Isabelle DUVERNOIS

i(.

Isabelle DUVERNOIS

corpului

Atenfie, ^gesturile vorbesc pentru noi!

Traducere: $tefania

lordan

Limbajul

INICUTESCU

IAROUSSE

Descrierea CIP este disponibili la Biblioteca Nalionali a Rominiei

@ Luousse 2013

Titlu original Ddcodtr ln langage ilu corPs. Attefltion, vos gestes parlcflt Pour vous!

par IsabelJe Duvernois

Pour I'Cditiotr originale: Direction de la publication : Isabelle Jeuge-Maynart ^et Ghislaine Storai Direction €ditoriale ^: Catherine Delprati Respofisable d'6dition : Bethsabde Blumeli Lecture-correction : Iean-Pierre Baril Illustrations : Alain Boyer; Direction artistique : Emmanuel Chaspouli Conception de la maquette : Violette Bdnilan; Mise en page : Emilie Laualrinj Couverture i Vdronique Laportei Fabrication : Marie_Laure vaill6.

@ Editura NICULESCU, 2016

Bd. Regiei 6D,060204 - Bucuregti, Rom6.nia Telefon: 02 1 312 97 82; Fu: 021 312 97 83 E-mail editura@niculescu.ro

Internet: w-niculescu.ro Comenzi online: w.niculescu.ro Comenzi e-mail: vmzari@niculescu.ro Comenzi telefonice: 0724 505 385,021 312 97 82 Redactor: Anca Natalia Florea

Tehnoredactor: Dragof Dmitrescu Ilustratii: Alain Boyer

Coperta: Carmen Lucaci Tiperit la Tipografia REAL ISBN 978-606-38-0061-0

Toate drepturile rezeruate. Nicio parte a aestei c5(i nu poate fi reprodusA sau transmise sub nicio forma gi prin niciun mijloc, electronic sau me€nic, inclusiv prin foto@piere, inregistrare sau prin orice sistem de stocare $iamesare ^a datelor, fal6 permisiunea EdituriiNlCULESCU.

Orice nerespectare a acestor prevederi mnddce ln mod automat la respunderea penale faE de legile nalionale 9i internalionale privind proprietatea intelectualS.

Edltura NEt 1ESCU este partener gi distribuitor olicial OXFORD UNwERSITY PRESS in Romania.

E-mll: o6ord@nhul@i.Io; lnbm€t wvw.oD&.*fl hulBdr.]o

Cuprins

INTRODUCERE ... B

1. PRECAUTil CARE SE TMPUN.

Nonverbalul, atat de graitor!

Ferili-vd de excesul de generalizdri!

O regu 15 fu ndamentalS: congtientizarea sinel ui Cum s5-l observi pe celalalt gi sa-l in1e1e9i...

Fmpatia: un atu major

Luali in calcul anumili factori specificil Rdm6neli vigi lenli!...

Atenlie la concomitenla gesturilor!

C6teva combina!ii de gesturi semnifi cative...

Comunicare _5i intuilie

2. DIN CAP PANAiTt PICIORRE:

CE NE DEZVALUIE CORPUL NOSTRU...

SEMNELE CELE MAI REVELATOARE...

Gesturile autonome

Mi5cirile picioarelor _5i ale tdlpilor

Gesturile de autolinigtire sau de autoatin9ere... 61

Gesturile revelatoare gi migclrile pa1me1or... 65 Coerenla intre verbal _5i

nonverbal

... 71 12 16 20 25 29 32 35 5/

41 43 45

50 54 54 55

SEM N E PARTIAL REVELATOARE Fala

Str6ngerea de m6na...

Proxemica sau distanla corecte intr-o ^relalie

Inuta

vestimentarS: haina ilface ^pe om?...

Emoliile _5i exprimarea lor

3. LA CE FOLOSESTE LIMBAJUL CORPULUI?

Cum sd vd cunoa5teli mai bine _{5i s5} vd acceptali...124

Acceptali ^{fdrd sa} judecali, in loc si-l dominali ^pe cel5lalt... 127

Cum sd comunicali mai bine, puftandu-G fi resc... 1 30 Cum sd

vi

armonizali pentru a comunica ^mai bine... 133

Cum sd calmali

tensiunile....

