Ion Bulei

Redactare: Rodica Chiriacesca gi Ioana BArzeanu Tehnoredactar e: Mariana Radu

Copertd: Luca Emil Cornel

Ilustralii coperti: Regele Ferdinand I al RomAniei, fotognfie din colecSia George Grantham Bain;

pe ciape, tn ordine: (1) Regele Ferdinand in costumul de Ia incoronare; (2) Regele Ferdinand, Regina Maria, 1922; (3) Regele Ferdinand, Regina Maria, impreund cu fiul1or Carol _9i fiicele lor

Eksabeta, Maria gi lleana, t913; (4) Regele Ferdinand pe front, 1917; (5) _Regele Ferdinand I gi Regina Maria ln ziua incorondrii; (6) Parada Victoriei de la BucureSti, 1 Decembrie 1918;

sursa ilustragiilor : c onmons.wikimedia. org

@2017 Toate drepturile asupra acestei edi$i sunt rezervate edirurii METEOR PUBLISHING

Contact:

Tel.lFax: 021.222.83.80 E-mail: editura@meteorpress.ro

Distribulie la:

Tel./Fax 021.222.83.80 E-mail: carte@meteorpress.ro www.meteorPress.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Naqionale a RomAniei BI'I^EI,ION

Bunul nostru rege : Ferdinand / Ion Bulei. - Bucuregti : Meteor Pubhshing, 2017

ISBN 978-606-910-05 4-7 94

Ion Bulei

,,|${tqul Dostol ^ne$e:

Ferdioand"

tiltTt0R

PUBIlSHll{C

@aprins

Argument

... 5

Non mukum sed

multa

...7

$i ^a fost sX fie Ferdinand

...

^{... 9}

Se caut[ un

profesor

^...14

Sublocotenent in primul regiment de

gardd

^{... 18}

,,Voi veni acum

in RomAnia" ...22

!

O zi din ^viaga

lui in RomAnia

... 30

Nu se putea

frr[

^{o Elena}

Vdclrescu

... 34

,,Vei ^avea curajul

si

te

opui?"

... 40

Iubirile care se nasc _Ai

mor ...

... 46

,,Un timp de

fericire"

^...62

A fost Ferdinand,,unealta

lui

Dumnezeu"?

...

... 68

Ceas de primejdie la Curtea

Regali

...74

De-ale

familiei...

... 81

Ferdinand, un personaj politic in

agteptare

^{... 91}

Regele Carol nu mai

este

...:.... ¹⁰⁰

,,Sunt un bun romAn"

...

^{... 104}

Expectativi

militar[

^{... 108}

Ultima zi a RomAniei

Mici

...122

Drama unui rege gi a

;irii lui ..."...

...127

La 52 de ani speranqele nu mor

...

... 139

Ce fac rugii, intrebarea

tuturor ^...

...144

,,Of, Doamne, Doamne, m-am

sdturat!"

... 154

intAlniri

^{... 159}

O aventuri

regali

...162

Exemplul

bucovinean

...167

RomAnia Mare ^s-a

niscut

...774

Un sacrificiu

regal

^{... 181}

Repere bibliografice

...

^{... 187}

Non multum ^sed muka

IJIti-"I"

^cuvinte ale regelui Ferdinand

I

al RomAniei, inainte de a trece la cele vegnice, in noaPtea de 19 spre 20

iulie

^{7927, au'} fost: ,,M[ simt obosit... obosit... obosit". ^Fusese obositoare domnia lui? O domnie deloc lungd, din septembrie 1914 pAnd

in

^{irlJie 1927.} Treisprezece ani. Pu$n fag[

de domnia

lui

Carol

I,

ce durase 47 de ani. Dar... non mukum sed multa.

Pentru cX, degi scurt[, domnia lui a fost plind de evenimente, ^de schimbiri radicale, de zbucium gi

triiri. O

domnie care a trecut

printr-un

rdzboi european gi mondial, ^{cu toate} transformirile aduse in plan regional. Europa imperiilor anului ¹⁹¹⁴ devine,

in

^1918, Europa statelor nafionale. ^RomAnia Micd din 1914 devine,

in

1918, RomAnia Mare. Unde este, aqadar, locul

lui

Ferdinand I in

toati

aceastd operi de transformare?

Dac[ privegti atent fotografiile de grup

in

care apare Ferdinand, cum oricare dintre noi ar putea avea curiozitatea ^{s-o fac5,}

il

vedem, de cele mai multe ori,

intr-o

pozigie marginali. De parci ar vrea s[ iasd din pozd _9i

si

plece. Nu

si

intre

in

atmosfera de ansamblu a fotografiei. Pentru cA este o

atmosferi creatd de ceilalgi, nu de el. $i, atunci,

ili

revin

in

^minte multe dintre cuvintele ^{a$ternute de} regina Maria in marea ei oper[ memorialistic[

Povestea viegii ^{mele. Cel} mai ^des nume intAlnit in aceastd operi este acela

al

soqului

ei,

sub forma de

alint,

Nando.

