"GURA DE RAI" DIN

VLAD_IONUT MUSCELEANU

"GURA DE RAI" DIN

BUCEGI

Dosarul (i")complet ^{al unei enigme}

celebre

Bucuresti zot6

CUPRINS

CuvAnt

inainte

"'.""'.'.'7

"Gura de Rai" - enigmi bucegisti in stil ^romAnesc "'.".'...'.."""".""'9 Prof. Ing, Ioan Olaru (FRDMC): partea sa de adevdr .""'.."..."'...'.'1'4 Studiul Rudan/ Koson Scientific Investigations ...,,,.." "' "'. " " ". " " "'21'

"Gura de Rai" - proba

terenului

'.'."'..""."'100 ANEXE

I. "Chestionarul Adrian Pdunescu" - Ioan

Olaru

'.""104 II. Fundalia RomAni de Dezvoltare MontanS "Carpatica" "'.""'l,06 IIL Descrierea Studiului

cadru

...'..'.""'108 IV, in Bucegi a fost descoperiti o "Gurd _de

Rai" """'I71'

V, "Gura de Rai" din munlii Bucegi - o anomalie geomagnetici "'116 VI. Varia

,,(;III{A I)E RAI" DIN BUCEGI

"Gura de Rai" ^-

enigmi

bucegistd in

stil

romAnesc

in

data de 1,2.04.2001-, Sorin Golea publica

in

tabloidul l,ihcrtatea un articol cu un

titlu incitant;i

un conlinut pe mdsuri

"in

l3ucegi a fost descoperitd o

"GurI

de Rai"" (vezi Anexa IV).

lira

semnat, parafat gi

livrat certificatul

de nagtere

al

unei rrritologii moderne despre un perimetru "de un kilometru

pitrat"

r'rr

proprietigi

nemaiauzite,

in

care oboseala dispare, funcliile liziologice vitale revin la normal in scurt timp, ba chiar tonusul gcneral se imbundtdlegte gi apare o stare generalS "de bine",

in

lirnbaj de orag, stai zece minute in "Gura de Rai" gi zici

ci

egti pe

;rrrrf'etamine, dar

fbrl

efectele secundare ale acestora.

Folclorul ciobanilor cuprinde numeroase referinfe la ceea t'c ci numesc "locuri rele". A le subsuma in totalitate unor aga-zise

"lircare geopatogene" este aberant ^- denumirea genericd acoperd ^o plajd mai largd de aspecte ale solului ^gi florei, de la zone predispuse irlunecirilor de teren la zone sterpe

[firi

vegetafie).

Ideea de polaritate gi echilibru conduce la ideea fireasci ^a cxistenlei unor locuri cu proprietdli opuse, "cele bune". Aici apare insd un aspect ciudat:

in

folclor astfel de

menlionlri

sunt rare (in general prescriplii pentru alegerea locului de casdJ, dovadi nu numai c5 "loc bun" era considerat tot ceea ce nu e incadrat la

"r'iru", dar

;i ^ci

terminologia populard nu se referd la cine gtie ce

;r rii energo-telurice active.

Pornind la construclia pur cultd a "locului bun" pe baza unui lblclor mai degrabd sirac in detalii de gen, Vasile Rudan lese abil lcgenda "Gurii de Rai" din Bucegi, preluAnd formularea clasicd a

Miorilei: "Pe-un picior de

plai/

Pe-o gurd de rai",.,

Articolul din Libertatea are, inainte ^{de toate,} un profund caracter publicitaq, iar ziaristul Sorin Golea s-a distins de-a lungul tirnpului prin ajutorul "frilesc" ^{pe care} i-l oferl dlui. Vasile Rudan rrri de cAte ori ^se ivegte ocazia.

Un exemplu:

"lnstitutul

particular de Cercetare "Terca""

VLAD.ION MUSCELEANU

amintit

in

articol nu este o entitate din lumea academici, cum s-ar crede la o primd lectur5, ci o societate comerciali, un SRL

[cul

^{5248113). Istoria ei} este incurcatd - semnificativi pare a fi schimbarea frecventi a denumirii firmei.

in

anul

Igg3,

Rudan preia firma Toto Trading Imexcom sRL, cdreia-i va schimba denumirea, sediul gi aclionariatul: Koson Trading SRL gi respectiv - unic acfionar - omul in ^persoand.

in anul 2000,firma igi schimbi din nou dennmirea, devenind Terra - Scientific Investigations gi ocupandu-se cu "cercetarea gi dezvoltarea in gtiinfe _fizice gi naturale". De refinut: la data semnirii contractului de cercetare (Z4.0S.Lgg9), ,,lnstitutul,,

era un SRL,

iar denumirea era alta. Informafiile au fost furnizate de site-ul datefirme.ro.

