la alerti

lnterfata A

Tezeu,

ofiit ^{de intuneric,}

'

_A urmtuit ghemul de ata ai Anadnei.

Ctad tuiadha

S-a oFit din tors,

Toate u$ile duceau sW Minotaw.

Mustafa Sharif

I -

^{Fii atent!}

in secunda de relaxarc ^datorata, in egala masua, he-

cerii

de la ^emoqie

la alerti

$i traversarii din zona sub- tropicala

in

cea subarctici se gindi cit de absurd era s4 anmce asdmenea vo$e unui orb. Dar Mustafa ^{se obisnuise} cu betegugul lui.

Dupi

cit tirnp? Cincisprezece, cincizeci

de ani? Nu era un lucru despre care

si

se puna intrebari.

JOIIN BRUNNER RETELELE INFINITULUI

Hans Dykstra intrA

intr-o

stare de alefla totala.

i$i

imagina uneori ca ar putea asdel sa opreasca realmente Fe- cerea timpului sau personal, rarninlnd in echilibru, la mica distanla de lumea cunoscuta oamenilor obignuili, in timp

ce el ar lua cit ar putea din aceasta.

Hans fu strabatut de un fior, in ciuda costumului sau izotermic.

Apoi igi didu seama. Desigur! Pinze de paianjen!

Se stradui sa respire adinc. Teama

ii

ceda, pe masura ce aerul inghefat i se stecura pdn masca. Nu exista nici o lumina aici, in afara celei produse de iantema putemica pe care o luase cu el, _9i cel dintii lucru ^pe care{ vazuse cind sosise fuseser6

lrele

pline de scame cenugii ce barau ieqirea din skelter.

Deqi era ilegal, circulau din cind in cind povegti despre persoane care nu-$i puteau permite un privater _$i inventau capcane pentru calatori.-.

-

^{Nu simt nici} o prezen{tr, zise Mustafa cu o voce care nu parea a expdma nemullumirea.

Motivatia lui

n-avea

nimic in

comun

cu

aceea a

insolitorului sau

-

^{cel pulin}

^nici

una pe care acesta din ulma s-o poata accepta. Erau colaboratori, dar nu erau gi

nu

puteau

fi

parteneri.

Se

putea spune: ,,Duqmanul dugmanului meu...", fara sa mai fie nevoie de vreo alta explic agiie.

N-avea importania.

Hans rosti cuvintele neresare _5i, in raza lantemei, mina lui Mustafa se ridica imedial, cafenie, dolofani, ca a unui copil, la

fel

_{ca 5i} fa;a

lui, bijbiind

lacomt dupa fragila zestre a paianjenului.

-

^{Stai, a$teapta!}

^il

implora Hans, azvalind floarea albasffi, $oPirlii4 ^pe care' bineinleles, ^o finuse in faF

lui

cind intrase ln ^skelter.

Rememorir obignuitele

vdji

protectoare, folosindu-$i in acelasi iimp o mina ca sa baleieze cu lantema po4iunea

vizibih

^{a casei, in tirnp ce pe cealalti o finea} pregadt.a se formeze codul ^de urgenta, daca se dovedea cumva ^ca locul acesta se afla deja in ^posesia altcuiva' O ^asemenea pre- caufie era, foarte probabil, inutil6; ^o asiguare din ^partea lui ^{Mustafa facea} cit ^{o duzina de indicagii ale} aparatelor' .dar,

inrucit

nici ^{contorul de}

mdi4ii,

nici ^{sistemul biotest}

nu

emiseserl vreun semnal,

locul

era

ln

mod evident locuibil $i rrecuse multa weme ^de cind cineva ^pusese acolo inftebari politicoase strainilor ^{care aPareau} neanunlali inr-'un skeiter Particular.

-

^{De ce sa}

^mai

^a$tept? intreba Mustafa pe un ton certarel Vezi tu vreun semnal de alarma?

Oftind, Hans isi ^abandona formulele mentale tnainte se le rcrmine.

-

^{Nu, rasptmse el} morocanos' Fiindca ^{o sa} rupi pinzele

chd

o sa le atingi si voiam mai intii ^{sa le} fotografiez'

igi scoase aparanrl _9i

ut

iza blitzul' ^{pentru a inregistra} lesatura delicata, deterioratA de praful gros'

-

Tine-d mina in ^afara cadrului, ^adauga el' ^cu ochiul

lipit

de vizor. Vrei sa ti-o imoftalizez?

