""J,.,11Hl".#,1:ffi[.',','['$'f,.'#;:i::T;?ffi'.* PH I tl P E, TETI0C K

""J,.,11Hl".#,1:ffi[.',','['$'f,.'#;:i::T;?ffi'.* PH ^I tl ^{P E, TETI0C K}

Schoof of ^Business. Philip ^este autorul volumelor ^Expert Political

Judgmml qi counterfactuat Thought Experirnent

in

\hortd'

Potitics,

DAil QARD il ER

,.."rt,

din urmi scrisi in colaborare cu Aaron Belkin'

DAN

GARDNER ^este jurnalist gi autorul cirgilor Rish: The science and Politics of Fear qi Future Babble: ^lwhy Pundhs Are Hedge- hogs and Foxes Know Best.

$UPERPNIIO]IIIZE

Arta si _,r* gtiinta predictiei

Traducere din limba englezi de

Valentina Georgescu

{1,

Superforecasting. The Art and Science of Prediction Philip E. Tetlock, Dan Gardner

Copyright @ 2015 Philip Tetlock Consulting, Inc. 9i Connaught Strut, Inc.

Toate drepturile rezervate

{ll}

Ltt!nao

Editura Litera

O.P. 53; C.P. 272, sector 4, Bucuregti, RomAnia ter' : 021

"'.-t::,i' :'* :::,;f.:i:Ts2

^{s 48 37 2}

Ne puteli vizita pe

Superprognoze Ar t a $ *iinl ^{a Pr e dicliei}

Philip E. Tetlock, Dan Gardner Copyright ^{@ 201-6} Grup Media Litera

pentru versiunea in limba romAni Toate drepturile rezervate

Editor: Vidragcu ^qi fiii

Redactori: Isabella Prodan, Georgiana Harghel Corector: Citilina Cilinescu

Coperti: Flori Zahiu

Tehnoredactare gi prepress: Ofelia Cogman Descrierea CIP a Bibliotecii Nagionale a RomAniei TETLOCK, PHILIP E., GARDNER, DAN

Superprognoze: Arta gi gtiinla prediclieil Philip E. Tetlock, Dan Gardner; trad. Valentina Georgescu - ^Bucureqti:

Litera, 2016 Index

ISBN 978-606 -33 - 07 6L- 4 I. Gardner, Dan

II. Georgescu, Valentina (trad.) 337.225-6

Copitolul Copitolul Copitolul Copitolul Copitolul Copitolul Copitolul Copitolul Copitolul Copitolul Copitolul

CUPRINS

l.

uN

scEPTrcoPTtMrsT ...9 2.ILUZTLECUNOA$TERil... ...33

3.

CUMSETTNESOCOTEALA ...55

4. SUPERPROGNOSTTCTENT

... ...

^9I

5.SUPERTNTELTGENTT? ... il6

6. SUPERCUANTTFICATORT?

... ...

¹³⁹

7. SUPERDEPENDENTT DE

9TrRr? ^{... ..}

¹⁶⁵

B. INTRODUCERE

. ...

¹⁸⁶

9. SUPERECHTPE

. .. .: ..

.

... ..206

IO.

DILEMACONDUCATORULUI ...225

I

l.

CHIAR SUNT A9A DE

SUPER?.

^{. . . . 244}

Copitolul ^12. CE

URMEAZA?

^.

..

. . .264

ANEXA. Cele zece porunci

pentru superprognosiicienii

ospironfi ...289

Mulfumiri. ...299

Note.. ...303

lndice.

^. . 339

Jenruy, uei tr,ii mereu tn inima mamei

;i

^{a tatdlui tdu,}

ca

fi

^{chnd ziua dc€ea arf.fost} chiar ieri.

