Ghid practic p€nhru viofo

Redactor: Emanuela lal ^{bd -$oimaru} Tehnoredactor: Rodica Boacd Copert[: Luca Emi] Comel

Titlul original Developiag Inuition. fuactical Gtidaace for Daily Life Copyright @ 2000 by Shakti Gawain. All rights resewed.

First published in the United States of America by New World library.

@ 2016 Toate drepturile asupra acestei edigii sunt rezewate editurii METEOR PIIBLISHING.

Contact:

Tel./Tax: 021.222.83.80 E-mail: editura@meteorpress.ro Distribufe la:

Tel./Fax 021.222.83.80 E-rrail: carte@meteorpress.ro www.meteorPress.ro

rsBN 978-606-85s3-78-5

Descrierea CIP este disponibiLl la Bibhoteca Najionalll a RomAniei

sH,flHTJ GffUNTN

Dezvoltoreo lntuiFi€i

Ghid ^{practic p€nhru} viofo

^cJe.

zi ff ^zi

Troduqere

din limbo

@ngl@ad

de loonq

Bdrzgqnu

ilffmn

PUH,I$H1il6

Aceasti carte este dedicati tuturor celor care' prin dragostea si sPriiinul lor,

m-au ajutat si-mi ^{duc munca pAni}

^la

capit.

CUPRINS

Mulgumiri

Prefagd. De ce sd ne dezvoltdm

intuitia?

... 9

lntroducere

... I I Capitolul unu

-

^{Ce este}

intuifia?

...

l7

lntuitia si

instinctul

... 2l lntuitia si

c|arvi2iunea...

...22

Exercitiu de evocare a unui sentiment intuitiv... 24

Capitof ul doi

- Con;tientizarea

intuif tei ... 27

Exercitiu de

constientizare...

... 30

Capitotul

trei -increderea

^?n

propria intuitie

... 33

Exercitiu pentru dobAndirea increderii ... 38

Capitolul

patru

-invilagi ^si vi relaxafi

... 39

Exercitiu de relaxare

.:...

....-...40

Capltolul cinci

-

^Accesarea

intuiliei

... 43

Meditatie pentru accesarea intuitiei ... ... 44

Abordarea problemelor

speciale

... 5l Verificarea sistematici a

intuitiei

...52

Meditatie rapidi pentru verificarea intuitiei ... 53

Aplicarea verificirii

intuitive

... 55

C.apitolul tase

-

^Cum

^{sl dlm}

^curs

^intuitiei

... 57

Exercitiu pentru tnliturarea obstacolelor ... 62

Exercitiu pentru ?ncrederea in voi ingivi ... 63

Capltolul

;apte - lnterpretarea

mesafelor

intuitive

...65

Lisati

si

curgi fo4a vietii!

...

... 70

Aface si a

exista

...72

Exercitiu de constien tizare a energiei ... ⁷ 4 Capitolul

opt -

^Cum

^sI dlstingeli intulfia

de alte

voci interioare...

...75

False

pasiunisivicii

...81

Exercitiu pentru identifi carea subpersonalititilor

vozrstre

...84

Exercitiu pentru exprimarea diferitelor voci ... 85

Capitolul noul -

lntui,tia gi

emofiile

...87

Exercitiu pentru recunoasJerea emotii1or... 9 I

Capitolulzece - ^lntuifia

9i

corpul

...93

fucultali-vi

corpul!

...95

Exercitiul

jurnalului

...97

lntuitia si

sinitatea

...."...97

Exercitiu pentru limbajul corpului ... ^I 00

Capitolul

unsprez€ce

- ^lntuifia ;i

munca ... 103

lntuitia si

banii

... 107

lntuitia si telul

ina|t...

... 109

Exercitii pentru descoperirea pasiunilor voastre... I

l2

Capftolul doisprezece

- Arta

^{de a}

vi

^urma

^intuifia

^{.. I l5} DeschizAnd noi

usi

... I 16 O for,ti

ciliuzitoare

^{... I 19} Medita,tie pentru a

vi

urma energia interioari ...

l2l

Recomonddri

bibliografice.

... 123

Despre

autor...,...