un alt exemplu: beneficiarul _ar fi _{fost, in} varianta Libertatea,

"o firmd romano-francezd _[..,] interesatd _de stabilirea detaliilor din subsolul acestei zone gi a oportunitdfii _{de a} construi un complex hotelier". Nimic mai fals. Beneficiarul final era Romcif s.A. Fieni, care tocmai recondigionase gi modernizase Hotelul ^pegtera ffinalizate in anul 1-998), iar scopul cercetirii era cu totul altul.

chiar;i

a;a, vasile Rudan gi Koson sRL au incheiat doar o subcontractare prin Fundafia _{Romand de} Dezvoltare

Montani

"carp atica", al

cirui

pregedinte _este prof. _{ing. Ioan} Olaru fvezi Anexa III).

Nu gtim sd explicim diferenla stranie dintre denumirea

Koson Trading sRL (cum _apare in Raportul datefirme,ro) giKoson scientific Investigations _sRL fcum ^apare in antetul studiului KSI gi gtampila care-l oficializeaziJ.

insi

legdtura _cu Hotelul pegtera este dincolo de orice indoiali; de altfel cititorii pot numrra de cate zeci de ori apar

referiri

la Hotelul ^pegtera in Studiul KSL

Dincolo _de caracterul publicitar [printr-un ^{discurs deliberat} fals, se "pompeazd" o persoani

particulari

gi o

firmi

obscuri) apare _{9i o} laturd manipulatorie. _{pe de o} parte se edifici imaginea unei echipe de savanli

"in

_{special fizicieni gi} geofizicieni" care cerceteazi enigmele solului gi subsolului. prin aldturare, vasile

,,IiI'I(A I)IiRAI" DIN BUCEGI

l{rrtllp, "coordonatorul echipei" devine;i el om de gtiingd, degi nu

;tosctli in Curriculum

titluri

academice. Vom reveni asupra acestui ,rsl)t:ct, deoarece cuprinde nigte note de finele.

Pe de

alti

parte se creeazd o imagine deformatd azanei

,rsirnilate "Gurii de Rai", acfionAndu-se ^pe trei fronturi: vehicularea rrrrci localiziri eluzive, raportarea unor cercetiri efectuate doar ^pe

lriItie

gi exagerarea grosolani ^a rezultatelor oblinute in ^teren.

Si le ludm pe rAnd' Din

descrierea

aproximative

_9i lorrtradictorie

ficuti

de Rudan, zona nu se poate identifica in

It't.cn. Public, nici la ora actualfi nu existf o delimitare spalial} ^a

"(iurii de Rai" care si

permiti

celor interesali o contraexpertizl in tu'en.

"S-a

trecut

apoi la testarea zonei

prin

magnetometrie tlif'erenfialfl, ^respectiv "radiografiere" a subsolului cu aparate de tip Partington [siclJ, care pot mdsura, printre altele, magnetismul l'iimAntului. Aga fost depistatd o anomalie magneticd atipicd, ^{pe o} sLrprafafs de aproximativ un kilometru petrat". Aici este vorba de o

rninciuni sfruntatd, meniti

si

creeze impresia cd datele empirice au fost confirmate ^cu aparaturd ^de mdsurare (magnetometrie diferenliald Bartington, nu Partington)'

Adevirul este altul: in ^zona "Gurii de Rai" echipa Rudan/

l(oson SRL nu ^a misurat magnetometric nimic. Dacd mdrturia dlui' loan Olaru poate fi pusl nemotivat sub semnul

intrebirii,

Studiul l(SI prezentat gi de noi este clar: s-au tdcut misuretori in ^{5 puncte,} altele decAt "Gura de Rai", Singurele

mlsuritori

^{efectuate acolo au}

fbst cele radiestezice, implicAnd a9a-zisul "Efect Rudan".

ExagerAnd efectele din zona"Gurii de Rai", Vasile Rudan creeazdin articolul din Libertatea ^ideea unei Perimetru Integrat unei Zone de Dopaj Activ. Mai prudent, ing' Olaru menlioneazd o stare de bine care genereazd un oarecare plus de comfort. Departe de a credita efecte misurabile ^asupra funcliilor vitale _fpuls, ritm respirator; ^g.a.J acesta vorbegte de

modificiri

energetice la nivel subtil. Ceea ce pare a fi cu totul altceva decAt ^ce spune Vasile Rudan

L1.

MUSCELEANU

in episodul cu medicii gi cardiacii.

Ba chiar ing. Ioan Olaru merge ;i mai departe, intrebandu-se daci "Gura de Rai" se mai afld acolo, Energiile telurice pe baza cdrora s-a construitteza"Gurii de Rai" nu sunt statice, ci dinamice.

Dacd in trecut se punea accentul pe relele matematice construite artificial pebazaunei geometrii stricte, in prezent se credite azdun model fluid, care-;i modifici in timp spalialitatea gi potenfa

dupi

nigte legi necunoscute inci.