CAPITOLU' I

UN ^SCEPTIC OPTIMIST

Togi avem tendinge predictive. CAnd avrcm in vedere situagii precum schimbarea slujbei, cisitoria, lparea unei case, o investigie, lansarea unui produs sau iegirea la pensie, decidem bazindu-ne pe cum ne asteptl-m

ci se vor derula lucrurile inviitor. Aceste sperange sunt previziuni. Pre- dicgii personale facern des. insi, atunci cind se petrec evenimente de propor,tie

-

cad piege, izbucnesc rlzboaie,liderii ajung in pozigii vulne- rabile

-,

^ne adresim experlilor, celor care gtiu. Ne indreptim areqgia

citre oameni precum Tom Friedman.

Daci faci parte din persondul Casei Albe, e posibil

siJ

gisegti pe Tom ln Biroul Oval, alituri de pregedintele Statelor Unite, discutind

despre Orientul Mijlociu. Daci te inscrii in top 500 cei mai boga,ti CEO,

s-ar putea siJ ziregti in Davos, din Elvegia, schimbind o vorbl pe holul vreunui hotel cu miliardari din fonduri speculative ;i prin,ti din fuabia Sauditi. Iar daci nu frecventezi Casa

Albi

gi nici hoteluri elvegiene somptuoase, ii ^po,ti citi articolele din New Yorh Times ori bestsellerurile,

Philip E. TETLOCK, Don GARDNER

in care lgi spune ce se

intimpli

acum gi din ce motive, _Precum gi ceea ce va urma.r Milioane de oameni le citesc.

Asemenea luiTom Friedman, Bill Flack face predic,tii cu privire la eve- nimente globale. Dar ^{lumea e} mult mai pugin centrati pe pirerile lui.

Bill a lucrat ani

w^'v ' v t^ '

de zile pentru Ministerul Agriculturii

'"-daracumlocuiestein

din Arizona

-

,,rumatate munca fizlca, )vmatate nargogarale

Kearney, Nebraska. Bill a lucrat pe o combini ^{de depinugat} porumbul.

A crescut in Madison, Nebraska, un orlsel cu ferme, in care piringii lui, in calitate de deginitori de drept, scoteau publicagiaMadisoru Star-Mail, care cuprindea o mulgime de articole despre activitlgile sportive locale gi despre tArgurile rurale. A invigat bine in liceu gi a ftcut o facultate cu profil gtiingific la Universitatea din Nebraska. Apoi ^a plecat la Universi- tatea din Arizona, cu scopul de a face un doctorat in matematici, dar gi-a dat seama ci era un ^gel prea mare pentru abilitigile lui

-

^,,O

^pilirie

prea mare pentru capul meu", zicea el

-,

^{asa cI a renuntat. Deplasarea} lui aici n-a fost ln van, insi. Datoriti cursurilor de ornitologie frcute, Bill a devenit un observator pasionat al pisirilor si, cum Arizona este un loc grozav pentru studierea acestora, a inceput o munci de teren cu jumitate de normi, ajutindu-i pe cercetitori, apoi a obginut o slujbi ^la Ministerul Agriculturii, unde a gi rimas o vreme.

Bill are 55 ^{de ani gi este} pensionar. Cu toate acestea, el susgine ci, dacl i-ar oferi cineva o slujbi, ar lua in considerare oferta.

Bill

are, agadar, timp liber. Iar o parte gi-l petrece frcand predicgii.

Bill a rispuns la aproximativ 300 de intrebiri precum: ,,Va anexa Rusia

oficial

incl

un teritoriu. ucrainian

in

urmitoarele trei luni?" si: _,,Se va reuage vreo gar5" din zona euro anul viitor?" E vorba de intrebiri impor- tante. $i dificile. Corporagii, binci, ambasade gi servicii secrete se stri-

duiesc ln permanenEl si rlspundi intrebirilor de acest gen. _,,Va detona Coreea de Nord un dispozitiv nuclear

pini

la finalul acestui an?" ,,CAte

giri vor mai raporta cazuri de infecgie cu virusul Ebola in urmltoarele opt luni?" ,,Vor deveni India sau Brazilia membri permanenti a Consi- liului de securirate al ONU in urmitorii doi ani?" Anumite intrebiri sunt de-a dreptul greu de priceput, pentru cei mai mulgi dintre noi.

t0

Superprognoze

,,Va invita

NAIO

noi giri, ln urmitoarele noui luni, si'se aliture Pla- nului de acgiune in vederea obtinerii calitigii de membru al NAIO?"