Dar

aproape de fiecare

dati

menfionat critic. ^Ca

in

insemnarea

din

¹⁰ aprilie 1921: ,,Nando ^este prost dispus, toate ziua a fost a46gos, nestepanit, pus pe ceartd gi asta frgig,

frr[

si

fln[

seama de oaspegi. Era intr-adevdr detestabil ^gi prost crescut in astfel de momente"l. Sau, intr-o

alti

insemnare, din 16 martie ^7922,La Copdceni, unde familia regald avea o casi: ,,Am fHcut desigur planuri de ameliordri.

Este

colpl favorit

al

lui

Nando, dar toate

imbundt[lirile

pe care le face r[mAn doar in stadiul de planuri... El nu ^poate nici micar s[ agage un tablou,

sd schimbe locul unui scaun, sau

s[-l

determine pe altul s-o fac5". Cu alte

l Maria, Regina RomAniei, insemndri zilnr'ce, vol. IV. Traducere Sanda Ileana Racoviceanu. Edigie de Vasile Irimia, Editura Historia, Bucuregti,2006; Apud Ioan Scurtu, Istoria civilizagiei romAnegti. P erioada interbelicd ^{( 1 9 1} I ^{- 1} 940), Editura Enciclopedicd, Bucuregti, 2009, pp. I43-I44'

lon Bulei cuvinte, voia sd ne spun{ regina, soful ei era absolut incapabil

si

se ajute singur, nu era nici un bun organizator, nici om de acliune. $i ^{ea deplangea} lipsa acestor

caliti;i.

se poate crede cd Maria nu-l mai iubea pe Ferdinand cand scria aga despre el?

Firi indoiali.

Dar oare

l-a iubit ireodati?

La inceput, da (sau poate Maria crezuse

ci

asta inseamnd a

iubi).

Dar acest inceput rdmdsese undeva departe. cartea aceasta, ca gi cea care a precedat-o, Regina Maria. Puterea

amintirii, inftligeazi

un cuplu dinastic, al doilea, dupd

carol

^gi Elisabeta, cu roate aparengele

fericirii

gi cu prea pugine din satisfacgiile ei. Un cuplu destinat indelungilor agteptiri. Doudzeci gi doi de ani au a$teptar Ferdinand gi Maria sd-i inlocuiasci pe carol gi Elisaieta. $i, cAnd agteptarea a luat sfrrgit,

in

1914, a luar sfargit gi

Ia

belle fipoque

in

Europa.

o

altfel de viaqd va duce acest cuplu

in rizboi

gi

dupi. cei

doi nu guvernaserr incd

in

Vechiul Regat, gi istoria i-a adus

in

fruntea RomAniei

Mari. Alte realitigi,

alte probleme,

altr

rume.

o

^lume care o

bucuri

pe Maria gi o provoacd: ,,Daci ^ag

fi

eu rege!" exclama ea la 1/15 august 1916.

Dar

il

insingureazi pe Ferdinand.

vin

gi bolile. intai la el gi... din nou la el.

$i...

^{ceea ce}

toli

se temeau cX avea

si

se intAmple s-a intAmplat.

-

^{ceea ce} propunem, cu aceasti

noui

lucrare, nu este doar un gest de politeqe al istoricului de dincolo de

timp

(adic[ este foafte firesc sd scriem gi,povestea sogului

dupi

ce am scris pbvestea soEiei). ceea ce ne-a interesat

a fost sd observdm cum, coborand parci din istoria noastrH mai veche gi din mandria prusacH, Ferdinand al Romaniei, produs al istoriei gi

totodati

o victimd- a-ei, exprimd cum nu se poate mai rimpede un proces

ie

asimilare.

In cazul de fagd, asimilarea personajului principal de c[tie mediul pesre care i-a fost dat si domneascH. Linia dinastici construitd de carol I a fost agezatd de Ferdinand I pe tronul

tmplinirii

nagionale.

$i ^a fost sd fie _Serdinand

Lag/2I

septembrie 1878, Consiliul de

Minigtri

hotdrdgte ca domni- torul Carol

I

al RomAniei si poarte

titlul

de Alte15 Rega}[. Ce urma, odati

acest pas

frcut,

^era limpede: proclamarea

lui

Carol

I

ca rege gi a RomAniei

ca regat. Ceea ce s-a gi intAmpLatlal5l2T martie ^18812. Legiuitorul romAn

a crezut ^cd aceast[

dubli

proclamare din 1881 asigura prezentul RomAniei ca Stat. $i ^aga gi era. Ce avea

s[

se intAmple insd cu

viitorul?

