GHID ESENTIAL PENTRU FORMAREA VIITORULUI ADULT, DE LA NA$TERE PANA LA24 DE ANI

PAULA POLK LILLARD

EDUCNTln MONTESSORI

GHID ESENTIAL PENTRU FORMAREA VIITORULUI ADULT, DE LA NA$TERE PANA LA24 DE ANI

&*

Bucuregti

CupnrNs

Ceprtor,ur,

1. Originea educagiei Montessori

Ceprror,ur,

2. Privire generali asupra

invitamAntului

^l

primar...

...49

Ceprror.ur

3.

Schimblri in timpul

celui de-al doilea

pIan...

...75

Caprrorur

4.

Marile

lecqii gi lecgiile-cheie ... 87

Ceprror.ur

5.

Mediul silii

de

clasl

...115

Cap

rr

o r,ur, 6. Profesorul _de clasi eleme ntarl...

IZT Ceprro

ru

r

7 . Libertate si responsabilitate ... L 41

Caprrorur,

8. Scene

dintr-o sali

de clasl

elementari

...161

Caprrorur

9. Planurile maturitigii... ...209

Clprrorur

^10. Montessori: prezent si viitor... ....241

Anexi.

Reflecgiile unei eleve .. :... ...255

Mulgumiri

...261

Bibliografie...

...263

Indice

...265

Pn=rnrA

Volumui de fagi este o rrecere in

revisti

a teoriei si

practi- cii

Montessori, cu accent preponderenr pe

anii

de gcoali

primari ai copilului, si

esre

destinat piringilor,

profe-

sorilor si ruturor celor

care

sunt

interesati de educatie

in

prezent.

M-am

simEit

obligati si scriu

aceasti carre.

Permite gi-mi sI

vi

explic de ce scrierea

cirgii

se datoreazi,

in

parte, unei conversatii purtate nu demult.

Cilitoream cu avionul, locul

meu

fiind lingi

cel al

unui birbar

care

pirea si aibi virsta

la care ar

fi trebuit si aibi copii mici.

S-a

intimplat _si

aflu cL avea

doi biiegi ln virsti

de

noul si

unsprezece

ani, amindoi invigind

la o mare gcoali Monressori

din

Chicago,

inci

de la

vir-

sta de

trei

ani. Deoarece aceasri.

;coali

asigura educatia de

nivel

elementar cu un program de ;colarizare

pentru

gimnaziu,

tatil

intenEiona si-gi lase

fiii

acolo pAnL la vAr- sta de cincisprezece ani.

Apoi

ei ar

fi

trecut la o scoall de stat sau la una

particulari;

nu era sigur pentru care

dintre

ele

si

se

decidi

si se agtepta ca

fiii lui si aibi

un cuvAnt de spus

privind

alegerea finale.

L-am intrebat cum de a ajuns sI aleagi

educatia Montessori

pentru copiii lui.

Paur-e Por-r Lrrr-enp

- ^{A fost}

deciziasoliei mele, a spus el. Eu eram ocuPat cu munca.

Am lisat-o

pe ^ea

si hotirasci.

De fapt, eu nu eram de acord

si rimini

la Montessori

cind

^{au ajuns}

in

clasa

intii.

Eram

ingriiorat ci

este un mediu _{Prea Protec-} tor.

Mi-am

schimbat opinia

in

decursul anilor.

Am

ajuns

si mi implic

foarte

mult.

Cind

l-am

intrebat

ce-i place la Montessori, mi-a

ris-

puns

ci spiritul muncii in echipi

pe care ajung

si-l aibi copiii;i

capacitatea de

a-;i

alege singuri

drumul.

- ^{Au spirit} competitiv,

a spus el. Togi

copiii

au, dar

aici

e

altfel.

Acegtia se inEeleg

foarte bine ;i

sunt foarte

increzitori in ei. Sunt

aProaPe ca

ni;te

adulgi

in atitu- dinile lor ^fagi

de ceilalgi. Le

pasi

de intreaga lume. ^Ba chiar au reugit

si mi faci si mi implic intr-o

activitate de

voluntariat pentru

^oamenii

fbri

adlpost.