,,Ya organiza guvernul regional din Kurdistan un referendum privind independenga nagiunii, anul acesta?" ,,Daci ^o

firml

de telecomunicagii care nu e de origine chinezi cfutigi un conrract de furnizare de servicii de internet in zona bomerciali liberi din Shanghai in urmS.torii doi ani, vor avea cetigenii chinezi acces la Facebook gi/sau Twitter?" CAnd Bill

aude pentru prima oari. una dintre aceste intrebS.ri, e foarte probabil si nu aibi ^habar cum si

rispundl

,,Ce-o mai fi gi zona comerciali liberi din Shanghai?" s-ar putea intreba el. Iar apoi igi face temele. Se infor-

meazi, cAntiregte bine argumentele _{gi dL} un r5.spuns.

Nimeni nu-si intemeiazi deciziile pe previziunile lui Bill Flack qi nici nu-i cere cineva si gi le impirtigeasci pe CNN. Nu a fost niciodati in- vitat la Davos si a;ezat la aceeasi masi cu Tom Friedman. Din picate.

Pentru

ci

Bill Flack face predicgii foarte bune. Noi gtim acest lucru, intrucit fiecare dintre predictiile lui ^a fost datati, inregistrati. gi validatl din punct de vedere al acurategei de citre observatori stiingifici inde- pendenEi. Realizirile lui sunt excelente.

Bill nu este un caz izolat. Sunt mii de algi oameni care ri.spund ace- lorasi intrebiri. Cu togii o fac pentru ci aga aleg ei. Majoritatea nu sunr la fel de buni ca Bill, cu excepgia a aproximativ 2o/o dintre ei. Printre

acegtia se numird. ingineri si avocagi, artigti gi oameni de gtiingi, repre- zentangi ai Bursei de pe \7all Street sau detinitori de firme comerciale, precum si profesori sau studengi.

ii vo*

cunoaste pe mulgi dintre ei, inclusiv un matematician, un produci.tor de film gi cAgiva pensionari dornici si-si impirtigeasci talentele insuficient exploatate. Eu ii numesc superprezicdtori, deoarcce asta gi sunt. Scopul meu, in cartea de fagi., este

si explic de ce sunt acegtia

atit

de buni in prezicerile pe care le fac _9i cum ar putea inviga gi algi oameni si faci acela;i lucru ca ei.

Care sunt aseminirile dintre acegti modegti superprezicitori gi

faimosul gi inteligentul Tom Friedman este o intrebare care

mi

in- trigi, dar care nu suporti r5.spuns, deoarece acuratetea predicEiilor lui

Friedman n-a fost niciodati" verificati riguros. Desigur ci fanii _9i criticii

lr

Philip E. TETLOCK, Don GARDNER

lui ^Friedman au opiniile lor pro sau contra

-

^{,,.{ nimerit-o cu Primivara}

arabil",,,A dat-o-n bari cu invazia Iraqului din 20031" sau: ,y{ previzut extinderea

NAIO."

Dar nu existi dovezi clare privind bilangul reali- zirilor lui Tom Friedman, ci doar un lanE interminabil de opinii

-

9i de metaopinii.2 O situagie normali, de altfel. Zilnic, mass-media difuzeazd, predicgii

ftri si

relateze sau mi.car si intrebe

cit

de buni sunt, cu ade-

virat, cei care le fac. Zilnic, oamenii

-

gefi de stat, directori de corporagii, investitori gi votangi

-

iau decizii critice pe baza unor predicgii despre calitatea cirora nu gtim nimic. Managerii echipelor ^{de baseball} nici nu concep si ^{scoatS. carnetul de cecuri} pentru aangaja un jucitor,

frri

si consulte statistici privind performan,tele lui!