Pentru

c[,

lntAmplarea ftcea ca regele Carol s[ nu

aib[

copii. Regina Elisabeta,

dup[

tngrijiri

infinite, diduse na$tere unei fetile, Maria, ^care, din picate, murise la nici patru ani _9i care, oricum, ^fatd fiind, n-ar fi aYut drePtul la ^tron3. Alqi

copii nu mai

adusese Dumnezeu

in

Curtea

Regali

romAnd.

Cu

toate strldaniile depuse gi tratamentele medicale urmate. $i, atunci, ce avea s[ ^se lntAmple

cu

abia proclamatul regat romAn? Ce avea sd se intAmple cu stabilitatea ^gi continuitatea dinastiei ^de Hohenzollern

in

RomAnia?

Oamenii

politici

romAni au

trecut la

aplicarea

Articolului

83

din

Constitugia romAnd: ,,in lipsa ^de coborAtori in linie birbHteasci ^ai Mdriei Sale,

Carol

I

de Hohenzollern-Sigmaringen, succesiunea

tronului

se va cuveni celui mai

in

vArstd dintre fragii sdi sau coborAtorilor acestora"4.

in

vara

lui

1880, Carol, in Germania fiind, impreun[ ^{cu tat5] sdu} li viziteazH pe Bismarck gi pe impdratul

Wilhelm I,

care era gi geful Casei Regale' Satisfrcut ^de rezolvarea

r[scump[ririi

c5ilor ferate, atet ^de favorabil[ Germaniei (statul romAn pl[tea un pre! de circa

trei ori

mai mare Pentru construirea celei mai intinse regele de cHi ferate

din

RomAnia de

citre

^{firmele gerlnane}

-

afacerea Strousberg), Bismarck tgi

d[

acceptul gi-I ob;ine ^{gi pe} cel al Vienei.

in

acelagi an, 1880, pe 21 noiembrie, principele Carol-Anton, tatdl lui Carol al RomAniei,

ii

comunici

lui Wilhelm I

prevederile Constitugiei RomAniei privind succesiunea la tron. Doi membri ^{ai Casei de} Hohenzollern intrau

in

2 Monitorul Oficial ^(MO), nr. 60 din 15/27 martie 1881, Adunarea Deputagilor, Sesiune ordinar[ prelungit[, ^gedinp din ¹⁴ martie 1881, p. 1815. Vezi pe larg in Ion Bdei, fn VechiuJ Regar, Editura Tritonic, Bucureqti, 2013, pp. 13 _9i urm.

3 Maria s-a n[scut la 27 august/8 septembrie 1870 qi a murit la 28 martie/9 aprilie r874.

a Monitorul Oficial, nr L42 din 1/13 iulie 1866.

10 lon Bulei cadrul acestor prevederi: principele Leopold de Hohenzollern, fratele cel mai mare al

lui

carol, gi nepotul lui cel mai in varsti,

wilhelm.

consultagi, atat unul, cat gi

celilalt

au notificat cH renun$ la calitatea de mogtenitor al tronului RomAniei.

in

consecinl[, dreptul de succesiune

ii

revine

lui

Ferdinand, ndscut la 12/24august 1865 gi botezat Ferdinand

victorAlberr

Meinard, principe de

Hohenzollern, _{al doilea}

fiu

al

principelui

Leopold de Hohenzollern _{gi al} principesei Ant6nia, infanta Portugaliei. Mama sa, numitr in mod obignuit Antoinette, a avut o influenqx determinantd asupra

prinplui

Ferdinand.

L-a

ferit

de

multe dintre

ademenitoarele contacte cu lumea exterioard,

dupi

cum ne relateazd Eugen

wolbe in

frumoasa

lui

carte dedicatd

lui

Ferdinands. Educagia destul de

aspri

pe care a

primit-o

Ferdinand

tot

mamei i se datoreazi. ,,Porunca, de pildd, de a vorbi numai atunci cand era intrebat i-a imprimat

lui

Ferdinand, care

in

fond era un om amabil, sfiala de care a suferit aproape intreaga sa via1d. Era rugat sd vorbeasci tare gi clar, gi trebuia

-

^{cand se lisa antrenat}

-

^{si repete o datd, chiar de doud} ori fraza spusd cam prea incet." Aga s-ar explica, crede Eugen worbe, obiceiul

lui

Ferdinand de a relua in

convorbiifrazainifalx

a parrenerului s[u. Adicd nu

se datora faptului cd ar

fi

trdit printre _,,oameni tari de urechi", cum spunea Ferdinand mai tarziu, dupi ce devenise rege. Mama lui, cu un dezvoltat siml aftistic, era gi pictorild, ca preocupare in timpul liber. N-a reugit sH-i transmitd fiului aceeagi inclinaqie gi aceeagi bucurie a picturii, darl-a ajutat s-o ingeleagi.