-

^{N-or sa gaseasca} pozele pina n-o sa le dai voie' ^adica pina dupl ^moaftea

ta

Cel pulin a5a mi-ai promis la incepuc

-

Poate ca eu voi

fl

mort, dar tu vei

fi

ln viatA' morma'i Hans, incarctnd ^apamtul. Bun, doua sint de ajuns' Da-i

drumul!

JOHN _BRUNNER ID'TELELE INITNITULUI

Revenise imediat Ia

felul lui

obignuit de a

fi:

rece,

l€ia'at,

o ma$inA progamata sa ob$na _{$i sa} analizeze cu 3rentie maxima toate datele noi $i ^sa nu ezite in fatra

nici

unei situafii pentru care exista precedent. Era a noua oara cind Hans gi el veneau impreunl la o casa pierduta Hans nu gtia de unde ob{inea tovariqul ^sd.u codurile de acces.

\ici

nu iniengiona sa{ intrebe \Teodat

" ^{de teama cA acesta}

a

fi rispuns cd se bazau mai degrabi pe vreo veche ,,cafti- cici de magie" decil pe furtul

dint-o

banca de date sau pe mihlirea unui iehnician de la Autoritatea Skelter.

.

_{Ambul continua:}

' - ^lmi

cer scuze ca m-am

gabit si

ating pinzele. Dar acum sint atit de rare! N-am mai atins una din copilarie.

Aproape le uitasem. Ce ciudat! Te-ai

fi

agteptat ca paian-

jeniisi

fie rezistenli.

Da,

pate,

gindiHars. Aparuse insa infeclia din America Centrala

-

^{o ciuperca sau} vreun parazit microscopic

-

⁵ⁱ

ceva se lntimplase cu ouale

lot. Ei

bine, ti-ai

fi

putut imagina ca gi omenirea se va

doveli

o da$ rczistenfi.

-

^{Cred ca} asta e cea mai grozavA descoperire de pina acum, spuse el.

Simfindu-se bine in costumul lui, i$i dadu jos _{masca si} inspiri cu o bucurie paradoxali aenrl aspru. Era neplicut pentru git, dar cu mult mai curat decit cel de mai inainte, infestat de duhoarea canalului colector al Mediteranei 9i de fetidele halene colective, din Valletta. Praful

ii

didea aroma

miosului

intepator.

Lipsit de echipament, Mustafa o luase inainte, iesind din raza lantemei. Acum sutea pe podea,

hvirtindu-se

incet, _{ca $i} cum s-ar fi aflat pe o roaa a olamlui, absorbind informatiile nevazute pe _care i le fumiza casa. O dati sau

11

_

Degetele grasufe _se mi$ca$ prin _aer cu agerimea unei vulpi la vindtoare, localizara un

fir

de

pfrraii-f urrr#i

cu precizia unui muzician, ftua sal rupa; gasira un an f Sl apoi, le rupsera pe amindoua cu un gest precis, savurind senzatia contactului. _Hans

il

mai vazuseiacind asfel de minuni _9i inainte, _dar aceasta era cea mai uimitoare. _.g;i m?idf, pe toati lungimea fuul de mdtase al

pai_:"*f,ri]

sa-l la$i inract pind in momentul in care

e iroaratJsi]i

frlngi; asemenea aptinldjni

il

faceau uneori pe Mustafa _s6 pari inuman. Oameni care dau buznu u"olo

*d" ;;;..:

Dar acum ftr mintea lui nu era loc pehtu

*"Odti",

"l

numai penhu reaclie. De data _asta, fara indoiala, Mustafa

il

facuse _{sa se} sima mindru. _{Ghicise dupa}

form;

"J"hi

cumparat ca acesta era foarte vechi. lndraznise _{sa spere}

"a

ar putea

fi

din primul milion. Odata ajuns in teren, era go^a sa creada ca localizasera unul

dinte p.i_a"

_o

.ota'1"

mii... Asta presupunind _{cd se} aflau in Scanainauia. gi totui conducea spre aceasta concluzie.

eeU

era in moa sigur desnrl de rece, iar in fala lui, in parea _{opusa a} camerei de

zi,

se aflau nigte ferestre mari, complet _negre, mafiori tacuf ai nop;i.lor din nordul indepartal

-

Oh, Doamne! _spuse el in ^goapa.

