DE PERSONAI.ITATE

@lF#r*a

DE PERSONAI.ITATE

EM0Ill, APIlIUplNl, _'

^{PUNCIE TARI}

$l

PUNGTE SLABE

-

otzvott[-Tl

PERs0NRttrmrA ^DE

zl cu zl

TESTE

o

EE,ITTE

LITERA

CUPRINS

Introducere

Teshrl 1: Delii controlul?

Teshrl 2: Eqti anxios?

Testul3: Egti optimist?

Testul 4: Eqti intuitiv?

Teshrl 5: Egti extrovertit?

Testul 6: Eqti irascibil?

Testul 7: Egti intrigant?

Testul 8: Egti ambifios?

Testul 9: Eqti sincer?

Testul 10: Egti tenace?

Testul 11: Eqti curajos?

Testul 12: Egti concentrat?

Testul 13: Egti un cugetitor?

Tesnrl 14: Egti stabil emolional?

Tesh:l 15: Eqti loial?

Testul 16: Egti bolnav?

Testul 17: Egti timid?

Testul 18: Eqti evaziv?

Testr:l 19: Egti flexibil?

Testul 20: Iubeqti curllenia?

Testul 21: Egti o fire veseli?

Testtrl 22: Egti religios?

Iestul 23: Egti fericit?

Testul 24: EEti sinitos?

6 59 64 72 80 88

t02

L07

lL2

118 130 138 148 158

t66

171

t78

184

t92

198 208 2L6 224 232 236

Testul 25: Egti o fire practici?

Testul 26: Eqti chibzuit?

Testul 27: Egti indrizne!?

Testul 28: Egti arogant?

Testul 29: Egti charismatic?

Testul 30: Egti un gAnditor

conceptual?

²⁷⁶

Testul 31: Delii

controlul?

²⁸²

Testul 32: Poli rezista

tentaliilor?

²⁸⁸

Testul 33: Egti un tip

hoterat?

²⁹⁴

Testul34: Egti

individualist?

³⁰⁰

Testul 35: Egti

inspirat?

³⁰⁶

Testul 36: Ai

obsesii?

³¹²

Testul 37: Chestionar

muzical

³¹⁸

Testul 38: Chestionar

filosofic

³²²

Testul3g:Chestionargtiinlific

³²⁶

Testul 40: Ai o personalitate creativ[?

Testul 41: Te poli concentra?

Testul 42: Ruleta chinezeasci Testul 43: Consecin{e Testul 44: Eroi gi ticilogi

Testul 45: Perfecliune Testul 46: Iad Statistici

330 336 344 358 362 364

369 374 244 252 258 264 270

Aceasta nu este

-

^{trebuie sd} vd spun de la inceput

-

^{o carte foarte}

respectabild. Motivul? Face un lucru pe care

tu

n-ar trebui sd ^?l

faci niciodatS,, anume combind psihometria cu psihologia populard.

$i totugi, nu incerc s5,-mi cer scuze pentru tratarea subiectului

?ntr-o manierS. care poate cd psihologilor li s-ar pdrea mai degrabi ,,usuraticd".

in

primul rAnd, informatiile mele despre evaluarea psihometricd a personalitdtii sunt precise, nefiind, ?n nici un caz, amesteeate cu informatii despre metode mai

pulin

,,respectabile".

Dacd te simti imediat ofensat de

tot

ce nu ^?nseamn5, psihologie ,,reald" ,

atunci te rog sd consideri aceastS, carte ca fiind doud volume sub aceeagi copertd. Prima parte contine informalii, oferite ?ntr-un mod care sper sd fie usor accesibil, anecdotic gi interesant, dar precis, despre testarea psihometricS. a personalitefii. Acest lucru e important, deoarece testarea psihometricd devine rapid un instrument cotidian pentru selectarea si instruirea personalului. Sau, sd o spunem mai transant, dacd vrei o slujbd sau o promovare, probabil vei fi testat

?n acest fel. Prin urmare, meritd sd ?ncerci sd ?nfelegi ce ?nseamnd.

aceastd testare, ce face si ce nu poate face ea si cum sunt construite

9i administrate testele.