In acest sens, a contribuit, nu pugin, gi colecqia valoroasd de tablouri

aflatfla

castelul de la sigmaringen. De Ia tatdl slu a inviqat sd fie cavaler. Nu va fi, Precum ^acesta, ,,un militar sever, exersat in ga", dar va manifesta un interes destul de puternic pentru cariera de ogtean. ca tandr principe, va urmdri cu mare interes Rdzboiul cu

turcii

din 1877-1,878.

Ferdinand inva15 de mic sd iubeascd plantele.

Ar[turi

de

wilhelm,

fratele mai mare, gi de Karl Anton (carlo), fratele mai mic, se va bucura de

o

tinereqe

fericitd la

castelul

pirintesc

de

la

sigmaringen,

in

preajma elegteului de la Krauchenwies, cu lebedele gi cu plantele

lui

rare, sau

in

s Eugen wolbe, Ferdinand

I,

intemeietorul Romilniei Mari

- ^o

^biografie.

Traducere de Maria _9i Ion Nastasia, Editura Humanitas, Bucuregti, 2004.

uBurut-!\oq@

excursiile

prin Alpii

elveqieni

din timpul

vacanlelor. Dragostea pentru tttturX tot ^{mama sa} i-a insuflat-o. ,,Noi facem ^gi plimbdri frumoase pe valea Dundrii ^gi la Inzigkofen, unde se gdsesc

flori

foarte frumoase",

ii

scria el

tatllui siu

la 30

iunie

7874. Avea pe atunci

nou[

ani neimplinigi. De la fhmilia sa

inval[

Ferdinand si

triiasci

in iubirea de Dumnezeu. Durninica 1i

in

^zilele de sirbdtoare se ducea totdeauna

s[

asculte

liturghia. _$i

^ca

rege, mai tArziu, la Sinaia,

il

va pune pe capelanul

Cu4ii

sd

i-o

celebreze.

Ferdinand are gi o guvernantd franguzoaicd,

o

alsaciani, care

il

inviga ruglciuni nu totdeauna dorite

in familii

germane, cum era aceea

in

care Dumnezeu era rugat s6-i ajute pe francezi s[-i invingd ^pe germani, _9i Alsacia

pi Lorena sd redevin[ franceze ^(!).

TAn[ru] Ferdinand ^are un preceptor, pe dr. Grobbels, care-l introduce ln disciplinele elementare ^gi

in

limba

latin[. Tatil

^sdu

il

inigiazi in istorie, geografie gi

in

gtiinqele naturii. Se

arati

de la bun inceput foarte studios.

Citea cu pasiune ore intregi, cu predilecfe despre viala gi faptele eroilor, mai cu seami ale celor din Antichitatea clasici. Exemplul

lui

Frederic cel Mare sau al

lui

Napoleon

il

intereseaz5 mai pugin. Nu se vedea un om de acfiune. Un visdtor, da. Mai ^ales din perioada

in

care familia

lui

se gisegte la castelul de la Benrath, lAngi Dtisseldorf, ^reies pregnant deosebiri in felul

de a fi al copiilor

prinplui

mogtenitor Leopold. Nando, numele ^de alint al lui Ferdinand, se deosebeqte de fraqii sdi. Nu este inclinat spre glumd, spre discugii

in contradictoriu, nu vrea

sH-gi impund

un punct

de vedere personal, de teami sd nu igi jigneasci partenerul de discugie. Nici nu simte nevoia

s[-i

facd pe al1ii sd fie de acord cu punctul sdu de vedere. Tatdl

lui

tgi exprimase speranla cd integrarea

lui

Ferdinand

intr-un

cerc mai larg de camaraziva

fi

beneficd. $i

il

inscrie

in

1880, impreund cu fragii ^sdi

-

^{pe el}

in clasa a gasea

-,

^Ia gimnaziul Hohenzollern din Diisseldorf.

Principele Leopold insist[ pe lAngX profesorii gcolii

si

nu creeze

fiilor sii

o situalie

privilegiati.