^{... 125}

MULTUMIRI

₎

V"", ^si

^multumesc editorului meu, ^Beclqy Benenate, pentru contributia ei creatoare, pentru sprijinul ei afectiv si

pentru toate eforturile depuse. Aceasti carte nu ar fi fost posibili

firi

ajutorul

tiu,

^Beclqy.

Sunt recunoscitoare pentru toate ideile si contributiile unor Marc Allen, Georgia Hughes, Lora O'Connor, Kathy Altman si GinaVucci. Multumesc, de asemenea,

tuturorcelor

de la New World Library.

gxd

Capitolul

unu

CE ESTE INTUITLA?

Exista

o

forti

a vietii universali, inteligenti, care

tri-

ieste in orice si oricine. Ne este proprie fieciruia dintre noi, ca

o

?ntelepciune

profundi,

ca

o

cunoastere

interioari.

Putem accesa aceirte minunati sursi de cunoastere si de intelepciune prin intuitia noastri, un sentiment

liuntric

care ne spune, ?n orice moment, ce pare a fi bine si corect pentru noi. Multi dintre cei care nu sunt constienti de intuitia lor si-o imagineazd ca pe o

forti

pe care o

vor

cunoaste doar printr-un fel de experienti mistici, transcendentali. in rea- litate, intuitia este un instrument foarte practic si prozaic, mereu la dispozitia

noastri,

care ne

ajuti

sd facem

fati

deciziilor, problemelor si provocirilorvietii. _{O definim dese-}

ori

prin ,,binuial5", ,,instinct" ^sau ,,presimtire".

lntuitia este un dar inniscut. Toti ne nastem cu intuitie.

Copiii mici sunt foarte intuitivi, desi,

in

societatea

de

azi, sunt adesea instruiti

si

nu se bazeze pe intuitie.

Ne-am obisnuit si credem

ci

unii oameni sunt mai intui-

tivi

decAt altii. De exemplu, femeile sunt considerate a fi

17

Deanolmnee tNTUr,nEl

mai intuitive decAt

birbatii, in

general. Unii

isi

dezvoltd constient aceasti abilitate, in timp ce maioritatea ?nvati s-o ignore si s-o respingi. Cu toate acestea,

multiisi

urmeazi intuitia ?n mod inconstient, fdr6, a realiza asta.

Din fericire, cu ajutorul unor Practici, aproaPe

toti

ne putem recipdta si dezvolta capacitatea intuitive naturde.

Putem inviga

si

ne racorddm la intuitie, s-o

urmim

si s-o

l[sim si

devini un sfetnic influent in viata noastri.

in multe culturi, in specialin cele ^ale populatiilor bisti- nase, intuitia este recunoscuti, resPectata si

cinstiti

ca ^un aspect natural si important alvietii. Fiecare moment alvietii de zi cu zi este ghidat de un puternic simt ^al conexiunii cu o

forti universali

creatoare. Aceste

societiti

si-au creat ritualuri puternice, cum ^{ar fi} reuniuni colective,

impirtisirea

si descifrarea viselor, incantatii, dansuri si

ciutarea

unor viziuni, care sustin legdtura

lor

cu

tirAmul

intuitiv interior.

Membrii acestor culturi

invati si

aibi incredere in propriul

lor

simt al adevirului,

si-l

urmeze si

si il transmiti

altora sub

formi

de intelepciune. Pentru ei, interconexiunile dintre toate aspectele vietii au

o

profundi semnificatie.

Pe de

alti

parte, cultura occidentali actuali nu recu- noaste validitatea sau micar existenta intuitiei. Noi respec-

tim,

venerim sidezvoltim aspectul rationalal naturii noastre si,

cel pulin pnni de

curAnd, am nesocotit si

am

redus valoarea laturii intuitive.

Sistemul nostru educational

reflecti

si consolideazi aceasti predilectie, a<6ndu-se aProaPe exclusiv pe dezvolta- rea

capacititilor

rationale, din emisfera

cerebrali

stAngi,

t8

19

Ca este lntuillo?

si ignorAnd, in mare parte, dervoltarea capacititilor holistice, creatoare, din emisfera cerebrali

dreapti.