A

doua,fumitate a cdrfii este mai amuzantd., conlindnd numeroase

jocuri.

Nu ?ncerc sd pledez pentru ea gi, dacd egti de pdrere cd amuzamentul si stiinla nu au ce

ciuta

^?n aceeasi carte, ai

tot

dreptul sd crezi asta, dar eu am o altd abordare. Din punctul meu de vedere, eva[uarea personalitd]ii continud permanent _,

in

fiecare z).

Ea constituie o parte importantd a psihologiei umane si, ?ntr-un mod pur

intuitiv,

o practicdm zilnic. De fiecare datd cdnd vedem ceva cu care nu suntem familiarizati, de fiecare datd cAnd facem cunogtinld cu o persoand necunoscutd, de fiecare datd cAnd la birou vine un coleg nou, ne formdm pdreri asupra personalitdlii _acelui individ. Uneori, aceste pdreri vor

fi

folosite doar pentru alimentarea ,,maginii cu bArfe"

a biroului, dar ?n alle ocazli ele ar putea

fi

utilizate pentru luarea unor decizii importante privitoare la persoana respectivS. Sd ludm, de exemplu, polilia. Oare politistii cer unui suspect ^s5, completeze

i.!ii*{

txiti;:'

un test de personalitate psihometricd

in

cadrul interogatoriului?

Poate c5, ?n rare ocazli, o fac, dar ?n marea ma,ioritate

a

cazurllor ei se bazeazd pe instinctul, pe bdnuielile, pe

intuilia

lor

-

^oricum

ai vrea

si

numegti asta. Iar subiectul investigaliilor lor poate ajunge lainchisoare doar pe seama acestor suspiciuni.

A;adar,

desi populara evaluare a personalitelii poate

fi

subiectul unei vehemente dezaprobdri din partea comunitdlii psihologilor

;i

^degi aceastd dezaprobare ar putea

fi

pe deplin justificatd, _{ea este o} realitate a

vielii,

un lucru pe care oamenii l-au construit

in

structura lor mentald. Aceasta afecteazd,felul cum

trdim

si, prin urmare, eu suslin

ci

^locul

^eiin

cartea de

fala

este

justificat.

Dar uneori voi separa ceea ce consider metode ,,populare,

intituitive"

de psihologia clasicd. Fac asta cu riscul de a

starninemullumiri,

^cdci

mulliadepli

aigrafologiei, limbajului

trupului,

analizei culorilor etc. ^?9i considerd metodele cel

pulin

la fel de eficiente, dacd nu chiar mai eficiente decdt cele folosite de specialigtiiin psihometricd.

Ai

gansa sd judeci singur cine are dreptate.

Evaluarea personalitdlii, degi nu neapdrat

cunoscuti

sub aceastd denumire, e la fel de veche ca omenirea. Fiindcd oamenii trdiesc

?n societate _9i fiindcd sunt uniti prin legdturi de cooperare ^{sau de} competilie, a fost ?ntotdeauna important pentru noi ^{sd ?nlelegem} personalitatea altora. Ne-am putea imagina foarte ugor cd, atunci cAnd strdmogii nogtri

v6ndtori-culegitori

incolleau, ^?n sfhrgit, o sdlbaticiune pe care o urmdriserd, era de maximd

importanli

ca ei sd stie care dintre

vAnitori

avea sd rdmAnd pe loc atunci cAnd animalul, disperat, incerca sd scape

;i

^{care dintre vAndtori}

avea sd fugd. La fel, latura concurentialS a naturii umane

ii

face ^pe oameni

si

se cdntdreasc5, unii pe al1ii, ^sd caute sldbiciunile rivalului gi oportunitatea de a se impune in

fala

acestuia.

Curtenii

^si oamenii politici s-au cAntdrit, cu siguranfa, uniiincercAnd sd afle cine anume,

dintr-o

mullime de oameni, era cel mai primejdios ^si cine, cel

pulin

pentru moment, putea

fi

un aliat

util.

Numdrul situaliilor ^?n care oamenii trebuie sdinleleagd

motivaliile,

instinctele _9i reactiile probabile ale celor din iurul lor este aproape nelimitat.