De aceea

toti

colegii

Ii

se adresau nu cu ,,alteg[", ci cu ,,prin! Ferdinand",

,print

Wilhelm", ,,prinq Karl". Ferdinand ^insugi nu accepti favoritisme. ^Se sup[rd stragnic atunci ^cAnd unul dintre camarazi

il

ajuti s[ cAgtige la

tit'.

Tinerii frecventau familii nobile. Mergeau la Koblenz, la impdriteasa Augusta, la Bruxelles, la familia ^regal5, cu care se inrudeau.

11

6lbidem,p.33.

12 lon Bulei Ferdinand vizita adesea muzeul de arte grafice plantin-Moretus din Anvers.

Eugen

wolbe il

citeazd pe oswald Flamm, coregul

lui

Ferdinand, care

il

vedea pe acesta ,,mereu prietenos, deschis gi modest, un suflet delicat, poate prea sensibil"T.

Era

totdeauna

gi prea

obedient, respectand intocmai ordinele primite de la profesori sau de la cei doi

instructtri,

unul militar gi

altul civil. cel mai mult il atrigea studiul limbii

germane

(ii

prefera indeosebi pe clasici).

ii

^pldcea

latina

(greacd nu va studia, inspectoratul gcolar ingdduindu-i si inlocuiasci greaca cu romana). La germanx gi

latini

va da gi examenul scris la absolvire. La celelalte materii

-ieligie,

^francezi,

istorie, geografie, matematicd

-va

^da examen oral la 24 martie 1gg5. obqine

calificativul

,,bine"

la

toate.

$i

^p5rdsegte Diisseldorf. ,,Abia acum, cand trebuie

si

md despart de el, observ cat de drag mi-a devenit Diisseldorf, acest ora$ atat de frumos", avea

si-i

scrie

tatilui

siu la 30 martie 1gg5.

Ferdinand,

impreuni

cu

tatil

sdu Leopord gi cu carlo, fratele

lui

mai mic, asisti la serbxrile incorondrii

lui

carol

r,pe

10/22mai 1gg1. La

impli-

nirea

unui

an de

la

aceste serbdri, Ferdinand

ii

scria

lui carol I

cx igi amintegte cu gi mai

multr

pldcere ,,de acele zile minunate pe care le-am

triit alituri

de voi. _$i astdzi parc{

imi

rrec pe dinaintea ochiior delegaliile de

firani ⁱⁿ

^{costumele lor pitoregti gi care} v-au salutat cu urale entuziaste.

vHd ^gi acuma mullimea multicolord de pe strdzile Bucuregtiului pe care le-am strdbitut seara, cand in

jurul

nostru mergeau

mii

de oameni

in

cele mai diferite costume"8. La 30 decembrie 1881 i9i exprima speranfa ,,cd

in

curand vom putea

si

venim din nou

in

Romania

giitunci rro-

.,rrro"gtu ceva mai bine lara pe ^{care am} indrdgit-o"e.

Agalgi leagd tanHrul Ferdinand destinur de Romania.

o

_Ear[

in

care

{uye ^{din nou pe 20}

^aprilie/2

^mai

^1883.

^vine

insogit de

fratele siu wilhelm.

cel care

ii

aduce la Bucuregti esre regele carol. cei doi pringi sunt g[zduigi la Palatul corroceni gi vor rimane in gard weme de doud luni, timp

in

care regele carol s-a strdduit sd-i invefe _,,rot felul de

lucruri

folositoare

7 lbidem,p.32.

8 ScrisoriJe regelui Ferdinand I al Romilniei,vol. I. Trad.ucere, rext stabilit, note 9i studiu introductiv de sorin cristescu, Editura cetatea de Scaun, TArgovigte, 2015.

scrisorile se aflx la ANIC, Fond Regele carol I personale, dosar vD 67g!i urm., p. 41.

e lbidem,p.

N.

,Buruqt- ruosrnu nece: Fe

;i

interesante". Despre Ferdinand el

ii

^{scrie fratelui sdu, Leopold,}

^ci,

^mai

rles in

ultimii

doi ani, a frcut multe ^progrese in pregitire. Doar

ci

^era mult prea

timid

gi reginut, spre deosebire de fratele s[u mai mare,

mult

mai prezent gi comunicativ.