Aceeasi predi- lectie o observ[m deseori si in lumea afacerilor. Abia in uttimii ani, unele scoli si domenii de afaceri au inceput

si

aprecieze cu adevdrat intuitia gi

si

incurajeze genul de creativitate si gAndire progresisti care rezulti din constientizareaimpulsu-

rilor

intuitive.

Mintea rationalieste ca un computer- proceseazi infor- matia care

i

se transmite si calculeazi concluziile logice, bazate pe aceasti informatie. Mintea rationali este

finiti;

nu poate prelucra decAt datele pe _{care le-a}

primit

direct din mediulexterior. Cu alte cuvinte, nrintea noastri rationali nu poate opera decAt pe baza experientei directe, pe care fiecare dintre noi a avut-o

in

decursul vietii

-

cunostintele pe care le-am cAstigat prin cele cinci simturi ale noastre.

Mintea intuitiv[, pe de

alti

parte, pare

si aibi

acces la

o sursi infiniti

de informatii, inclusiv la unele pe _care nu le-am colectat prin intermediul experientei personale. ^pare si-si tragi seva dintr-un tezaur de cunostinte siintelepciune

-

^mintea universali. Este capabili, totodati, si sorteze aceste informatii si

si

ne furnizeze exact ceea ce avem nevoie, cAnd avem nevoie. Chiar daci mesajul poate veni fragmen- tat, ?n reprize, daci

invilim si urmim,

pils cu pas, acest flux de informatii, in cele din

urmi

ni se va dezvilui modalita- tea

optimi

de a actiona. CAnd vom

invita si

ne bizuim ^pe acest principiu

ciliuzitor,

viata

noastri

va

fi

rnai usoari,

lini,

curgitoare. Viata, sentimentele si actiunile noastre se

vor impleti armonios cu cele ale oamenilor din ^jur.

Deanolnnen ^tNTUtrtEr

SugerAnd

ci

intuitia trebuie si fie forta care

si

ne cildu- zeasci viata, nu incerc, niciun rnoment,

si

desconsider sau

si

elimin intelectul. Facultatea noastri rationali reprezintd un instrument foarte eficace, care ne ajuti

si

ne organizim,

si

inlelegem si

si

?nvitim din experientele noastre, a;a

ci, fbri

?ndoiali, este important

si

ne educim mintea si

si

ne

dervoltim

capacitilile intelectuale. Cu toate acestea, dace

lisim

^ca viata

si

^ne fie directionate exclusiv de ratiune, ris-

cim si

pierdem foarte mult. Din experienta mea, solutia ideali

sti

in integrarea echilibrati a logicii gi intuifiei.

Multi

ne-am programat intelectul

si puni

la ?ndoiali intuitia. in fala unui sentiment intuitiy mintea noastri ratio- nall se opune automat

-

^{,,Nu cred}

^ci

^{este o idee prea}

^buni"

sau ,,Ce idee proasti!"

-,

respingAndu-|. Ti'ebuie

si

^ne antre-

nim

intelectul

si

respecte,

si

asculte si

si

exprime vocea intuitiei.

M u $i ^si-au dedicat intreaga viati deanoltiri i minti i ragio- nale. Din fericire, dezvoltarea capacititilor intuitive nu ne

soliciti

nici prea mult timp, nici prea mult efort. Am ajutat mii de oameniin cadrul acestui proces ^si am descoperit

ci,

doar

dupi

o explicatie sumari si cu

putini

practici, maiori- tatea au ?nv[1at si

tini

cont in mod sistematic de intuitia ^lor.

Din acest moment, intregul proces de echilibrare a ^logicii cu intuitia se desfisoari firesc si

fbri

efort.

90

et

Ce asta intuitio?

lntuifia ;i ^instinctul

Oamenii folosesc des termenul de instinct ca substitut pentru intuitie. in realitate, instinctul si intuitia sunt diferite, dar inrudite.

Animalele se conduc

dupi

instinct, o parte programati genetic, care le ghideazi procesul natural de supravietuire si reproducere. Oamenii sunt mamifere si, prin urrnare, au, la rAndul lor, energii instinctive care le dicteazi autoconser- varea si conservarea speciei. Dar, pe lAngi instinct, noi, oamenii, suntem inzestrati si cu intuitie, o facultate care ne furnizeazd un spectru mai larg de informatii, legate nu numai de supravietuirea noastri, ci si de cresterea, dezvoltarea, autoexprimarea noastri si de fixarea unor teluri mai inalte.