Revenind la Studiul Rudan/ Koson, acesta pare croit pentru a da un "iz" gtiinlific afacerii. vedetele academice sunt prof. univ.

dr. ing. stanici Dumitru gi $eful ^de proiect ^prof. univ. dr. ing, Barca

Frumuzache. se

insistr

pe

misurdtorile

magnetometrice _cu

"aparaturi

Bartington din ultima generafie" fiintagmi ^repetatd obsesiv), dar interpretarea datelor fie este sumari, fie lipsegte cu desivargire. Ba chiar; in studiur KSI se amintesc 3 (treiJ zone benefice, nu una,

fird insi

a fi indicate explicit.

Degi

in

echipa Koson

listati

la inceputul Studiului nu figureazd gi Dragog Armand stdnicd (apare

totu;i

in fotografiile

care il insolesc!), el dd onorul in Libertatea cu titulatura de,,fizician,,, Nu gtim din ce cauzdin cv-ul Domniei-sale publicat _{pe pagina web} a Institutului _de Geodinamici Sabba s. $tefinescu ^{al Academiei}

Romane nu apare gi aceasti specializare. probabil pentru cr nu o are sau a "uitat" _s-o mentioneze. $i dna. Maria _stanice lucreazi la acelagi

Institut, Prof. univ. dr. ing. Dumitru Stanici chiar a condus aceastl institufie

intre

1990 -2006. Nu am insistat asupra provenienlei costisitoarei aparaturi Bartington, _degi intuim cum stau lucrurile.

oricum, existente _{sau nu,} faptele s-au prescris. Dar sr nu rdmand dl,

stinici

sr. cu impresia cd nu am infeles contextul

retractirilor

sale menlionate in "Romania enigmaticd gi

insoliti

vol. II"*.

$eful de subproiect este prof. _{univ. dr.} ing. Barca Frumuzache de la Facultea de chimie Aplicati gi $tiinfa Materialelor Industriali - Departamentul de Bioresurse gi $tiinga polimerilor din cadrul

xVlad-lonug Musceleanu, Emil Str5inu, Ed, Triumf, Bucuregti, 2014,pg.1,gO_1,g2.

"GURA DE RAI" DIN ^BUCEGI

UniversitSlii Politehnice Bucuregti. Este de neinleles legdtura dintre acest om ajuns ^la vArsta senectulii, cu o carieri gtiinlificd deosebiti, dar intr-un domeniu (chimie industriali 9i combustibili) tdri nici o legdturd ^cu problematica studiului din Bucegi. Calitatea de "secretar gtiinfific"

(titulaturi

comund ^gi potrivitS unei societSgi academice, nicidecum comercialeJ este doar un element dintr-o progresie de non-sensuri mai mult sau mai pulin evidente'

Dincolo de senzalionalul distilat in pres', rdmAne o intrebare

tristi:

pAnd unde merge impostura din mediul academic romAnesc?

cum este posibil ca nigte oameni ^cu lungi ^gi frumoase cariere universitare

in

spate

si

se coboare ^{atAt de} lejer gi atAt de mult incAt sI recomande, de la

inillimea

"studiului gtiingific" minciuna

gi

in;elitoria

^{ca mijloc de cAgtig comercial?}

Cel mai halucinant fragment din "studiul gtiinfific" ^Koson Scientific Investigations ^este urmdtorul:

"in

perspectiva

dezvoltdrii

economice, este necesar ca

un complex hotelier

de

categoria hotelului

Pegtera ^sd

beneficieze,in ^paralel cu existenfa unei

zone

adiacente

cu un bogat

potenlial turistic,

^{gi de o reclamd}

subliminali

vizand unele fenomenologii paranormale ^sau

din

domeniul

frontierelor

cunoa$terii, cu impact sigur; verificat in

practic|,

in masa

potenlialilor turigti

autohtoni _9i

striini.

In acest sens, se cultivd diverse

mituri

despre zona respectivd, ^se semnaleazd

"existenla"

unor

enigmatice pegteri

in zoni, in

care "au loc"

fenomene paranormale, ^se vorbegte despre "existenfa"

unor

tezaure fabuloase in unele grote, despre animale preistorice vii, etc. Bineinleles cd, din cand in cand, se

inviti

cdte un

ziarist

pentru cateva zile la hotel pentru ^{a scrie} 9i a difuza

prin

mass- media ^aceste

lucruri".