Expresia era arhaicA, dar engleza nu era limba

lui

matema _$i, in orice caz, dacA cin

mai potrivitd o"nou

"*o*."u";ffiffiffi1T:T

auzise inca de acesta Sub pmful _ce esbmpa _toate detaliile, podeaua parca _a

fi

din parchet _de lemn adeviral Drapat cu pinze _de paianjen, acela nu putea

fi a""it

on ."uun

ffii"

autentic. Nu cumva rafturile _{erau un} Sistem Cado...?

^ ^-Iqi

^place? murmura Mustafa, incheindu_gi cercetarea pirzelor.

JOHN BRUNNER IETELELE INFINTTULUI

de doua ori batu din palme cu zgomot, ddicindu-$i capul.

Schita asfel in memorie pozilia perefilor, usilor _$i mobilei.

Adulmeca, inregistra noile mirosuri.

Putin mai incet $i simtindu-se innucitva invidios (Sii invidiezi un om care a orbit! Sminfealal), Hans ie$i _$i el din skelter. Era incarcat un aparat de contol, ^camera, blig geanta

cu filme de

rezerva, lantema, instrumente...

Aparatura sa legitimi, dar nelegitimi pencu modul ln care o folosea el acum.

Era de meserie recuperator. Datoria lui era sd. imparti in lume resursele recuperate, celor care aveau mare nevoie de ele sau puteau sa le exploateze pentru binele general.

Nu ispita locurilor necunoscute

il

^ademenise sa se apuce de acest hobby periculos _9i ilegal (era trimis in mod curent pe toate continentele, oriclnd _$i oriunde un depozit secret recuperabil era raportat Autoritafi Economice).

Nu il ^fascinau forma _9i tiparul unei epoci apuse, aflate acum lntr-o existenfa suspendati, roasA atit de rapid de timp. Daca nu exista cineva care sa le inregistreze

-

^mai

precis decit o fdcea memoria supusa gregelii

-,

^vestigiile

vor trebui reconstituite orbe$te de catre arheologii viitoru- lui indeparEL

...Dac6 acegtia vor exista-

Acest skelter ciudat era intr-adevar unul dintre primele, vechi de o jumahte de secol ^gi uimitor de voluminos, mare cit un automobil- inlelesese cd, de fapt, unele piese de maqini fusesera adaptate pentu pdmele skeitere, aga cum Remington introdusese

pa4l din

maginile de cusut in prirnele magini de scris. Un model atit de vechi s-ar putea sa aiba defecte. Obiectul

ii

fansportase aici in siguranlA,

:a ⁱⁱ

^{va trimite si inapoi? Sau se va intimpla}

^riul

^{cel mai}

il,

^{,t uu}

^U*"

^{O" Mustafa}

^-

acesta va pleca primul' ^{ca de}

;;"" "";n

^{sa lui} curiozitate satisfacutir

-

^{si apoi}

^tl

ra izola Pe el, _Pe Han's Dykstral

Vreme de o

ctpa

^se vazu tirindu-si picioarele prin

"*,iJi. in"up"a*

^ale ' Chiar' ^ce Wa era asta? Suedia'

il'*"*i", *i*oa?

^Cel mai probabil' Suedia; exista o

"t^""ri v"f""

^{pe cutia de cristal a} skelterului Era incon-

'iulJ l"

sn"uta' ^aar fizibiltr' Un teritoriu ^{aproape pustlu'}

'oi"t t-"p"G"

"nata

iama in Suedia era acum scazut'\

J*' i"tt

^sau

^{trei mii}

de oameni' mapritatea solitari

.*."nt ^i"i.