Comportamentul instinctiv este, de obicei, similar la

toti

membrii unei specii, ^?n timp ce intuitia pare

si

fie racordati la nevoile noastre individuale dintr-un anumit moment.

Pe mdsurd ce noi, oamenii, ne-am ,,civilizat", tendinta ^a fost de a ne inibusi si renega energiile instinctive, cum ar fi agresivitatea si sexualitatea. PAni la un anumit punct, aceaste tnibusire este necesari, pentru a crea cadrul unei societiti disciplinate, care se supune legilor. Dar; daci ne vom reprima prea mult instinctele, vom pierde din energia noastri

vitali

si din capacitatea naturald de a ne purta de

griji. Cind

^ne

renegim energiile instinctive, de cele mai multe ori pierdem si contactul cu intuitia noastri. De aceea, este necesar

si

dezvoltim un echilibru

sinitosintre

intelect, instinct si intui- 1ie. (in capitolul opt vom discuta mai mult pe margineadez-

voltirii

si a echilibririi diferitelor energii interioare.)

Deanorrm,n NrutrJE!

lntuitia

_,t

si claryiziunea

Cind

oamenii incep

si

studieze intuitia, se naste ^des intrebarea: ,,Care este diferenta, daci existi vreo diferenti, dintre intuitie si clanriziune?"

Cuvintul

clorviziune ?i poate speria pe multi oameni, care asociazi termenul cu fenomene stranii, nePemantesti.

Unii au avut poate o clarviziune tulburltoare ^sau cunosc _Pe cineva care a manifestat-o. Al$i ^au citit _Poate sau au ?ntilnit

clarvizitori

ciudati, exagerati sau nedemni de incredere.

Unii au

vizut

probabil prea multe filme hollywoodiene, in care capacitlti ^le paranormale sunt prezentate intr-o man

ieri

intunecatd ^si ?nspiimnntitoare.

Grmenii

intuitiv si claruiziune sunt deseori folositi mai mult sau mai putin sinonim. Daci punem semnul egalintre intuitie ^si clarviziune, unii se vor teme _Poate

ci

deanoltarea intuitiei

ii

va duce undeva unde nu

vor si

ajungi. Altii

vor

simti exact contrariul:

vor

fi fascinati de ideea de a

fi

clar-

vizitori

si, din diferite motive, vor dori

si-;i

dezvolte aceasti capacitate.

As vrea

si

clarific felul in care inteleg si folosesc cei doi termeni.

Dupi

cum am spus, intuitia este o capacitate natu- ral5, cu care ne nastem togi. Dacifamiliagisocietatea noastrd sustin acest dar al intuitiei, el se va dezvolta

intr-un

bun natural si practic.

in cat

contrar, va

rimine

nedezvoltat,

pini

cAnd ne vom

hotiri si

ne concentrim in mod constient z$upra dezvoltirii lui. Unii oameni au insi un simt al intuitiei foarte dervoltat. Se

pot

naste cu el sau si-l

pot

forma in primii ani de

viafi.

Sunt cei despre care se sPune

ci

^sunt

Ca aste intuillo?

clawdzdtori,

ci

au

capacititi

paranormale.

Altii pot

alege constient si-si dezvolte capacititile intuitive pAni intr-acolo incAt devin paranormale.

Clarvizitorii pot

receptiona un volum mai mare de informatii intuitive despre eiinsisi si despre ceilalti. Ca orice alt talent, si acesta poate fi sau nu fi

o

binecuvAntare. Pro- blema lor este de a invdta si-si controleze capacitatea res- pectivd, pentru a beneficia numai de latura sa pozitivi.

in concluzie, vorbim, de fapt, despre un spectru alexpe- rientei.