Pini

gi fanii se agteapti si vadi statistici despre jucitpr pe tabelele de marcaj _{9i la} TV. Cu toate acestea insi, cind vine vorba de cei care, prin predicgiile lor, ne ajuti si

luim

decizii care conteazi mult mai mult decit ^cele privitoare Ia un meci de baseball, suntem ignorangi.3

Acestea fiind zise, pare un lucru rezonabil si ne bazilm pe prediciiile

lui Bill

Flack. Pare cu adevirat rezonabili gi ideea de a lua

in

calcul predicgiile multora dintre cititorii acestei cirgi, intrucXt abilitatea de a face predicgii nu este un talent pe care ,,il ai sau nu-l ai". Este o capacitate czrre se poate cultiva, dupi cum vom arita in aceasti carte.

Boncul cu cimponzeul

Voi strica

toati

gluma, spunind direct poanta: specialistul ^de nivel mediu s-a dovedit aproape la fel de precis,

in

predicgiile sale, ca un cimpanzeu pus si arunce la ginti.

Probabil

ci

ai mai auzit bancul acesta. Este arhicunoscut; in unele cercuri, chiar dispreguit. A apirut in 7he New Yorh Times, TheWall Strea Journal, Financial Times, Tlte Economist qi in alte publicagii de peste tot din lume. ^Bancul suni cam aga: un cercetitor aduni ^la un loc o mul-

gime de specialigti

-

academicieni, invijagi gi tot a;a

-,

^{pentru a face}

cit

mai multe predicgii cu putingi referitor la economie, burs5., alegeri, rizboaie _,si la alte subiecte cotidiene. Dupi o vreme, cind cercetitorul verifici acurategea predicgiilor, descoperi

ci

prestanga specialistului de

12

Superprognoze

nivel mediu e similari cu ghicitul la intAmplare. Doar

ci

nu aceasta e poanta, intrucAt nu e nimic amuzanr in faptul de ,,a merge pe ghicite".

Poanta este despre un cimpanzeu care arunc5. la ginti. Pentru ci, da, cimpanzeii sunt amuzanti.

Cercetitorul respectiv sunt eu, iar, un timp, bancul acesta nu m-a deranjat. Studiul meu a oferit cea mai cuprinziroare evaluare a opiniei specialigtilor din literatura gtiingifici. A fost o corvoadi gi a durat mult,

vreo 20 de ani, din 1984 pXni in 2004, iar rezultatele au fost mult mai ample gi mai consrructive decit sugereazi poanta de mai sus. Motivul penffu care nu m-a deranjat bancul a fost c5. a atras atentia asupra cer- cetirilor mele (9i da, oamenii de gtiingi se bucurS, gi ei, de cele 15 mi- nute de faimi!).

in

plus, eu insumi folosisem metafora ,,cimpanzeului care arunci la ginti", asa

ci

^n-aveam de ce si

mi

pling.

Un alt moriv pentru care nu m-am supi.rat a fost acela

cI

bancul demonstreazl o idee serioasi.. Deschide orice ziar sau uiti"-te la orice emisiune de gtiri gi vei da peste specialisti care fac predicgii! Unii sunt precaugi. Majoritatea sunt indrSznegi gi increzitori. Sunt unii care se

cred dumnezei in materie de preziceri, capabili si vadi la distangi de cAteva decenii in viitor. Cu anumite excepgii, acegtia nu apar la

TV

datoriti vreunei

abilititi

dovedite de a prezice viitorul. De cele mai multe ori, acurategea predicgiilor nici m5.car nu este amintiti. Prezicerile vechi sunt precum gtirile vechi