^{Slr cutreiere pe jos dupa ajutor' penEu a aJunge}

;;;;;i;.,

absurd' Vara' desigur'

IucT:le ^$aleil-1t:

i"t

in ioti" pu*uu exista un milion ^de rezidenli temporan'

e"t

"-pit

Posomodt skelterul' ^Ca majoritatea ^oa- rnenilor ^{din^wemea} lui

-

^sau' mai degaba! ^{ca majorita@a} celor privilegiali

-

^{era in stare sa asigure o} intreFnere.d.e

-*a'" a*"""u"i

^{sau' sa} schimbe un cauciuc ^{sau un} robi-

,i*

^{Jar no}

^ttut"

^niciodati un model atit ^de vechi' Dacd

;;;;; *

"ut't" *^uul"

^tehnice despre skelterele

;;";;;*" ^{din uz, probabil in}

^aceeaqi

"i 1t"l

finc$onar ^str:pid i-ar lua urma ^ca s'-l ^{insebe ce nevole are}

l"

^"rn"r,"u

dut"' Hans ^n-avea nici ^{un chef sd se pome-}

i"^* ^{p", a} _"t*$e

^Penfu inca'lcarea codului' ^Va

febui

sa-$i incredinFze soarta standardului inalt ^al maiestriei

.l"i"r",

^,a+i

*u-"

^{riscul de a}

^fi

dezintegnt in dmm' ^sau ,a

r""i"a ti"*t

"i"i

^{p1na cind}

vara

ii

^{va da ocazia sa se}

"1r".*""

^"o

trrurfit"u

^de vizitatori' la ^iegirea din vreun skelter Public'

N-ar fr imposibil ^s?r supraviepiasca ^un timp

aici Ar

putea

fi

chiar amuzant'

inf-un

^fel' O experienF inedita'

in

JOIIN BRUNNER IETELELE INTINITULUI

orice caz. Niciodata nu mai faise ink-o solihrdine aidoma celei pe care acest singuratic linut nordic ^{o promitea- Se} plimbase prin toatA camera de zi. Paqii lui pe parchenrl _tare

ii

oferiseri

lui

Mustafa semnalele sonore de cate acesta avea nevoie ca sa consfuiasca

hbloul

sonor al mediului inconjuator _{$i sa} localizez€ bucAtaria. in ^afara pachetelor de mincare din congelator

-

^{evident, nu vor indrazni sa le}

atinga, fusesera hghe{ate $i dezghetate de nenumante od

-

mai exista _{$i o} rez€rva uria$a de conserve. $i, daci ^indica- torul de pe perete era demn de incredere _$i nu se infepenise pur _Si simplu la o cifra falsa, se gaseau aproape o mie de

litri

de pefrol in rezervorul de incilzire.

Pe de alta parte, Dany o sa-l dea imediat disparul Vor incepe imediat sa intoarca pe toate pa4ile sistemul skel- terului, ca sd descopere vreo eroare care l-ar

fi

putut dis-

fuge

pe drum. Nu mai ramasesera atit de multe

fiinle

omenegti. Nu-$i puteau permite sA le lase sa dispara la intimplare. Se duseserd zilele cind cei mai

mulli

oameni priveau un milion de mo4i ^doar ca pe o garnitura la micul dejun.

Ultimul

lucm pe care

ll

voia em sa atraga atenlia autoritadlor. Trebuia doar sA se roage ca skeherul sa mai reziste

inci

o duzini de cicluri.

Ca masurA de srguranfa, recupere gopirlila _{9i o puse} discret inh-un colf al maginii. Era un simbol eficace, bun de lasat. Numele ei facuse din micula floare albastrd cel mai comun dinne simbolurile vielii, tocmai potrivit sa-I iei cu tine iintr-o calatorie.

Apoi, alungindu-qi din minte asemenea ginduri sum- bre, fotografie camera de zi, bucagria, sauna pe care o descoperise dincolo de aceasta. Fa,cu fotografrile in aga fel

incit

sa evite urmele de ^pagi pe care

el

9i Mustafa le

lasasera in ^{praf- la} fel de v2ibile precum cele de pe zdpada proasPata.

Oadu apoi ^{peste o} camela de lucru, ^{cu un} birou deschis pe care ^se afla o ma$ini de ^scris Halda' ^documente

in 'r"rt

e, on

t"-"

^{p.afuit de hfutie} pentru corcspondenta' de pe care Hans sufld ^ugor praful pina ce numele 5i ^adresa devenira lizibile' Afld ^{asdel cd} proprietarii casei ^se numeau Eriksson, ^{ca se} aflau lntr-adevar in Suedia' lingd ^un loc numit Umel, pe care va trebui sa-l caute pe o harti ^{cind se}

ta

intoar"e ^aiasa. Dar ^ceva

il

^frapa,

pirindu-ise

literal- dente incredibil.

Codul skelterului lor era tiparit ^{pe antet!}