A ficut

apoi o

patzL;i

^{a sPus:}

- ^imi

^{dau seama}

^ci

nu-gi vorbesc despre Montessori'

igi

spun cum sunt

copiii

mei

pentru ci

merg la

o ;coali

Montessori.

Apoi

^a comentat despre algi

copii din vecinitate,

^care erau

prieteni cu fiii lui, ^{mulgi dintre ei invigAnd la}

^o

gcoali

particulari

^de

modi

veche, cu o foarte

buni

repu- tagie

privind

^calitatea

inviqimintului.

- ^Nu

^vreau

^si-i

^{vorbesc de}

^{riu pe}

^acei

^copii,

^{a con-}

tinuat

el.

in

esenEi

sunt copii buni, ^{dar sunt}

softsticaEi

lntr-o manieri artificiali, ajungind pinl

la ^a

fi

arogangi.

Nu mi

^se pare

ci

^sunt interesagi

si-gi

dea silinga

sl faci totul

^cAt mai bine pentru binele lor. Se pare

c[

se concen-

ueazldoar

pe ideea de a-i deplgi pe ceilalgi.

Enucalre MoNmssonr

L-am intrebat pe

acest

tatl dacl

este

ingrijorar in leglturi

cu murarea

fiului siu

mai mare Ia liceu, unde va

fi inconjurat

de

copiii vecinilor

sau de algii ca ei, care au ayut o experienEi

atit

de

diferitl in primii

ani de

;coali.

El a

rispuns

rapid:

-

^Da,

^{pentru ci mi}

^tem

^{ci fiul}

^{meu le va}

^pirea

^excen-

tric. Mereu studiazi

ceva

ciurind rispunsul la o intre-

bare pe care

;i-o

^{pune singur.}

Imediat,

insi,

^s-a

rizgindit.

- De fapt, nu. Nu

cred

cI

va avea probleme,

penrru cI

are

foarte multl

incredere

in

el.

Nu

va

fi

deranjat de

ironii, daci

se ajunge la ele. Se ingelege cu roate lumea si e

obisnuit si

fie independent. Este doar o remere pe care o am eu.

Apoi

a continuat, descriindu-;i propria experiengi

din

gcoala

primari.

Ficuse gcoala

primari

si

gimnaziul la

o gcoali de stat

intr-un cartier

recunoscur a

fi

una

dintre suburbiile

de

marci

ale orasului Chicago.

Totu;i

a spus

ci

a fost o experienEi.

in

care s-a

simtit

singur.

- ^Nici unul dintre profesori nu mi-a fost

mentor.

Atmosfera

era

foarte

rece.

Metoda Montessori

este un mod atent de a preda, a

continuat

el.

in

cele

din urmi, i-am

explicar munca mea

legati

de educaEia Montessori.

- ⁱⁿ _"..rt

caz, permite-mi si-Ei pun o intrebare in

legl-

turi

cu ceva ce

mi

nedumeregte, a

rispuns

el.

Nu toati

lumea gtie ci ^existi

^sistemul

Montessori. De

ce? Este foarte bun.

Peur-a, Por,r Lrr,r.enp

I-am lngeles frustrarea.

intr-adevir,

^au trecut patruzeci de ani de cAnd am inceput

si

predau cursuri de gimnaziu la ;coala de stat

din

Terrace Park,

Ohio,

gi

totusi

gcolile noastre

nu sunt mai

apropiate de crearea

unei leglturi intre

educagia

copiilor ;i

dezvoltarea

lor

ca fiinge umane, fiecare

copil fiind un

om cu o contribugie unic5. pe care o aduce

in

cadrul societiEii.

Cit[

vreme

nu

^se realizeazi acest lucru, gcolile noastre nu vor reugi

si-i

ajute pe

copii si devini

elevi activi, conectagi la societatea

din

care fac

parte gi

investigi

cu autoritatea de

^a. realiza.

lucruri in

cadrul ei.