-

^adici uitate imediat

-

gi savangilor nu li se cere aproape niciodatl si punl cap la cap ce au spus cu ce s-a in-

timplat

de fapt. Singurul talent incontestabil pe care

il

au aceste persoane limbute este abilitatea lor de a spune cu convingere o povesre

captivanti, si nici nu le trebuie mai mult! Mulgi s-au imboglgit colpor- tlnd predicgii neverificate in rindul directorilor de corporatii, al oficia- lilor guvernamentali sau al oamenilor obignuigi, cirora nu le-ar trece niciodati prin cap si ia un medicament despre a cirui eficiengi nu gtiu nimic, dar care scot periodic bani din buzunar pentru predicgii la fel de dubioase precum elixirurile vAndute la colt de stradi. Prezicitorii acqtia

9i cliengii lor meriti un ghiont in coaste. M-am bucurat si.-mi vid cer- cetarea folositi in acest scop.

I3

Philip E. TETLOCK, Don GARDNER

Mi-am dat seama lnsi cI, ^pe misuri ce se ducea vestea despre acti- vitatea mea, sensul evident al acesteia era modificat. Cercetarea _{Pe care} o realizasem postula

ci

un specialist obignuit nu fhcuse decAt nigte simple supozigii asupra multora dintre intrebirile de naturi. politicl _9i economicl puse de mine. Asupra multora, deci nu asupra tuturor. Ris-

punsese mai bine la lntrebirile vizAnd preziceri _Pe termen scurt, de un an, denotAnd o acuratege mai slabi pentru proiecgiile mai indepirtate in timp

-

apropiindu-se de nivelul cimpanzeului de trei

plni

la cinci ani care

di

^la ginti. Aceasta e o descoperire importanti. Ne sPune ceva despre limitele competengei intr-o lume complexi, _{Precum 9i despre} limitele posibilului

in

materie de realiziri, chiar _9i pentru ^suPerPre- zicirtori. insi, la fel ca in cazul jocului ,,Telefonul farl'fir", pe careJ jucam in copilirie, goptind o frazZ.la urechea unui copil, apoi el goPdnd-o mai departe _9i tot as,a, pAni la final, cind rimineam ^{cu togii} gocagi de cAt de

mult se modificase fraza inigiali", mesajul propriu-zis al cercetirii mele

a fost deformat cu fiecare transmitere, iar subtilitilile s-au pierdut aproape

complet. Mesajul a devenit: ,,Toate predicgiile specialigtilor sunt

firi

rost", ceea ce este un neadevir! Unele variante au fost chiar ^gi mai gro- solane

-

^precum: ,,specialigtii nu gtiu mai mult decAt cimpanzeiil" Cer- cetarea mea a fost'invocati ^des de nihiligti care

vid

viitorul ca fiind

ineret imprevizibil gi de populigti nettiutori, care insisti si puni inaintea substantivului,,specialist" adjectivul,,asa-zis".

A9a

ci

mi s-a luat de bancul respectiv. Cercetarea mea nu susgine asemenea concluzii extreme; nici vorbica eu si am vreo afinitate Pentru

ele. Azi, mengiunile din cadrul ei sunt cu atet mai adevirate.

E loc destul atat pentru tabira celor care-i discrediteazi pe specialigti

;i

predicgiile lor,

cit

_9i pentru cea a celor ce-i

apiri.

^Pe de o parte, cei care ridiculizeazi ^{au, gi} ei, dreptatea lor. Pe.piaga prognozelor existi indivizi dubiogi cu percepgii indoielnice. Existi, in plus, limite ale pro- gnozelor, peste care, pur ;i simplu, nu se poate trece. Doringa de a vedea

in viitor ^va fi intotdeauna peste puterile ^noastre. insi cei care-i discre- ditsazd. pe prezicitori merg prea departe cAnd spun

ci

toate prezicerile 14

Superprognoze

sunt inutile. Eu cred ci pogi si vezi in viitor, cel pugin in unele situatii

gi in anumite limite, gi consider ci. orice persoani. inteligenti, cu minrea deschisi gi constiincioasi, poate doblndi aceasre abilitate.