Este de presupus

ci relafa lui

Carol

I

cu cei doi nepogi ar

fi

inaintat mai repede. Faptul nu o bucura deloc pe regina Elisabeta. Suverana nu voia

incl s[

renunge la speranqa de a avea

un

mo$tenitor direct, ^aga

cI

fttcea tot posibilul pentru ^{a amAna la nesfArgit} solutionarea acestei chestiuni.

lu

Germania, aceastH incapacitate a

lui

Carol

I

de a da totugi o rezolvare chestiunii dinastice

in

RomAnia sterne$te reaclia

lui

Bismarck. Pe Carol

il

ameninga soarta lui Cuza. Cu atAt mai inexplicabili ^era atitudinea regelui, ^se

Fpunea la Berlin, cu ^{cAt 1a} Bucuregti se aflau doul personalitili diplomatice

9i politice remarcabile, Bernhard von Biilow, reprezentantul Germaniei, _9i Goluchowski, reprezentantul Austro-Ungariei, care, oricAnd, puteau

fi

diplomaqii de care era nevoie. Era gi pdrerea

impiratului

Franz _Joseph, comunicatd secretarului

de stat Herbert von

^Bismarck,

impreuni

cu temerea

ci

activitatea

lor

ar

fi

^putut

fi

afectatl de ,,incipilAnarea regelui Carol I, care intotdeauna vrea

si

gtie el totul mai bine". ,,Am sugerat M.S., scrie Herbeft von Bismarck,

c[

am putea si acgionim asuPra regelui Carol

I

prin intermediul ducelui de Nassau,

unchiul

reginei Elisabeta, ^{gi aceastd} idee a

p[rut

sd-i placi imp[ratului."10

10 Regele Carol

I

in rapoartele diplomatice austro-ungare, 1877-1896, vol. I.

Traducere, studiu introductiv, adaptare gi note de Sorin Cristescu, Editura Paideia, Bucureqti, 2013, p. 193.

13

6e ^caotd aD profesor...

O

^{problemd a} reprezentat-o numirea unui profesor de limba roma pentru printut mogtenitor gi pentru fratele sdu. carol se gandise la un om pe care

il

aprecia foarte mult: Dimitrie Girsti. Iegean de bagtind, niscut

in

1g1g, D. Gusti unnase cursurile Academiei Mihdilene gi ale Conservatorului din Iagi. Fusese profesor de geografie, retoricd gi filosofie la mai multe gcoli din Iagi, deputat, senaror,

ministru al

instrucqiunii

in

1g67-196g. Fusese gi

primar al lagilor, in mai multe randuri. Era primar

in

^1g66 cand a avut loc migcarea separatistx de la Iagi gi, in aceastfl calitate, a jucat un rol important in potolirea spiritelor. Este cel care inmaneazd un memoriu,ilomnitorului carol, de neuitare a laqilorll.

Aldturi

de M. Kogilniceanu,

v.

Alecsandri gi G. MArzescu, D. Gusti reprezintd Iagul, in calitate de primar, la festivitatea de la Putna din 1871. ,,IJn om foarte popular gi iubit de cet5qeni." Dar, lucru foarte rar, iubit gi de carol I, care scrie despre el cd este,,o mlre personalitate

politici

pe care pot conta ca pe mine insumi". Gusti a fost ministrul cultelor

inci

din

anii

1857-1868, _,,unde mi-a confirmat pe deplin spennfele". Era respectat de toate partidele gi,

in

cei 16 ani de domnie ai

lui

carol, _,,nu a govdit niciodat5". La marile festivitrgi de la Focqani, in calitatea sa de primar

al lagilor, ginuse _o cuvantare,,care ne-a electrizat pe toqi gi ne-a smuls lacrimi.

Nimeni nu regretd mai mult ca mine cd ne-a scrpat acest om destoinic, cel puqin pentru moment. stdpanegte extraordinarlimba in care face gi poezii,,lz, gontinud ^Carol. Dupi gtiinEa noastrd, nu existi nicio alti personalitate

politici din

Romania despre care

carol I

sd

fi

scris atat de eniuziast.

Din pd""t", Dimitrie

Gusti se imbolndvegte grav,

iar

regele trebuie

si

giseascd pe altcineva care

s[-i

invege pe cei doi

prinli

limba romani gi

toi

ce era mai important din ceea ce numim civilizatie romAneasci.

lnbcuitorul lui

D. Gusti este profesorul de liceu vasile

piun

_Absolvise

gimnaziul Gh. Lazdr, apoi liceul sf.-sava gi Facultatea de Litere a universit[gii din Bucuregti. A fost profesor gi director in 1878 la gimnaziul Dimitrie cantemir,

il _vezi

_lagi, memoria unei capitale, coordonator Gheorghe Iacob, Editura UniversitXqii Al. I. Cuza, Iagi, 2008, pp. L26,131, 133, !Bg,I4g,ISZ q.u.

Paideia, Bucureqti, 2012, pp. 86-87 .