Dincolo de necesitatea reala de ^a

fi

informatS,

fiinta

umand pare sd fie curioasd din nastere ^?n

privinla

celorlalti oameni. Dacd egti genul de om care ^?i considerd pe ceilalli interesanli, cu siguranld

ffi

vei petrece multe ore tdifXsuind cu prietenii despre motivaliile, ciuddleniile si relaliile altor prieteni sau,

in

egald md.surd, ale

dugmanilor.

Nu

vei

fi

surprins sd afli cd nu egti nici pe departe unicul care face asta. Majoritatea oamenilor o ^{flac gi,} de pildd, ce ar

fi

bArfla fErd

o

dozd zdravind de evaluare a personalitalii? Dar aici nu e doar vorba de un simplu amuzament. Ca

fiinle

sociale, succesul societdlii noastre

-

^de

^fapt,

propria ei supravieluire

-

e dependent de felul cum ne evaludm si ne reevaludm constant unii pe al1ii. Situaliile se

schimbd, ca si oamenii, ?ntr-o mai micd sau mai mare mdsurd, iar rezultatele acestor schimbdri afecteazd,, ?n profunzime sau doar la suprafagd, comunitdlile gi societdlile noastre.

i., rnu."

mdsurd tinem pasul cu aceste chestiuni bazAndu-ne pe instinctul nostru. Pe lAngd inlelegerea personalitdlilor celorlalli avem, de asemenea, o mare nevoie sd ne inlelegem pe noi ?nsine, iar aceasta, spre surprinderea multora, e o sferd pe care adesea oamenii o considerd dificild.

Viala

ne prezintS. o serie de alegeri, care se

intind

de ^[a v6rsta leagdnului

(si

dormim cu iepura;ul sau cu ursuletul?) ^gi pAnd la moarte (sd fim

?ngropali sau incinerati?). lntreaga noastrd existenld e guvernatd de alegerile pe care le facem ^si aceste alegeri vor

fi

influenlate fundamental de personalitatea noastrd.

Atunci

cAnd ne angajdm undeva, e important

si

gtim dacd preferdm sd lucrdm aldturi de

al!

oameni sau singuri, dacd preluim _{banii mai}

mult

decAt

statutul

sau satisfaclia muncii, dacd ne-ar pldcea

si

lucrdm ?ntr-un birou sau sub cerul liber. Dincolo de serviciu, va trebui sd decidem cu cine ^sd ne cdsdtorim

-

sau, desigur, daed sd ne

cdsitorim

ori nu

-,

^dacd

^si

^avem

copii gi, dacd avem, cAt de mul1i. Iar lista poate continua la nesfhrgit.

Faptul mai degrabd straniu e cd atAt de mu[1i oameni nu-9i cunosc mai deloc propria personalitate. Lucrez foarte

mult

cu oameni care trec prin situalii dificile la

munci

sau ?n relaliile interpersonale si ale cdror probleme sunt, la origine, cauzate de ignorarea fundamentald a propriei

personalitd!.

_$i mai bizar e faptul c6, de indatd ce le-ai destdinuit acestor oameni la ce concluzii te-a condus evaluarea ta, ei

ili

spun: ,,O, ^{da, chiar aga sunt} eu!"

Iar autoestimarea nu are legdturd doar cu chestiuni pur utilitare.

Suntem activ interesati de felul cum ne ?nfXligdm celorlalli. Petrecem ore ?n sir autoanalizdndu-ne,

intr-un

fel sau

altul.

ln vremurile

moderne si mai ales de la aparitia psihanalizei, aceastd cdutare

ffi

a autocunoagterii a devenit aproape o obsesie

;i

aproape cd nu trece zi

f[rd

^{sd nu} mai

apari

vreo teorie sau vreun capriciu

in

acest domeniu, care

si

se adauge gameivaste de teorii deja existente.

intr-o

oarecare

misurd,

acest lucru poate

fi

simptomatic pentru societdlile ^?n care oamenii sunt atAt ^de

instdriti

si se preocupd

intr-o

mdsurd atAt de

mici

de ce

vor

m5.nca sau unde ^se vor addposti,

?ncAt au extrem de mult

timp

liber pentru introspecfie. Dar e doar o evolulie a unei dorinle care a ?nsogit

fiinta

umand de mii de ani.