Poti spune despre mine ci sunt un _,,scepric optimist".

Scepticul

Pentru a intelege aceast5. eticheti, adicl elementul ,,sceptic", imaginea- zi-gi un tAnir tunisian impingand un cirucior de lemn inci.rcat cu fructe

gi legume pe o

ulitl prifuitl,

in drum spre piaga din oragul Sidi Bouzid.

La virsta de trei ani, acesrui tAnlr i-a murit

tatil.

igi intregine familia imprumutAnd bani penrru a-gi umple ci.ruciorul cu marfI, in speranra

ci va cigtiga destul din vdnzareaproduselor, pentru a-si achita datoriile

gi a-i rimAne gi lui ceva. Aceeasi corvoadi in fiecare zi. insi, intr-o dimi- neati, de birbat se apropie niste politisti, care-i spun ci-i vor lua cin- tarul, pentru ci a incllcat nigte reglementiri. El gtie ci il mint. Poligigtii ilperchezitioneazi. Nu gisesc nici un ban. O poligisti ii cArpegte o palmi gi-i insulti

tatil

decedat. CAntarul si ciruciorul

ii

sunt confiscate. Bi.r- batul se duce la primirie si faci plingere. I se spune ci edilul esre intr-o tntilnire. Umilit, furios, ft.ri putere, el pleaci.

Revine la sediul primiriei aduci.nd cu el nigte benzini. Se posteazi in fata institugiei, toarni benzina pe el, aprinde un chibrit gi-gi

di

^foc.

Un singur lucru e neobignuit la aceasti. istorisire: concluzia. Existl

nenumS.ragi vAnzitori ambulanti amirigi in Tirnisia

;i

ⁱⁿ lumea arabi.

Coruptia in rindul poligiei este in floare, iar umilinge precum cea la care a fost supus blrbatul din povestea anterioarS. sunt la ordinea zilei. N-au nici o imporanti penru nimeni, in afari de poligie gi de victimele acesteia.

insi umilinga relatatimai sus, perrecurl pe 17 decembrie 2010, l-a flcut pe Mohamed Botazizi, in

virsti

de 26 de ani, s5.-gi dea foc, eve- niment care a dat na{tere unor protesre. Poligia a rlspuns brutal, afa cum era de agteptat, de altfel. Protestele s-au intensificat. Sperind si poto- leasci spiritele, pregedintele dictator al Tunisiei, Zine el-Abidine Ben Ali, l-a vizitat peBouazizi in spital.

't5

CAPITOLUL

SUPERINTELIGENTI?

In

2008, Sanford ,,Sandy" Sillman a fost diagnosricar cu sclerozi multipll. O afectiune care nu-i ameninta viata, dar il ameninta cu debi- litatea. L-a sleit de puteri gi Sandy a ajuns si oboseasci foarte repede.

Avea dureri de spate gi de golduri. Mergea cu dificultate. Chiar _9i dactilografiatul a devenit o povar5".

in

2011, igi amintea el, ,,vedeam deja semnele l^ osindirii si ale nenorocirii". Cur6.nd

dupi

aceea, a renunEat la ocupatia de climatolog.