,Buuul ruosrnu nEce

rpoi, din 1879, la liceul Sf. Sava. Un bdrbat scund, cu barba neagr[, modest

gi linigtit, cu maniere pl[cute. Vorbea

pufin[

german[, puqini francezX. Fiica lui Ion ^C. Br[tianu studiase cu P[un gi garanta pentru el. Profesorul avea o fatd de 11 ani, de care nu accepta s[ se despart5 gi care, in caz de numire a sa,

urma sd fie inscrisi la o gcoali germani din Diisseldorf. Pdun face o

buni

impresie

in

Germania familiei celor doi

tineri

gi este angajat cu 12 000 de franci pe an. La 20 aprilie 1884, profesorul P6un ii raporta lui Carol I cd orele de limba romAni merg bine. Nando manifesta

o

mai mare

ugurinfi in

lnv[qarea acestei

limbi

decAt

Wilhelm,

dar avea dificult[1i cu pronunqial3.

Plun

ii

face gi un portret

lui

Ferdinand: ,,Bilai,

niltul

^gi subgirel la trup, cu ochii albagtri inchigi, foarte blAnzi, cu nasul arcat, semnul cel caracteristic al liniei ^{suabe de} Hohenzollern, cu expresia gurii gi a feqii aga de find gi curatH, c{ ai crede-o

fat[

mare, amestec armonic al sAngelui latin, ddruit de soarele Franqei gi Pornrgaliei

-

^{din partea a} dou6 strdbune

-

^{gi cu al mamei, cu}

^tipul

pl6vig, gAnditor gi vesel totodati ^al germanilor de la sud, Alteqa Sa regali este icoana vie a fldcdului des[vArgit la chip ^gi la

frpturi".

_$i V. Pdun continud:

,,Principele Ferdinand ^gi-a petrecut copilbria la Dtisseldorf, oragul cel mai frumos de pe Rin, cuib de arti$ti renumili, focar de

culturi

eleganti".

Un an mai tArziu, cei doi copii ai lui Leopold veneau din nou tn RomAnia, ,,lucru ^{care este} pentru noi o mare bucurie ^gi acum casa noastr[, atat de tdcuti,

este

plin[

de viag[", cum ii ^scria Carol fratelui siu. in privinqa limbii, ,,vorbesc amAndoi rom6negte foarte bine, spre bucuria gi surprinderea tuturor. Wilhelm

este mai dezinvolt gi mai indrdznet decat Nando gi in felul acesta a cucerit din nou inimile celor de aici. Eu incerc mereu

si-l

pun in evidenqd mai mult pe cel de-al doilea, c[ci el are primul drept de mogtenire". Orele de studiu ale celor doi principi se qineau cu regularitate. in restul timpului ei se gdseau fie Ia rege, fie la Elisabeta. Vizitau stabilimente ale armatei, divergi oameni politici, pe I.C. Brdtianu, pe

Dimitrie

Ghica, divergi diplomaqi, pe contele Tornielli, ^pe baronul Saurma. La Sinaia, in aprilie ^{1885, qin} companie reginei Suediei gi celor doi

fii

ai ei, afla1i in

viziti

in RomAnia. Pe 10 mai 1885 sunt

pi ei prezenqi la Bucuregti, la inaugurarea Palatului Regal, ce fusese refXcutla.

13 Regele Carol I in rapoartele diplomatice austro-ungare, 1877-1896, p. 23. De consultat articolul ^si.o Principele Ferdinand de Hohenzollern, i1 ,,Epoca", an III, nr.454 din 17 mai 1887.

la Scrisorile regelui Caroi 1...,pp.123-124.

15

Despre Romania, Ferdinand are prilejul sd se intregind mult gi cu ma

plicere

cu

pictorul

August Becker, care o vizitase

in

lgg2. Ficuse aici

15 lbidem,p.43.

t6Ibidem.

t7 lbidem,p. 133.

,Buttut- uosrnu nec

Deasupra ei este

insi

treapta organizaliei, la care a ajuns ast[zi Germania.

Ea vrea

si

apuce pe un drum nou:

si

realizeze ideea muncii colective ^gi sX

fac[ sd beneficieze intreaga

Europi

de aceast[ mireaqi oper[. Ea vrea

si

organizeze Europa, sco[and de la fiecare individ un maximum de producgie ln inqelesul cel mai favorabil societdqii; e chipul cel mai bun pentru

indivizi

de a fi liberi, e pentru dingii libertatea sub forma cea mai inaltd, libertatea care salveaz[ toate fo4ele, f[cAndu-le si curgi spre acelagi scop."18 Ostwald considera

c[

nimic ^pe lume nu se putea ob$ne decAt printr-o transformare de energie. Dar o

formi

de energie nu se poate transforma intr-una gi mai folositoare frrd ca forma veche s[ nu opund rezistenqd. Pornind de la aceastH

teorie, civilizaqia ^se definea ca

fiind

reducerea la

minimum

a energiilor negative, neascultitoare. Aga se stabilea gi doctrina unei Germanii mari, stdpAni pe ea insigi gi pe lumea intreagi

prin

disciplinile. Astfel de teorii sunt percepute de un tAnir ca Ferdinand ca un mijloc ^de ingelegere a lumii.