... 136

Cum sI detectali minciuna... 140

Cum sd treziti simpatie ... 148

Cum sd inspirali incredere.... ¹⁵¹

Pasul l: Cum sd vd puneli in valoare in public ¹⁶⁰ Pasul 2: Cum sd atrageli atqnlia ^persoanei pe care dorili sd o seduceli ¹⁶³ Pasul

3:{um

^sd stabililicontactul ^cu un posibil partener... 168 74 74

100 103 108 112

120

Pasul4: Cum sd facelica ^relalia si evolueze 173

5. OPTTMTZATT-VA REUSITAPROFESTONALA!... 1 7B lnterviul de angajare

Relalia ierarhic5...

Relalia dintre colegi

$edi ngele de afaceri...

182

1BB 194

216 221

fii:ii ffiffiffiffil l

Decodarea limbaiului corpului nu poate constitui ^un instrument ^pentru inlelegerea

ieluilalt decit

^{in cazul in} care este aoor-

;;; i;it-" manieri Pertinenti' il ^f"Pl:

"it" ^{impottant si-l abordim}

pructent

tl

;i;i;. ⁱⁿ

^{caz contrar'} Poate conduce iu

."t"

^mai fanteziste concluzii'

ffiffii ^l*mffi.*

CUPRINSUT CAPITOLULUI

Nonverbalul, atfrt de greftor!

Feriti.vi de excesut de genefalizlri!

o re gulS funaimentati: ^con gtientizarei iineiu i Cum sd-iobseM pe celitalt:Si s5-l intelepi

I i ,

EmPatia: un atu major Luafi tn calcul apumiti factori specificil

Aten;b la concomitenfa gesturilor!

Citeva combina$i de gesturi semnificative

,

,

,,

Comun,.ur" 5i1ntu{i"

NONVERBALUL, ATAT DE GRATORI

Oricare ar fi cuvintele pe care le

rostifi,

chiar daci gtifi ^sn

le insofifi

de gesturile cele

mai potrivite, trupul

dumnea-

voastri

^va profita, indiferent

daci dorifi

^sau nu asta,

pentru

a

vi

^afiqa

gindurile

sau emofiile cele mai

intime.

Sensibil la elocven{a acestui

limbaj

nonverbal,

interlocutorul

dumnea-

voastrl,

conEtient sau nu,

ii

va acorda o deosebiti atenfie.

Un interes de lungi duratd

inci

din Grecia antici, filozofii Aristotel _Ei Platon au dezbi-

tut

conceptrl de hexis

(obiqnuinli), din

care va deriva cel de habitus reluat de antropologul Marcel Mauss ^gi de sociologul Pierre Bourdieu. Acesta din

urmi

desemneaz[

prin

termenul de ,,habitus" dispozifiile ^sau felurile de a fi constante, ,,normate", deoarece sunt

impirtigite

de toate persoanele dintr-un anumit grup social gi care sunt dobAndite _Ei interiorizate prin educafie.

lntr-adevar, in prezent, numero$i speciali5ti in comunicare sunt de acord

cu ideea ci ^mai mult de70o/o

dintr-un mesaj este transmis prin limbajul corpului.

Cu alte cuvinte, pentru Pierre Bourdieu, indivizii din aceeagi

clasi au adesea

orientiri,

_,,stiluri de

via[f',

gusturi, comporta- mente ^qi chiar gesturi care se pot asemina

pini

la punctul de a crea unhabitus ^de clasi. Habitusuliipermite astfel unui

indi- vid si

se migte

in

lumea

sociali

qi

si o

interpreteze

intr-un

16 LIMBAJUL CORPULUI I'IIECAUTII CARE SE IMPUN 17

rrrurl propriu, dar caracteristic categoriei sale sociale de aparte- nctrIil.

O

transmitere eficienti

l)e linim ca limbaj al corpului orice factor implicat in feno- urrrrrrl de comunicare, care nu are o

leglturi directi

cu scrisul

jt

vorbirea. Dintre acegti factori putem enumera gesturile, dar

1t rlistan{a care ne separ[ unul de celilalt, postura

globali

^(de

,rrrsrunblu) sau

partiali,

precum gi accesoriile create de om:

irrrhriicdmintea, bijuteriile, pantofii. Cu alte cuvinte, toate lucru-

t ilt' citre spun ceva despre noi, uneori impotriva voinfei noastre.

t)E

_STtUT

Regula sauTeoria Iui

Mehrabian

,,Psihologul american Paul Ekman, un pionier in stu-

diul

expresiilor faciale ale emoliilor, a demonstrat, in 1969, cd, atunci c6nd gesturile gi cuvintele unei per- soane sunt contradictorii, alegem ^sd ne incredem mai mult in gesturile sale.