Mari

scriitori, filosofi, doctori 9i lideri religiogi din fiecare !ar5' 9i

din fiecare epoca au emis teorii legate de ce anume ^?i motiveazd pe oameni. $i

astfelde

teorii au fost primite cu mare entuziasm deoarece,

in

adAncul inimilor noastre, credem cu

tolii

cd suntem fiin1e deosebit de interesante ^si

meritim

o examinare mai atentd.

intrucAt

am mentionat istoria anterioard a evaludrii personalitdlii, ar trebui

si

aruncdm o privire

in

analele acestei veritabile arte.

Sdincepem cu

anticulfilosof

^grec

Teofrast.

El a scris o serie '

de schile,

intitulate

Caractere,

in

care includea stereotipuri bine-cunoscute, cum ar

fi

Lingugitorul, Lagul _9i aga mai departe' Descrierile lui privind aceste

tipuri

ne sunt, astdzi, complet familiare si ne putem gAndi cu

tolii

la oameni care ^se incadteazS.?n modelele respective. $i dramaturgii greci au

tratat tipuri

de personalitdli cunoscute.

Actorii

greci purtau mdgti numite persona

-

^{si de aici}

provine cuvAntul personalitate. Cdnd spectatoriivedeau un actor cu masca lui,

;tiau

^{imediat la ce sd se} astepte din partea acelui personaj. Aceastd idee de a

trata

oamenii ca tipologii a continuat de-a lungul istoriei gi a iegit la suprafaqd secole mai tArziu, in commedia dell'arte din Italia renascentist6, cu

tipuri

de personaje familiare, precum eroul chipeg, slujitorulviclean _9i solul gelos.

O

putem regdsiin filmele de la

Hollywood,

chiar

siin

cele foarte moderne, in care ?ncd ?ntAlnim ,,curtezana cu

inimi

de

aur",

de pildd, care ar

fi

^{fost populard gi pentru} audienlele de acum cAteva sute de ani. Telenovelele folosesc, de asemenea, astfel de personaje, iar telespectatorul recunoagte imediat cine

reprezinti

pe vecinul indiscret, pe tAndra drdguld sau ^pe ?ngeldtorul

ticilos'

Dar acest mod de abordare a personalitSlii nu e specific doar

culturii occidentale.

in

dramaturgia japonezd, ^apar personaie mascate,

ale c6,ror trdsdturi dau audienlei posibilitatea de a inlelege imediat personalitatea

lor.

Opera chinezeasci folosegte un sistem formal de machiaj, spre a oferi spectatorilor aceeagi informatie (eroii sunt pudrali abundent cu fard rosu, iar personajele malefice au un machiaj

?n care predomind albul).

i.,""."u."u

de a atribui personalitdti a persistat gi a generat o varietate uriagd de metode

-

unele de-a dreptul bizare si unele care au adepli si azi. Frenologia, sau interpretarea deniveldrilor craniului, a fost populard

in ultimul

secol gi s-a crezut cAt se poate de serios cd ar dezvdlui adevdruri interioare despre personalitatea subiectului. Grafologia sau studiul scrisului de mAnd a fost si este populard. Desi respins5,

in

mare m5,surd, de savanti, ea e practicatd pe scard largd si

mulli?i

dau crezare. Mai ales ?n Franla, grafologia impune ?ncd o mare

dozi

de respect

in

anumite cercuri. E simplu de remarcat de ce. Simlul comun ne spune cd un lucru atAt de intim legat de o persoand, cum e propriul _{ei scris,} trebuie sd dezvdluie personalitatea.

Am

vdzut cu

tolii

exemple care par ,,tipice" pentru caracterul unei anumite persoane. CAnd incerci sd construiesti un sistem bazat pe asemenea descoperiri, observi ?nsd cd nu existS.

vreobaz6. reald pentru care ai putea crede cd scrisul de mdnd poate sd indice caracterul.

in

ultimele decenii au apdrut si alte metode fantasmagorice, care pretindeau cd ar putea indica personalitatea.