INTUITIE NEDEZVOLTATA INTUITIE DEA/OLTATA CLARVIZIUNE

La un

capit

al spectrului,

nu

ne-am dezvoltat darul intuitiei. DeplasAndu-ne spre centru,

invitim si

ne urmdm, clipi de clipi, sentimentele intuitive zilnice, care ne

indrumi

in directia in care ar trebui

si

mergem. De obicei, nu sunt spectaculoase si ne

oferi

numai informatiile de care avem nevoie

in

acel moment. Daci

inaintim

pe linia spectrului, experiente in care ^ne incearci un sentiment puternic, avem oviziune clarisau primim mai multe informatiise potinmulti si pot fi mai spectaculoase. Acest spectru cuprinde o gami

infiniti

de experiente,

iar

pozitia noastri ?n

interiorul

lui poate fluctua

in

diverse momente. De exemplu, se poate intAmpla uneori ca o persoani cu o intuitie total nedezvoltati

sd

triiasci

spontan o experienti paranormali spectaculoasi.

23

Dsanorrena ^tNTUtrtEt

Obiectivul principal ^{al acestei}

cirti

este de a

vi

^{ajuta sA}

vi

descoperiti echilibrulin centrul spectrului,

siinvitati

cum si folosifi _9i si aveli incredere in capacitatea voastre intuitive

naturali,

astfel incAt

si

^?si ocupe locul cuvenit, de

forli

ciliuzitoare pozitivi

in viafa voastre. lndiferent unde v-ati afla

in

prezent pe linia spectrului, aceaste carte

vi

^poate

ajuta

si vi

impicagi cu intuitia voastrd intr-un mod simplu, practic, care

di

cu adevirat rezultate.

Exerciliu de evocore

a unui sentiment intuitiv

Pe parcursul cdrtii, vor fi prezentate citeva exercitii si

tehnici de meditatie care

vi

vor ajuta si

vi

deanoltati intuitia.

Unii

vor

dori, poate, se tine un jurnal sau o agendi in care si-si noteze experientele si revelaliile

triite.

Agezati-vi

intr-o

pozitie confortabili, inchideti ochii si

respirali de cdteva ori adinc si incet.

flncercati

si vI

amintiti un moment

in

care

ati

avut o presimtire, o premonitie sau un sentiment de anticipare legat de ceva anume. Cum a apirut? Ce ati simtit?

Afi

dat curs acelui presentiment? Ce s-a intAmplat in cazulin care v-ati ascultat intuitia sau, din

contri,

in cazul?n care ati ignorat-o?

Daci doriti, putefi scrie cAte ceva despre aceasti exPe-

rientl

in jurnalul sau in agenda voastri.

24 95

Ce este innrillo?

Nu

este nimic anormal dacd nu

vi

amintiti

si fi

avut astfel

de

presimtiri.

Multi

oameni nu

intri tn

contact cu intuitia lor urmAnd aceasti cde.

Cititi

mai departe...

gxd

Copitolul

o.?0

doi

CONSTIENTIZAREA _), INTUITIEI

Tog

avem sentimente intuitive. Tot timpul. Dar mutti le ignorlm, le respingem sau le contrazicem. De obicei, o facem inconstient; nici micar nu ne

dim

seama

ci

am avut un sentiment intuitiv si il si renegam. il dam atat de repede la o parte, incAt nu realizim

ci

o voce interioari, profundi, incearci

si

ne atragi atentia.

De exemplu, cnnd vi se

oferi

o ocazie in viat5, simlili poate un imbold intuitivsivigdnditi, pentru o secundi, ,,LJau,

mi-ar ^pldcea

si

fac asta!" sau ,,Cred

cI

as fi bun la asa ceva".

lmediat insi,

vi

rizgAnditi: ,,Nu pot

si

fac asta. E o prostie"

sau ,,Ce ar spune familia mea?" sau ,,Nu stiu nimic despre ^asta.

fu

putea da

grq

sau as putea

si mi

fac de r6s."

in

final, aminati

si

luati o decizie, fdrd, a

vi

^mai

^gindi

^{la ea.}

O

prietend mi-a povestit

ci

sotul ei.a adus

odati

acasi un

birbat

pe care se gindea

si-l

angajeze ca partener la firma lui. I s-a

plrut

un om foarte plicut, dar, dintr-un motiv anume, a simtit

ci

nu va fi un partener bun pentru sotul ei.

Nu-si putea o<plica o<act de ce, asa ci si-a ignorat sentimentele,

27