraghios de ciu- daqi, nu doar la chip, ci gi la trup. Cei ce au mai vdzut cAte unul spun

ci

nici cea mai ndstrugnicd inchipuire n-ar putea

zugrdi, in

cuvinte sau cu creionul,

inflli-

garea lor nespus de anapoda. Dar eu cred cd cei care zic una ca asta i-au incurcat pe goblini

-

^{despre care vom}

mai vorbi curAnd

-

^{cu animalele lor de} casi. Goblinii nu erau chiar atat de

diferili

de neamul omenesc precum lasd aceste descrieri

si

se ingeleagd. $i, ^pe

misuri

ce

trupul lor se schimonosea, mintea lor sporea in cunog-

tinli

Ei istefime, iar acum erau in stare sd facd lucruri la care muritorii pimAnteni nici cu gnndul nu pot gnndi.

Dar unde este minte

multi,

e qi prostie cu carul, ^aEa

ci

cea mai mare plicere a goblinilor era sd-i necdjeasci pe oamenii care locuiau sub soare, deasupra

lumii

lor subpimintene. Mai pistrau incd atdta bunivoingi unul pentru altul incdt

si

nu devini cruzi ^de dragul cruzimii cu cei care le ^ieEeau

in

cale; dar mdnia strf,mogeasci pe care o nutreau

fall

de cei care le luaseri locul

-

^qi

mai cu seamd fa1d de urmaEii regelui care

ii

alungase

-

era atilt de vie, inc6t pdndeau orice

prilej si-i

chinu- iasci in moduri la fel ^de ciudate precum inflliqarea lor.

Dar, cu toate ce erau pipernicili gi slu1i, puterea le era

l6 17

Printesa;i goblinii

pt' mlsura

istelimii.

De-a lungul vremii, gi-au ales _Ei

ci

rcge _Ei propria ordnduire, care aveau drept menire tlt' cipatdi, dincolo de treburile lor obignuite, sd nisco-

lcrrscI. pocinoage pentru vecinii lor pdmdnteni. E destul rlt' limpede acum de ce mica prinlesl nu vizuse nicio-, rllta cerul instelat al noptrii. Cei care ii purtau de

griji

se r('lncau prea tare de goblini ca s-o lase sd iasi din casi, t lri:rr

insofiti

de

tot

alaiul; ^gi pe

buni

dreptate, iar noi vorn vedea in curind de ce.

Capitolul2

&nynto

^se

^ratane;te

O@

^{rpuneam ci prinresa avea vreo opt ani, la ince-}

Y

putul povegtii noastre. $i ^iatd cum incepe...

lntr-o zi

ploioasl, cdnd muntele era acoperit ^de neguri ce se adunau in stropi mari, ^care apoi se prdvd- leau pe acoperisul vechi al conacului, de unde cideau ca

o perdea de apd de pe stregini, prinEesei nu-i era

ingi-

duit, bine-nleles,

si

iasd, afard,. $i ^ldncezea nevoie mare biata pringesi, pini-ntr-atat, incat nici

juciriile

n-o mai inveseleau. V-aqi mira ^nespus de una ca asta, dacd ag avea vreme si

vi

^{povestesc fie si} numai despre jumitate dintre

juclriile

ei. Dar cum nu sunt ale voastre, nu agi

inlelege mare lucru: nu te pofi plictisi de lucruri pAni nu-s ale tale. Cu toate ^acestea, ar

fi

trebuit

si

^vedegi

cu ochii vogtri ca sd putegi crede una ca asta: prinlesa stdnd in odaie, cu tavanul de deasupra ei zugrivit pre- cum cerul instelat, iar pe o mas5

lungi,

toate

juciri-

ile pe care le avea. Daci un pictor ar vrea

si

inflgigeze weodati tabloul acesta, l-ag sfhtui

sI

lase

juciriile in

pace. $i mie mi-e teamd

si

le pomenesc gi cred ^{cd gi} pictorul ar face mai bine sd nu le deseneze. AEa ar fi cel mai chibzuit din partea lui. O fi el in stare

si

faci o mie de lucruri la care nu

mi

pricep eu, dar nu cred

ci

ar putea desenajuciriile. Totugi, ^e la fel de adevirat cd

l8 ^.19

Pringesa;i goblinii

rrimeni n-ar putea s-o inflligeze mai bine pe prinlesi tlccdt un pictor

-

^{stand pe scaun cu} spinarea cocogati, t'u capul plecat, cu

miinile in

poali, foarte tristd., cum irr Ii zis ea, fard,

si

aibl

alti

^idee mai bund decdt

si

iasi

rrlirrd gi

si

se ude pAnd la piele, sd se aleagi cu o riceald strasnici. ce s-o

puni

la pat gi sd fie hrdnitd cu fierrurd

\, i: tii.

{