Daci mai este nevoie de traducere din ^romAnd in romAnd, se propune un scenariu de

"reclami

subliminald" ^(ca cel din l,ibertatea),bazaL ^pe vehicularea unor ^{povegti de} adormit copii rncnite

si

atragd turigtii. Comentariile ^{sunt de prisos!}

13

VLAD - ION MUSCELEANU

Dacd nu l-am fi cunoscut pe prof, ing. Ioan Olaru am fi spus

ci "Gura de Rai" din Bucegi este o

fdcituri

cldditd pe acest calapod suspect. Nu credem in totalitate asta, deoarece olaru trudegte de zeci de ani la descifrarea unor enigme reale care existd intr-adevdr in acest masiv muntos. $i unde ceva existd, nu mai trebuie inventat.

considerdm insr ironic cd sugestia din studiul Koson i se adreseazd

indirect unui om ca Ioan Olaru.

Prof. Ing.Ioan Olaru: partea sa de

adevir

Inilial gandisem ca o secfiune a acestei

lucriri

sd cuprindd un interviu cu ing, Ioan olaru, pregedintele al FRDM "carpatica"

gi, in aceasti calitate, beneficiar al contractului semnat cu Firma Koson SRL.

Ing. Olaru

practici

un discurs luxuriant. Este genul de om pe care dacd-l intrebi "in ce zi suntem azi?" estein stare

si-!i

povesteascd

doui

ore istoria

misuririi

timpului, altd ore si-1i prezinte resorturile astronomice _ale calendarului, pentru a incheia neapirat cu o lungd disertalie _despre misterele ansamblului circular de la Sarmisegetusa, cum un inteviu presupune oblinerea unor rdspunsuri succinte, la obiect gi daci se poate ldmuritoare, oricine inlelege de ce ne-am aflat in fala unei

imposibilitrli

tehnice.

Decat

si

inventdm rispunsuri care poate nu ar fi reflectat intocmai poziliadlui. olaru, am preferat sd sintetizim multe ore de disculii libere in ceea ce credem noi ci a vrut si spunr interlocutorul nostru. ca mdsuri de precaulie, dupi redactare am trimis materialul dlui. olaru, pentru _a-l verifica gi a

fi

siguri

ci

am inleles corect lucrurile.

Pentru a-l introduce pe ing, Ioan olaru cititorilor am selectat fragmente

dintr-un

interviu-chestionar publicat

in

Flacdra

lui

Adrian Piunescu [vezi Anexa I). Un document in care se prezintd scopurile gi obiectivele Fundaliei Romane de Dezvoltare Montanl

,,GUM _DE RAI" DIN BUCEGI

"Carpatica" pe care-o conduce se gisegte tot acolo'

Contractul Nr, 1 din 20.05.L999 s-a incheiat

intre

FRDM

"Carpatica", in calitate de executant gi S,C. Romcif S'A', in calitate de beneficiar. Obiectul contractual: un "Studiu multidisciplinar

vizilndunele "ModalitSli optimale ^de promovare _9i eficientizare ^a punerii in valoare a Hotelului Pegtera, Mdnistirii ^{gi a} ecosistemului zonei superioare a Ialomilei, cu potenlialul ecoturistic

-

^cultural

-agremental gi mitologic in arealul parcului nalional Bucegi". [vezi Anexa III),

La rAndul ei, in baza Contractului de cercetare

gtiinlifici

nr.

3124.05.1999 Fundalia RomAnd de Dezvoltare Montani "Carpatica", de aceasti

datl

in calitate de beneficiaf a subcontractat o etape specializati ^a studiului cu S.C. Koson ^- Scientific Investigations ^SRL in calitate de executant. Aga este introdus Vasile Rudan (patronul

KSI SRL) in "problem5".

Studiul elaborat de Koson SRL este prezentat integral in aceasti lucrare. in calitate de beneficial ing. Ioan Olaru ne-a ^pus la dispozilie studiul original de la care a plecat totul ^gi ne-a acordat permisiunea

si-l

^publicdm.

De;i nu am avut ocazia

si

studiem in original Contractul, am

primit asiguriri ci

au existat

intr-adevir

nigte Clauze de

confidenlialitate privind proprietatea intelectuali

;i

^elementele

de Know-How. Vasile Rudan amintegte gi el aceste Clauze, agadar nu a uitat de ele. Doar cd le interpreteaz|in felul lui, adicd liberal

gi secvenfional.

Ing.

Olaru descrie

Studiul

ca

"o

abordare

integrati,

convenfionald;i neconvenfionali", Echipa Koson SRL s-a ocupat de cercetarea prin "metode neconvenlionale"' NehotirAt,

afirmi

cd pe Rudan

ci

l-a cunoscut ba

intr-un

mediu "discret', ba prin intermediul unui prieten comun ^{- B.M.} Nu are cunogtinli ^de titlurile gtiinlifice [academice) ^ale lui Rudan, iar in ceea ce privegte expertiza

sa "extrase nzorialil'pare ^a cita extensiv din presa vremii' in context, atunci cAnd spune cA"a mers pe incredere" are dreptate I000/o' 15