Sandy avea 57 de ani. Stia ci lipsa unui loc de muncl va produce un gol in viata sa si ci va avea nevoie de ceva care si-l

tini

^ocupat intr-un ritm ciruia si-i faci fagi. lqa ci, afAnd ci se recrurau voluntari pentru competitia de prognozare, s-a inscris gi a inceput si. realizeze predicgii pentru PBJ. ,,Cind ^{se opresc} din munci, oamenii se simt cumva pierduti

9i inutili", mi-a comunicat el printr-un e-mail elaborat cu ajutorul unui software care transformi. textul vorbit in continut scris. ,,M-am gandit ci PB] ar purea fi un bun <proiect _de tranzitie, pentru mine

-

^implicXnd

il6

Superprognoze

mai pu;ini presiune sau greutare decit slujba, dar contAnd totugi si

tinin-

du-mi mintea

in

prizi."

Si ce minte! Sandy are o dubll specializare gtiingifici, in matematici

si fizici., obtinuti la Universitatea Brown, plus un master in stiinge obti- nur in cadrul programului pentru tehnologie si politici al Institurului Tehnologic din Massachusems, la care se adaugi un al doilea masterat, in matematici aplicati, obtinut la Harvard

-

^{si un doctorat in fizici apli-}

catI, tot de la Harvard.

Dupi

obginerea doctoratului, a devenit clima- tolog la LJniversitatea din Michigan, primind premii si distinctii pentru activitatea sa

-

popularizati prin articole in care trata subiecte controver- sate. Inteligenta acestuia nu esre confirmati doar in matematici. si stiinte.

Sandy e un.cititor vorace, si nu doar in englezi. Vorbegte cursiv francezS.,

mulgumiti scolii fhcute in Elvetia, ca bursier, si timpului petrecut acolo.

A adiugat rusa repertoriului si.u, deoarece sotia este rusoaici, si poate, de asemenea, s5" vorbeasci si si citeasci. in italiani, deoarece ,,cAnd aveam 1,2 ani, am decis ci vreau si invig italiana, gi am inceput si fac asta pe cont propriu". Vorbeste, de asemenea,

;i

^{spaniola, dar} Sandy crede ci, dati fiind asemlnarea mare dintre aceasta 9i italiani, nu se cuvine s-o men- gioneze separat, ca pe o alti limbl striini" cunoscuti".

Din plcate, prognoza

lui

Sandy cu privire la propria sS.ni"tate s-a dovedit corecti.

in

^2012, s-a pensionat pe caz de boali

-

^{dqi, asa cum}

a mentionar, cu amabilitate si bunlvoinre, intr-o notl informativi citre colegii de la Universitatea din Michigan, _,,eu prefer s-o vi.d ca pe o pen- sionare timpurie".

Din ^fericire, nenumS.rare alte prognoze fh.cute de Sandy s-au dovedit, de asemenea, exacre. in primul an de competigie,

fiind

repartizat alea-

toriu intr-un grup de control unde trebuia si faci prognoze de unul singur, Sandy a terminar cu un scor Brier de 0,19. Asta l-a trimis in

cursa pentru campionul absolut

-

^invingind aproximativ 2 800 de algi concurenti, majoritatea lucrAnd in conditii mult mai stimulante. Sandy a fost incAntat. ,,Nu ^{e prea} neprofesional si spun asta, dar sigur ci ^e inci- tant! Te simti minunat. Te ofurnicb putin. M-am mai simtit a;a doar in liceu, cind am iegit primul la un concurs de matemaricd. Cred ci am

117

Philip E. TETLOCK, Don ^GARDNER

rimas un licean in adincul sufletului!"r Cind am intocmit prima

listi

de superprognosticieni, numele lui Sandy a fost cel dintai mengionat.