Al bert Meh rabia n, in prezent profesor de ^psi holog ie

gi

cercetStor

emerit la

Universitatea

din

California (UCLA), _a subliniat,la 16ndul siu, importanla limbajului nonverbal.

Potrivit celor doud studii ale sale, pe care le-a rea-

lizat in 1967, comunicarea

nonverbal5,

care

este alcdtuitd in propor[ie de 55olo din elemente corporale

(gesturi,

mers,

atitudine _{etc.) $i} de

38o/o

din

voce (intonatie, debit, intensitate etc.), reprezintd 93olo din

impactul unui

mesaj

in momentul in

care judecdm

un individ. De fapt, tn cazul

in

care

limbajul

corporal nu reugegte ^sd-i convingS,

pulini

oameni au rdbdarea de a asculta restul. Cu toate acestea, unele studii au demonstrat cd Mehrabian a

minimalizat

^importanta

contextului, de

^care

depinde in

mare mdsurd inte- resul

pentru limbajul

^verbal 5i cel nonverbal' Astfel,

in

cazul

unei conferinle publice importante,

^distri- bu{ia surselor de

influenld

este inversatS'

intr-adevir, in prezent, numeroEi specialigti ¹ⁿ comunicare sunt de acord asupra faptului

c[

^mai

^mult

^{de 70%}

^dintr-un

mesaj este transmis prin limbajul corpului.

cu

toate

ci

nu ni se

explicl

originea acestui procent,

el

este

punctul

de pornire pentru numeroase

teorii

cu privire

la

analiza gesticii (limba-

jului

gesticii) qi chiar pentru unele discipline ^ca morfopsiholo- gial, sinergologia2 ^etc.

Se constati

ci nici micar

cel mai interesant mesaj nu va putea

fi

transmis

daci

cel care

il livreazl

^nu

fie talentul

de a se face infeles. Daci ^{acesta se bdlbAie, repeti} des sau face prea multe gesturi ezitante, transmiterea informaliei va

fi

afectati,

parazltatil, chiar poate de neinfeles.

Cit

^de mul1i oameni consideri,

in

mod eronat,

ci

simplul fapt de a spune ceva Saranteazitfaptalci ^{au Ei} fost inleleqi?

in

zadar se

miri

atunci cdnd ^aceasta nu se

intdmpll,

uitAnd si-gi asume gi partea lor de r[sPundere.

1 Morfopsihologia este gtiinla care ne ajuti si inlelegem personalitatea celorla\i studiindu-le trisiturile. ^{(n. red.)}

2 sinergologiaeste gtiinta ^{care se} ocupi cu semnificaiia gesturilor ^{pe care} le facem incongtient. (n. red.)

18 LIMBAJUL CORPULUI PIIECAUTiI CARE SE IMPUN

I9

Gesturi constiente sau incongtiente?

In gcneral, nu

vi stlpinifi

(sau o facefi intr-o

micl mlsuri)

Itrrrhajul corpului. Felul

in

care reugili acest control

-

^adesea

Inr orr;tient

-

^este rezultatul unor

interdi{ii

culturale ^qi sociale

r art' rcglementeazi exprimarea publici a emoliilor qi o conduitil rrx

iali

adecvatl- Gesturile, comportamentele sau atitudinea rhrrnncavoastri. respectf tntr-adever, un cod normativ- Pe unele lr rxccutafi cu

buni

_Stiinta.

I )ar, ca urrnare

a utilizirii lor

repetate, anumite asfel de lu.uriflcstiri devin pentru dumneavoastri o a doua natur6- Ele se

lllrtsfrlrmi

aproape in reflexe: atunci

cindweau

sI salut,

mina

nr('l sc intinde

fir{

sI fiu nevoit si

mi

gindesc la felul in care fac arcst lucru. Numai

in

cazul

in

care nu weau

si

salut

in

mod intcn[ionat, decid, conqtient,

sI nu indnd rnina,

gtiind

cI fi

Ir:ursmit celuilalt un mesaj clar, pe care rra putea sI il priceapl-

I)I,

STIUT

Bernard Rim{ doctor in psihologiq a

subliniat (in _discursul unei persoane) influen{a

bogi[iei

voca- bularului unui individ asupra calitefii gesticii acestuia,

in

acest caz mai precise gi mai accentuate. Cu toate acestea, nu

trebuie

sd ignordm influenfa mediului gi a culturil asupra limbajului corpului, gesturile relinute, de exemplu, fiind de multe ori rezultatul unei educa[ii maidegrabd burgheze.