Analiza culorii a fost o asemenea metodd care, pentru o vreme,

in

anii 1970, a fost consideratd de unii o

contribulie

utild. Oamenii erau atrasi de ideea c5, alegerea anumitor culori de cdtre o persoand ar putea indica tipul de personalitate a[ acesteia.

Au

fost construite teorii ample, ?n care rosul devenea culoarea orgoliogilor si aroganlilor, galbenul era asociat cu intelectul superior si asa mai departe.

in

paginile care urmea zd. vom arunca o privire mai

atenti

asupra unor metode mai

pulin

ortodoxe de evaluare a personalitdgii.

Dar ce putem spune despre psihologia standard? Ce are ea de

oferit

?n privinla evaludrii personalitdlii? Se revenim puqin la tipurile descrise de Teofrast.

A

existat o presupunere fundamentald c5. acestea ar

fi

rdmas constante de-a lungul timpului. Curalivul a rdmas vorbdre!

in orice companie, fie cd dialogul lui era sau nu bine

primit.

Similar, era de asteptat ca Lagul s5. se poarte

total

lipsit de curaj, iar

NitAngul

ii&git.

$3$$

Det*X e*n*roXexX?

Concentrarea asupra controlului este un domeniu de care psihologii sunt foarte interesali cAnd evalueazd personalitatea, dar, de fapt, ce inseamni controlul? Asta te duce cu gAndul la unul dintre acele oscioare din ureche despre care nici nu ai habar

ci

le ai. ^Dar, din perspectiva personalitdlii, pozitia joacd un

rolvital. Altfel

spus, ea decide cine este

forla

motrice din viala

ta.

Pozilia ta poate

fi hternd,

externd sau intermediari ?ntre acestea doud, dar aceastd pozilie va afecta considerabil atAt personalitatea, cAt 9i relaliile

tale. Pentru a afla care este pozilia ta de control _9i ce inseamnd asta, rdspunde la

urmitoarele

^{intrebdri gi} apoi citegte explicagiile de la sfhrgitul chestionarului.

Noteazd fiecare dintre afirmaliile urmdtoare pe o scard de la I la 5,

rrrde 1 = Total de acord, 2

=

^{De acord, 3}

= Nu

^{sunt sigur,} 4

= Nu

sunt de acord ^si 5

= Nu

sunt deloc de acord.

I

Sunt

cdpitanul navei mele. 2 3 4 5 scor

2.

Nu pofi lupta contra birocratiei.

^{2 3 4 5} 3.

Cuvernul

existd

pentru

_a

ne rezolva

problemele.

2 3 4 5

4.

Pot _obgine orice dacd md strdduiesc suficient.

2 3 4 5

5.

Rareori

imi admit

infrAngerea. ² 3 4 5

6. Nu

cred ?n

liberul-arbitru.

^{2 3} 4 5

7.

Destinuljoacd

un

rol important

?n

viata

mea.

2 3 4 5

8. Prefer sd-mi duc singur propriile lupte. ^{2 3 4 5}

9.

Problemele lumii moderne sunt adesea

prea complexe

pentru

a le ?n1elege.

2 3 4 5

10.

Uneori

md

simt

incapabil

sd

suport

situatia. ² 3 4 5

lt.

La muncd fac

exact

ce

mi

se cere.

12.

Mi-ar

pldcea sd,

dirijez o

orchestrd. ^{2 3} 4 5

13.

Astrologia

are

o influentd profundd

asupra

vietilor

noastre.

2 3 4 5

t4. Md

rog

frecvent pentru _rezolvarea problemelor

_mele.

I 2 3 4 5

ffi

t5.

Imi pla'ce sd

fiu

ldsat sd

rezolv

problemele. ^{2 3 4 5}

scof

16. Sunt

increzdtor in

cursul pe care

il

ia

viata

mea.

2 3 4 5

17. Destinul

nu joacd

vreun

^rol

in viat6.

^{I 2 3 4 5}

lE. Md

deranjeazd sd primesc ordine. ^{2 3 4 5}

19.

lin ^cont

de pdrerea celor mai vArstnici sau

maibine ^pregdtili.

2 3 4 5

20.

Dacd

vrei un lucru

de calitate,

trebuie

sd-l

faci tu

?nsuti.