Ert. gr.,., si nu pleci ^{de la ideea}

ci

mintea remarcabili a lui sandy explici rezultatele rernarcabile ^{pe care le-a} obginut. Acest lucru este valabil ;i ^pentru ceilalgi superprognosticieni.

in

doi ani de cercetare, am organizat o adunare a superprognosti- cienilor in sala de conferinte de deasupra Silii Huntsman din Facultatea

\Tharton ^a UniversitS.Eii

iin

Pennsyivania, gi a fost evident, doar din discugii,

ci

aveam de-a ^face cu oameni inteligenli, care urmireau indeaproape gtirile, mai ales pe cele din presa quality. in plus, le pliceau cirgile. cand l-am intrebat pe Joshua Frankel ce-i place

si

^citeasci,

t|nirul

realizator de

film

din Brooklyn ^a inceput si numeasci autori cu pretengii, precum Thomas ^Pynchon, apoi a stat o

clipl

pe ginduri gi

" rdirrgrt ce, de curend, ^{citise o} biografie a savantului german'Wernher von Braun

;i

^{diverse istorii despre} New York, degi Frankel a avut

griji

si mengione ze

ci

^{aceste cirgi din urmi vizau gi} activitatea lui profesio- nali: ^{producea o} operi ^despre conflictul legendar dintre Robert Moses,

-"r.le

^{urbanist al} New Yorkului, ^gi Jane Jacobs, o jurnalisti rebeli care s-a tmpotrivit planurilor lui Moses.

cu

Frankel nu are sens si te pui intr-un joc precum

Ri;ti;i

^c$figf.

Sunt superprognosticienii remarcabili ^doar pentru ci sunt mai citigi gi mai inteligengi decAt ceilalti? O veste

buni

pentru ei

;i

^{mai pugin}

Lrrni p.ntru noi, restul. Cunoa;tere Putem dobindi cu togii, dar numai.

lent. Oamenii care nu ^s-au men1inut activi din punct de vedere mental au slabe ganse si-i

ajwgldin

^urmi pe cei care au studiat o viagi intreagi.

Inteligenga pare un obstacol destul ^de dezarmant. Avem oameni ^care cr.d

i.,

medicagia pentru stimularea funcgiei sexuale gi

in

faptul ci, intr-o buni zi, enigrnele computerizate vor fi, totugi, rezolvate, insi ^cei mai mulgi dintre noi simt ci inteligen;a, la adult, este relativ neschim- bati, o fungie ce reflectlcAt ^de bine te-ai descurcat la loteriaADN-ului in momentul zimislirii ^{si la loteria de a te nagte} intr-o familie iubitoare

gi cu posibilitigi materiale. Daci superprognozarea este destinati geniilor cu IQde 135, dupi certificarea MENSA

-

^{cei lo/o din top}

-,

atunci noi,

1r8

Superprognoze

cei multi, nu ne vom cdifica niciodatl.

,\a

ci, de ce sI ne mai preocu- plm de asta?

Ideea conform ci.reia cunogtingele gi inteligenga impulsioneazi capacitatea de predictie este plauzibili, insi, aga cum a aritatArchie Cochrane, plauzibilitatea nu esre de ajuns. Ipoteza trebuie testati.

Gragie Barbarei Mellers, partenera mea de proiect, s,i voluntarilor care au fost _supugi unor teste psihologice istovitoare inainte sI inceapi. a face prognoze, am ayut date pentru a realiza o asemenea testare.

Pentru a evalua inteligenga fluidl, sau purerea bruti de calcul, volun- tarii au trebuit ^sL rezolve probleme precum cea de mai jos, mengionAnd elementul lipsi din dreapta jos. Pentru rezolvare, este necesar si iden- tifici regulile dupi care sunt generate tiparele pe fiecare rAnd (figurile _de pe fiecare rind au un simbol distict in centru) gi pe fiecare coloani. (care trebuie si congini toate cele trei forme). Rispunsul corect este a doua figuri din aI doilea rAnd de jos.3

*-":

r*o'.

]OEWi *oEl

reffiww ffiffiffiw

lnteligenla fluidd ca ra{ionament inductiv spafial

Totugi, capacitigile extraordinare de recunoagtere a tiparelor nu ^te vor ajuta prea mult, daci nu gtii unde

si

^caugi tipare in lumea reali.

Agadar, am mlsurat inteligenta cristalizati

-

cunoasterea

-

^folosind

119