Plringii cautl gcoli

care

si le ajute copiii si

se pre-

giteasci pentru lumea schimbirii in

care

triim. Din

picate, ei gisesc in mod consecrrent sisteme educagionale ancorate

in trecut, cledite pe

recompense

gi

pedepse,

ierarhiziri prin

ajustare

;i

clasamente

in cadrul

clasei, invigare pe de rost gi testare.

in primul rind, cind sti;i

asculti., fiecare elev este izolat la un

pupitru, avind prin

urmare prea pulin

e

ocazii de a-9i dezvolta

aptitudinile

sociale gi de comunicare necesare

rezolvirii

problemelor

din

lumea

reali.

in plus, in ultimul deceniu

standardele comporta- mentale gi de

disciplinl din

gcolile americane au suferit un perperuu declin. Sfidarea, insolenga gi diversele grade de violenEi sunt

din

ce

tn

ce mai

intilnite printre

elevi.

PlrinEii

sunt preocupati de

impactul

atmosferei negative

din

gcoali asupra

valorilor

gi

atitudinilor copiilor

lor.

Periodic, au fost incercate reforme

in domeniul invi-

Eimintului. in anii

^{1960, a fost}

^adoptati

o abordare, cea 14

Eoucalre MoNrrssonr a

cursurilor

cu ^acces liber, ca urmare a

publiclrii lucririi

de temelie

aluiJohn Holt, intitulati How

Children Fail.

Aceasti

abordare

il

^elibera

pe profesorul din clasl

de metodele stereotipe ale

curriculumului _;colar

obignuit,

permiEind

acordarea

unei atentii

mai

mari nevoilor

ffe-

cirui

elev

in

parte gi

creirii unui mediu

de invigare mai relaxat

;i ^mai

^vesel.

^Aceasti

^{miscare de}

^reformi ;i

^alte

asemenea

nu

au

reu;it

ins5.

si includi

componente aca- demice clare, capabile

si-i

ajute pe

copii si atingi

stan- darde

inalte in citire,

scriere,

matematici si

modelarea

capacitiEii de gindire si

comunicare

clari; nici nu

au inEeles necesitatea de a

privi

educagia

copilului in

ansam-

blul

ei. Scopurile si metodele de la fiecare nivel de

virsti

trebuie si

formeze

un intreg

coerent, astfel

incit copiii

si-si

atingl

potenqialul maxim de dezvoltare

individuali.

Aceste

eforturi

de

reformi

au fost,

prin

urmare, menite e;ecului.

La

inceputul anilor

1960, am descoperit o abordare a

educagiei care echilibreazd.

libertatea cu

responsabilita- tea

in

sala de

clasi, stabilind in

paralel standarde inalte de dezvoltare

intelectuall

gi

sociali pentru copii. La fel

de

important

^este

faptul ci

aceasta cuprinde o

viziune

a

dezvoltirii fiintelor

umane

din copilirie pAni la

matu-

ritate. in

consecinEi, este

un plan de

educatie

logic ;i

unitar,

care insoge;te

copilul

de la o

etapi

de dezvoltare

la urmitoarea. Aceasti

abordare

unici a

educatiei este metoda Montessori.

Am

avut norocul

sifac

cuno;tinEe cu educaEiaMonte- ssori

in

sala de clasi.

Am intAmpinat

aceasti

experienti

Peure Por.r Lrr,r.eno

flr;.

idei preconcepure gi am

vlzar nemijlocir

beneficiile pentru copii. Eram asistenri la o clasi de prescolari, unde

inviga al

treilea

dintre

cei pe

atunci parru copii

ai mei.

Treptat,

mi-a devenit clar

in

decursul acelui

prim

an

ci

abordarea Montessori este ferm

inridicinati in

riparele de dezvoltare ale

copiilor.