2 3 4 5

21. Adesea avem nevoie de

aiutor

gi de

sfaturi

de la superiorii

nostri.

2 3 4 5

t2.

^{2 3 4 5}

13. Admir

pisicile pentru independenla lor. ^{2 3 4 5}

21. imi place sl.lucrezindependent.

^{2 3 4 5}

15. imiplace sd-miverifice

cineva

produsul muncii?nainte de a-l termina.

I 2 3 4 5

ftntru

?ntrebdrile ^1, 4, 5, 8, 12, 15, 16, 17, 1 8, 20, 23 _9i 24 acordd-1i 5 prncte pentru rdspunsul

I

(Total de acord), ^pAnd la I punct pentru deg-rnsul 5 (Nu sunt deloc de acord). Pentru intrebdrile 2, 3, 6,7

,9'

m.

I

l,

^{13, 14, 19}

,

^{21, 22 gi} 25 acordd-ti un punct pentru rdspunsul ¹

ffrfial

de acord),

pdni

la 5 puncte pentru rdspunsul 5 (Nu sunt deloc

lh

rcord). Scorul maxim este ^125.

Scon

Oamenii cu o poziqie internd cred

ci

igi controleazd. viata, sunt adesea optimisti si cred cd pot depdgi orice obstacol. Ei au tendinla de a se ?ncrede foarte putin ?n influente exterioare sau in organisme de reglementare, de pilda guverne, sau in concepte mai nebuloase,

cur.' ar

fi

norocul sau destinul. Drmpotrivd., despre oamenii care simt cd vietile le sunt controlate de forte exterioare si cd nu au puterea de a influenta evenimentele se spune cd au

o

pozitie externd; aceasta e asociatd cu o atitudine pesimistd ?n privinta vielii. in testul nostru, cu cdt este mai mare scorul, cu cAt mai internalizatd, e pozitia ta.

Peste 110

Dovedegte cd ai o puternicd pozitie

interni.

Cu siguranld nu i1i lipseste increderea in tine! Dar ai

griji,

ai putea s5-!i supraestimezi abilitatea de a influenta circumstanfele.

96-ll0

E;ti

destul de sigur cd,-!i poli controla viata, dar si suficient de realist

si

stii

ci

unele situatii sunt dincolo de controlul tdu. optimismul te

ajuti

sd depdsegti dificultdlile gi egti ?ndea,funs de inlelept

si

^gtii

cAnd sd cedezi.

75-95

Esti?nclinat sd, crezi

ci

^gii lucrurile sub control, dar ai unele ?ndoieli serioase. Esti constient cd existd momente cAnd te simli depdgit de evenimente. Egti optimist, dar realitatea durd te debusoreazd foarte usor.

ffi

6t-74

Ai

serioase lndoieli privind abilitatea ta de ^{a stdpAni} evenimentele

gi suspectezi cd nu poli controla multe aspecte ^ale vietii. Toate senti- mentele optimiste pe care le ai sunt foarte fragile si egti congtient cd e;uezi adesea, iar acest lucru te face

si

resimli un disconfort profund.

'16-60

Ai o perspectivd mai degrabd pesimistd ^gi simli cd, de cele mai multe ori, errenimentele te controleazf, ^pe tine gi nu invers.

Aivrea si

detii mai mult control, dar ai prea.pufind?ncredere cd vei putea face ^asta.

3t-45

Lipsa de incredere ^?n propriile abilitali reprezintd' un serios obstacol pentru tine.

Ar

merita, cu siguranfd, ^{sd ?ncerci sd} cultivi o

atitudine

l

mai increzdtoare, mai pozitivd, pentru a-!i exercita controlul asupra multor evenimente din viata ta.

Sub 3l

Pozilia ta in ce privegte controlul este aproape complet extern6.

Aceasta e o situalie ce necesitd o formd de ajutor. Lipsa ^{de ?ncredere}

h

abilitSlile proprii ^e atdt de pronuntatd incAt i1i ^afecteazd intreaga

r,ia$.

Chiar ai nevoie sd

fii

sprijinit pentru ^a vedea cd nu egti chiar atAt de neputincios cum te consideri.