Agadar, sunte{i interesafi de

lirnbajul corpului

dumnea- voastri

in

situafii speciale, cum ar

fi

atunci cAnd

incilcaF

un labu social sau

cind

incercafi

si min{i$.

Cu toate acestea,

controlul

pe care

dorifi si-l

exercitafi asupra acestuia ^este departe de a fi unul absolut.

Gesturile incongtiente ^au fost studiate ^pe larg de discipline precum neuropsihologia ^sau sinergologia, dar in aceste domenii constatlm cu surprindere

ci

interpretirilor ^{serioase li se adaugi} altele, dintre cele mai fanteziste, qi va

fi

necesar

si

separim informafiile fondate de cele arbitrare ^sau chiar bizate.

FERII-VA DE EXCESUL

DE GENERALIZARI!

Descifrarea

limbajul

corpului este

o art[

complexi.

Ar fi

periculos

si

credem

contrariul

_9i,

pornind

de

la

observafii subiective nedovedite,

s[ formullm

sofisme. ,CAnd minte, ^de obicei

tipul

ista ^se scarpini

in barbl.

_$i ^{acesta se scarpinl}

in

barbi, ^aEadar mintel'

Convingeri ^gi interpreteri pripite

Potrivit lui

Francisco Varela,

un

cercetitor

in

domeniul qtiinlelor cognitive _Ei

al

anatomiei, ^80%o

din informa[iile

^pe care le percepem sunt interpretate, mai

mult

sau mai pu[in conqtient,

in

conformitate cu convingerile noastre adevirate sau false, care constituie filtre personale ^de percepfie a

realiti- [ii.

^{Astfel se face}

ci

avem obiceiul de a ne baza propria repre- zentare despre lume pe anumite convingeri acceptate ca

fiind

adev[rate,

fbri a fi fosl

verificate

in

prealabil. Considerlm,

agadar, ca fiind obiectivi o realitate subiectivi.

Aceste

,,adev[ruri"

^{se bazeazi pe} experienfele noastre ^gi pe educalia pe care am primit-o. Ele pot alimenta numeroase

20 LIMBAJUL ^CORPULUI I'ITECAUTII CARE 5E IMPUN ²⁷

pcrrt'r'rrliziri simpliste, de multe

ori

foarte inexacte. ,,Birbafii trrrrl ir;il... ", ,,Femeile sunt pe dincolo...", ,,Femeia la volan este

urr pt'ricol public'i

in

realitate, primele de asigurare au fost

lrrntrrl rnulti

^vreme

^mai

^scumpe

^pentru birbafi,

deoarece,

r orrftrnlr statisticilot aceqtia sunt

mult

mai des

autorii

unor

;rr r ttk'rttc grave decit femeile.

t)t _STtuT

Clteva convingerigregite

cu

privire

Ia

gesturi

,,Cand cineva igi incrucigeazd bratele inseamnd ^cd ,rdoptd o atitudine defensivd? Nu intotdeauna. Acest gest poate insemna doar cd vrea sd se apere impotriva lrigului.Totul depinde de context. in mod similar, ticul rJsucirii verighetei pe deget poate insemna atdt o pro- blemd de

artriti,

cdt ^gi un conflict marital.

in

fine,

daci pentru un copil

a-5i

privi pdrinlii

in ochi atunci cdnd vorbegte cu ei este in Franla un semn de respect,

in

Africa, dimpotrivd,

existi

obiceiul ca el si-qi plece privirea in semn de respect.

Intrebafi-vi pur qi simplu daci ceea ce credefi este adevirat lrr toate

imprejuririle

^gi

vi

vefi da ^seama

ci

adevlrul dintr-un rrlrunrit context se poate dovedi complet fals intr-un altul.

O

semnificatie relativi...

Suntem adesea tentafi s[ atribuim unui ^gest sau altuia o sem- nilicalie

definitivi.

Pentru unii, decriptarea limbajului nonver-

bll

ar insemna

si dim

fuga la un dicfionar al gesturilor gi

si