Se pare

c[

aceasra este

pregiti-

rea elementari pe etape de dezvoltare, dar

in

acelagi

timp

elibereazl energia

umani naturali si

trezeste morivafia

interioari,

ceea

ce-i ajuti pe copii s[ obgini

rczultate

intelectuale si

sociale

mai

bune.

in

aceasti

clasi,

pre-

gitirea indirecti (la limbal

gi

calcul)

a

inceput cind

ei aveau

trei ani,

ceea ce a

flcut posibil

ca

ni;te copii

de cinci ani

si

inceapi

si

citeasci si

si

scrie sponran, precum

gi

si

rezolve probleme de

matematicl -

adunare, scldere,

inmultire;i

impS.rgire

-,

ingelegAnd sistemul zecimal.

Au

ajuns

la

acest

nivel neobignuit

de dezvoltare

printr-un

proces

de

explorare

si

descoperire,

folosind

materiale concrete, aflate la

indemini.

Lafelde important, in

termeni de dezvoltare

La tel de

important, in

termeni de dezvoltare

umani,

este

ci

acegti

copii

erau independengi gi

increzitori in

sala de clasi, iar creativitatea, fericirea

;i

^dragostea

^lor

^de

invigituri

erau evidente.

imi

aminresc

ci

am fosr deose-

bit

de

surprinsi

de blindegea

neobisnuiti

a

copiilor

gi de preocuparea

lor unul fagi

de

celilalt,

precum

;i

^{de grija}

cu care mAnuiau obiectele care-i inconjurau. De fapt, nu mai vizusem

in

viaEa mea

copii

atAt de

mici

care

sl

fie atAt de autodisciplinaEi gi de responsabili.

in anii urmitori am absolvir un curs de

master

in

educagie

la

Universitatea

Xavier din Cincinnati, Ohio,

16

Cnprolur-

¹

Originea educaEiei

Montessori _{si ,} teoria care

sti labaza acesteia

Maria Montessori

s-a concentrat

mai mult

asupra sco-

pului

educagiei decAt asupra

metodelor

acesteia.

Ea

a

definit

acesr scop ca fiind,,dezvolrarea _unei

fiinte

umane complete, care iubeste

mediul inconjuritor

gi care este

adaptati

la

locul, cultura

gi

timpul

ei". Aceasri adaptare presupune capacitatea de a reacgiona in

situatii noi;i

de a avea inteligenta si curajul de a le transforma atunci cAnd este necesari. schimbarea.

in

^prezent,

am putea defini

acesr scop ca

fiind

pregitirea

copiilor

penrru a

trii

o

viati

de succes in lumea

lor,

princare inEelegem

viitorul,

in loc

si

triiascS.

ln principal in

lumea

noastri,

ce

reprezinti

prezentul si trecurul.

Montessori nu

avea

idei preconcepute legate

de

modul prin

care purea

fi

atins acesr scop

penrru

copii.

Abordarea ei era

si

se conce ntreze asupra

copiilor

si

si

le observe nevoile . Ea credea

ci in anii formatori

ai copi-

ilor

este ascunsS. capacitatea

omenirii

de a se

reinnoi

la

Peula Por,r Lrrrano

fiecare generagie. Montessori era

pragmatici

gi

vizionari.

Era pragmaticl

deoarece

a strins

^dovezi

intr-o

^mani-

eri obiectivi

_9i

firl prejudecigi, direct

de Ia

copii, din

mediul

lor

natural. Era ^o

vizionari

deoarece era

convinsi

ci rlspunsurile pe

care

le ciuta

aYeau

sI ducl nu

doar la vieEi

mai importante pentru

fiecare

copil in

parte,

ci

aveau

si contribuie

_9i ^{la binele}

omenirii in

ansamblu.

Montessori, medic

;i pionier in domeniul

^educagiei,

s-a

niscur in Italia in

1870 gi a

murit in

1952. Ea ^a

triit

in principal in Italia,

Spania,

India

gi

in

Olanda,

intr-o perioadi rurbulenti,

^de

rizboaie mondiale

gi revolugii.