Regele Carol apreciaz[ proiectul

lui

Sturdza gi pentru

c[

didea pondere dreptului roman ^gi codului

lui

Napoleon, elaborat ^pe baza lui, iar astfel ^de studii igi puteau gisi mai t6rziu o intrebuinlare practici. Li se cere pirerea gi

unor

profesori ca Geffken gi Schonberg...

$i

^{Ferdinand igi va incepe} pregdtirea

universitari la

Tiibingen. Studiile merg

bine.

Ferdinand

di

dovadi de multd striduingi.

Aproape

ci

nu existi scrisoare din anii s[i ^de studii in care Nando si nu igi declare doringa de a revedea RomAnia. Mereu erau sternite in sufletul

lui

,,frumoasele amintiri pe care le-am adus de la Bucuregti gi care

mi

leagd

tot

mai

mult

de aceastd frumoasi 1ari".

$i

abia agtepta sd

le

improspiteze.

in

^{1885, de} Anul Nou, igi promite siegi gi

ii anunli

^gi pe ai

lui ci in

1886 va fi

in

RomAnia. Nu va reugi, dar gAndul

lui

se indreapt[ spre ea.

18 Apud E. Lovinescu, Opere, VIII, Edilie Maria Simionescu, Editura Minerva, Bucuregti, 1989, pp. 77-78.

le lbidem,p.78.

17

mulgime de schiqe gi studii. _,,Ne-a povesrir mai ales despre sinaia gi desp

minunatele plimbdri prin acea pidure striveche. picteazd de zor tablouri

a avansat desnrl de muk cu cel pentru tine."ls peisagistul gerrnan va executa mai multe tablouri imortalizand frurnusetca Romaniei gi personajele de la curtea Regali romani. inainte de Romania el cilitorise in lriorvegia, in 1g44, gi la Londra,

in

1854. Apreciat de regina

victoria, iziteaz{,la invitalia

ei, lcopa,

iarin

1869, regedinp reginei de la osborne House, _de pe insula

wight

Pictorul gennan

ii

trezegte

lui

Ferdinand

amintirile

legaie de Romania.

La 25 ianuarie

ii

scria

unchiului,

de

la

Dtisseldorf,

ci

^se gandea adesea ,Ja frumoasele zile pe care le-am petrecut la voi, la voi la cotroJeni. Si sperdm cx te

vizitim din

nou

in

Romania"l6.

voia

oare sr fie doar bine

vizut

^de unchiul sdu, sau chiar

ii

plicuse in Romania? $i una, gi alta. La urma urmei, nu avea de ce sx nu-i placi in exotica noastri gar[. cel pufin nu acum.

in

ianuarie 1886, Piun

ii

scria regelui carol cd Ferdinand igi

continui

studiile de limba romanS, purtate de acum inainte

prin

corespondengr.

Regele sfrtuiegte sd

i

se instaleze

lui

Ferdinand un telefon, ,,ceea ce

i-ar

spori qi mai

mult

sarguinga gi ar

fi

o relaxare

plicutr in

orele libere"rT.

in

privinga studiilor pe care urma

si

le facd

tanirul

Ferdinand, este con- sultat gi D.A. sturdza. Temeinic, aga cum era totdeauna, acesta intocmegte un proiect de studii care

lui

carol

I i

se pare bun, dar prea incdrcat.

in

^ce

privegte studiile universitare,

Sturdza

recomandi universitatea din

Tribingen sau, gi mai bine, pe aceea din G<ittingen, cea dintai universitate prusianx. Nu neapfrat pe aceea

din

Berlin.

carol

era gi el de pdrerea

lui

Bismarck, gi anume

ci,

de la unificarea Germaniei, toate universitagle din cuprinsul ei erau create in

jurul

_ideii pangermanice.

in

slujba acestei idei megalomane se puseserS. nu numai politicieni ambigiogi gi generali crescufi

in

spiritul dominagiei, ci gi eminenqi oameni de ^gtiingd.

intre

ei, de pitdr,

wilhelm

ostwald, fostul profesor de la universitarea din Leipzig, laurlat al Premiului Nobel. ,,Francezii gi englezii, scria el, au rdmas pe treapta de dezvoltare culturald pe care noi am pdrxsit-o: pe treapta individualismului.