Deqi

dezrldlcinati

gi

refugiatl

de mai

multe ori in

viaga ei, a continuat

si-i

studieze ^pe copii, si infiinEeze

;coli, si

Eini conferinEe gi

si instruiasci

profesori de pe

trei

con- dnente.

in pr.z"nt, existl

gcoli Montessori tn cincizeci _9i

doui

de

giri

de pe gase continente,

iar numirul lor

^este

in continui

cre;tere.

Montessori gi-a bazat

planul

educaEional pe observa- rea

copiilor din

diverse

culturi

^gi

din

mai multe Eiri.

Prin

urmare, descoperirile

ei nu sunt

descrise

cu

exactitate

cind sunt numite principii Montessori.

Acestea sunt

principii

universale ale

comportamentului uman,

^care se

aplici tuturor oamenilor, societigilor gi culturilor.

Aceste

principii

universale

constituie o

fundagie

solidl pentru

sisteme educaEionale de

pretutindeni.

Montessori a considerat cL munca ei trebuie

s[ fie in

continui

destisurare. lfv

In

consecin,ri,

nu

a incercat si-gi formuleze ideile

intr-o

teorie

finali

^a educatiei.

in

orice 24

Eoucepe MoNrrssonr

caz,in ultimii

^s5.i

trei ani

de

viagi, cind

trecuse deja de vArsta

de 80

de

ani,

a

flcut un

bilang

al muncii ei ;i

^a

prezentat esenfa

ideilor

sale

intr-o

imagine de ansamblu.

Thei teze

principale

apar

in

acest rezumat:

.

dezvoltarea umani. nu ia forma unei ascensiuni constante, liniare, ci are loc pe o serie de

planuri

de dezvoltare;

.

dezvoltarea

completi

a fiingelor umane devine

posibili datoriti tendintelor

acestora

citre

anumire

acliuni

universale raporrare la mediul

lor;

o

aceasri interacgiune

cu mediul

are eficiengi

maximl in

ceea ce priveste dezvoltarea

individuale atunci cind

este aleasi

de

fiecare

individ si

^este

baz*Lpe

interesele sale.

CAnd era

tAniri studentl

la me

dicini,

la Universitatea

din

Roma,

in anii

1890, Montessori a studiat

originea;i

formarea fiingelor umane. CAnd s-a intors la Universitatea

din

Roma,

dupl o carieri

de succes ca medic,

penrru

a

studia pedagogia,

filosofia

gi

antropologia,

Montessori a

continuat si ^fie intrigati

de dezvoltarea

rururor for- melor

de

viagi.

Pe

misuri

ce

lucra cu copii

si

cu tineri

adulEi

in anii

care au

urmat, ;i-a dat

^seama

treptat ci existi anumite

etape

in

dezvoltarea

umani. in

cele

din urmi,

^a

identificat

patru asemenea

planuri

de dezvoltare.

ExistS.

doui planuri

ale

copiliriei,

^care se incheie la vA.rsta

de doisprezece ani

cu un copil

matur, si

doui

etape de formare ale

maturiti.tii,

care se incheie

atunci cind

un

Peur,e Porr Lrrr-e.no

adult tinir

ajunge la maturitate, la

virsta

de

douizeci

^qi patru de ani.

Cele patru planuri de dezvoltare formeazi

^schiga

structurali a

acestei

clrti. Detaliile

specifice

fieclrui plan sunt

cuprinse

in capitolele

dedicate

fieciruia. in

acest

capitol introductiv, lnsi, prezint

^acele

principii

_9i informagii generale care sunt relevante

pentru

toate cele patru

planuri.

Montessori a descoperit

ci in

fiecare

dintre

cele

patru planuri

formatoare se petrec

trei lucruri:

o

existi

un

anumit

scop al

dezvoltirii;

e

existi o

direcgie

u;or

de

identificat

care tre- buie

urmati pentru

atingerea acelui scop;

o

existi

anumite

sensibilitigi

native pe care le au fiingele umane

in

fiecare

perioadi

de dezvoltare

;i

care

faciliteazl,

adngerea scopului

final

al

planului

resPectiv.

Pentru a

evidengia

natura dramatici a tranzigiilor copilului

de la un nivel de dezvoltare la altul, Montessori

a comparat

planurile

de dezvoltare cu metamorfoza

unui fluture.

Diversele stadii de

larvi, crisalidi

gi

fluture adult

sunt atat de radical

diferite incit

sunt

imposibil

de legat una de alta. La

fel

se

intAmpli

cu diferengele

dintre

pla-

nurile formirii

umane, care

sunt

atAt de extraordinare lncAt

tAnirul

sau

tinira

pare a

fi ln

fiecare

dintre

acestea

o fiingi creati din nou.

Fiecare

dintre

^aceste

patru

pla-

nuri

de dezvoltare se clidegte pe

anteriorul,

astfel

incit

26

EpuclTre MoNrBssonr

Originea ;i ^{teoria edacapiei Montessori}

aa.lmilillllfllllllll

Primii ani de viala _$ccle primara UniveGitate

Figura 1. Educalia tradi{ionald se bazeazd pe ipoteza dezroltdii liniare (sdgefile reprezintd presiunea crescAndd).

dezvoltarea

gresiti

pe

unul dinrre

ele afecteazi incheie- fea cu succes a

tutu(or

celorlalte.

Montessori a observat

ci

educatia

rradilionali

nu

tine

seama de aceste

planuri

de dezvokare. Pracric,

in

fiecare

Iaridinlume,

^{prima etapide} dezvoltare, de

Iana;terepini

la vArsta de gase ani, este

ignorati,

a;a incAt scolarizarea incepe abia la sfArgitul sau spre

sfirgitul

acestei perioade.

incepind

cu al ;aselea an de

viagi

al

copilului,

educatia

urmetzl, o

ascensiune

constanri,

devenind

din

ce

in

ce mai

dificili

cu fiecare an, adiugAndu-se

din

ce

in

ce mai

multe

subiecte,

din

ce

in

ce mai mulEi profesori, necesi-

tind din

ce

in

ce mai

mult studiu

9i producgie, pe baza unor

planuri

de

invigimAnt

si

resriri

impuse

din

exterior.

Degi a

fost o elevi ;i apoi studenti

de succes tocmai

intr-un

asemenea

sistem (cAgtigind multe premii

si distincgii pe parcursul anilor de ;colarizare ^{gi al}

cursurilor

universitare),

Montessori

a

vizut multe erori in

aceasti

Peule Porr Lrr.r,eno

abordare.

Eti-acomparat

pe elevii de gcoali ^{de pe} vremea

sa cu

ni;te,,fluturi

uscagi" pringi cu un ac

intr-un

insectar.

A

desenat

un grafic (figura 1)

care descrie ascensiunea

liniarl

^a educaEiei bazatd"pe alimentarea cu

informagii

a

copiilor

de

parci

ar

fi pagini

goale care trebuie

tipirite.

A

colorat acest sistem cu

un ,gri

urAt",

pentru

a reflecta plictiseala pe care le-o stlrneqte

copiilor.

Ipoteza ei subi- acentl este

ci

inteligenga cregte

odatl

cu

virsta.

in .ontr"rt,

Montessori a desenat un grafic ce

reflecti nivelul

real

de

dezvoltare

a copiilor (figura 2).

Acesta aratd, cL

in timpul fiecirui plan

are

loc o

emergenti sau rena$tere a

dezvoltirii,

care atinge un

punct culminant,

iar apoi

intri in

declin. Ea

subliniazi

regularitatea _9i

uni-

formitatea

dezvoltirii

umane

in

aceasti

privinEi.

Montessori

credea

ci

;colarizarea ar

trebui si

cores-

pundl

perioadelor de dezvoltare a

copilului. ,,in loc si implrgim

gcoala

in invigimAnt

pregcolar,

primar,

secun- dar _9i superior, ar

trebui

sI

impirEim

educagia

in planuri

Figura 2. Educa.tia Montessori este construitd linend cont de suiqurile gi coboraguile formdii umane.

6 Copilerie

28