Libris - Codul civil comentat si adnotat

Marius _$cheaua (coordonator)

Doru Tri,il5.

Mircea Dub

Sebastian Bodu Lavinia Tec Radu Rizoiu

CODUL CIVIL

COMENTAT $I ADNOTAT

Despre legea civil5.. Despre persoane

Aft. ^L-257

,%,

FNFIE|M

TABLA DE MATERII

Art.

TITLUL PRELIMINAR.

DESPRE LEGEA

CIVILA... ...1.24

Capitolul L

Dispozitiigenerale...

... 1_5

Capitolul ll. Aplicarea legii

civile

.... 6_8

Capitolul

lll.

lnterpretarea giefectele

legiicivile...

...g_17 Capitolul lV. Publicitatea drepturilor, a actelor gi a faptelor juridice... ... 1g_24

CARTEA

I . DESPRE

PERSOANE

25.257

Titlul

L

Dispozitiigenerale... _.25-Zg

Titlul ll.

Persoana

fi2ici...

34-103

Capitolul l. Capacitatea civild apersoanei

fi2ice...

...34-57 Secliunea 1. Capacitatea de

folosin{a

... 34_36 Secliunea a 2-a. Capacitatea de

exerciliu...

... 37-49 Secliunea a 3-a. Declararea judecdtoreascd _a

morlii

...49-57

capitolul ll.

Respectul datorat fiintei umane _9i drepturilor ei inerente... sg-g1

Secliunea 1. Dispozi[ii

comune

... 5g-60

Secliunea a 2-a. Drepturile la viald,

la

sandtate gi la integritate ate

persoaneifizice

...

...61_69

Secliunea a 3-a. Respectul vielii private gi al demnitdlii persoanei

umane

...70_77

sec{iunea a

4-a.

Respectul datorat ^persoanei gi dupa decesulsdu... 7g-g1 Capitolul

lll.

ldentificarea

persoaneifizice...

... g2-103

Sec{iunea 1.

Numele....

.. 82-85

Secliunea a 2-a. Domicitiul

gi

regedin{a

...

. g6-97 Secliunea a 3-a. Actele

de

stare

civi\a...

...9g_103

Titlul lll. Ocrotirea

persoanei

fi2ice...

104-186

Capitolull. Dispozi[iigenerate

_{104_109}

Capitolulll.

Tutela

minorului

...110_163

Sectiunea 1. Deschiderea

tutelei...

110_111

Secliunea a 2-a. Tutorele

...

...,...112_123

Secliunea a 3-a. Consiliul de

familie n4_132

Secliunea a 4-a. Exercitarea

tutelei

133_150

Coour- crvrL coMENTAT 9t ^ADNoTAT

$1. Dispozi[ii

generale....

^133-135

$2. Exercitarea tutelei cu privire la persoana

minorului

.... 136-139

$3. Exercitarea

tuteleicu

privire la bunurile

minorului "..'.

^140-150

Secliuneaa5-a.Controlutexercitdriitutelei...

..."151-155

Sec[iunea a 6-a. incetarea

tutelei..,.

^156-163

Capitolul

lll.

Ocrotirea

interzisuluijudecdtoresc

...164-177

Capitolul lV.

Curatela

... 178-186

Titlul

^lV. Persoana

juridici...

^187'251

Capitolul l. Dispozilii

generale

^187-193

Capitolul ll. infiinlarea

persoaneijuridice... ..."""

^194-204

Secliunea 1 . Dispozilii

comune

^{. ' '.} '. ^{1 94-1 95} Secliunea a

2-a.

Nutitatea

persoaneiiuridice...

^196-199

Sec[iunea a 3-a. inregistrarea persoanei

iuridice...

^200-204

Capitolul

lll.

Capacitatea civild a

persoaneijuridice

^205-224

secliunea 1. Capacitatea de folosinla a

persoaneiiuridice...

205-208 Secliunea a 2-a. Capacitatea de exerciliu gifunclionarea

persoaneiiuridice

...

^209-224

$1. Capacitatea de

exerci[iu

...209-211

$2. Funclionarea

persoaneijuridice... ..'..""212-220

$3.

DispoziliisPeciale

^221-224

Capitolul lV. ldentificarea

persoaneijuridice...".. ""'225-231

Capitolul V. Reorganizarea

persoaneijuridice... ""232-243

Capitolul Vl. incetarea

persoaneijuridice

^244-251

Secliunea 1.

Dispoziliigenerale """"""'244

Secliunea a 2-a. Dizolvarea persoanei

iuridice ^"

^245-249

Secliunea

a

3-a. Dispozilii

speciate...

^250-251

Titlul

V.

Apirarea drepturilor nepatrimoniale ..'.".""..'

^252'257

in

Nor.*.i

rrC abs" b

for.ta

mult in val*rfti s

^tnn

ac€h

fimm nu

rte

*qad

dtn

tref*l$

daca

stsr

Am fuCe

ftq{n

+fce hgd

Ba da"

pfu

eE!!t

terfr'&

rnrol4

tjrn.

c€re

inddn c* nstnil

b

TtttuL pRelrrritrunR. DEspRe

lecrn

ctvttA

TITLUL PRELIMINAR DESPRE LEGEA CIVILAII]

CAPITOLUL I

DISPOZITII GENERALE Art.

1.

Izvoarele dreptului civil

(1)

Sunt izvoare

ale

dreptului civil

legea,

uzanlele

9i

principiile

generale a1e

drep- tului.

(2)in cazurile neprevizute

^de lege se

aplici uzanlele, iar in lipsa

acestora, dispo-

zitiile legale privitoare ia situalii

asem5"n5"toare,

iar

cAnd

nu existi

asemenea dispo-

zilii, principiile generale ale dreptului.

(3) In materiile reglementate prin lege, uzan[ele

se

aplica numai in misura in

care legea

trimite in mod

expres 1a acestea.

(4)

Numai uzanlele conforme ordinii publice

qi

bunelor moravuri sunt

recunoscu-

te

^ca

izvoare

de

drept.

(5) Partea interesatS. trebuie si faci dovada existenlei gi a confinutului uzan- lelor. Uzantele publicate in culegeri elaborate de citre entitS.lile sau organismele

autorizate in domeniu

se

prezumi ci existi, pAni Ia proba contrari.

(6)

in

^sensul

prezentului

cod.,

prin uzanle

se

inlelege obiceiul (cutuma)

qi

uzurile profesionale.

Sumar

o

Bibliografie

...9

r)

Comentariu

...10

i

JurisprudenJe

...

...13

Bibfiografie: M. Andreescu, Scurte consideralii despre principiile dreptului qifilosoJia dreptului, in Dreptul nr.12/20l2lFl.A. Baias, E. Chelaru, R. Constatinovici, I. Macovei (coordonatori),Iy'oul Cod civil. Comentariu pe arlicole, ed. a2-a, revizuitd Ei addugitd, Bucureqti, Editura C.H. Beck, 2014

-

^{citatS in} continuare Fl.A.

Baias qi al1ii (coordonatori), NCC, ed. a 2-a/ G.Boroi, Drept civil. Partea Generald. Persoanele, ed. a 3-a, Ed.

Hamangiu, Bucureqti, 2008/ G. Boroi, C.A. Anghelescu, Curs de drept civil. Partea generald, Ed. Hamangiu, Bucureqti, 20lllId.I. Grigore-R6dulescu, Analogia legii _Si analogia dreptului. Aspecte teoretice $i consecinle practice, PR 6/20141 T. Ionagcu qi allii, Tratat de drept civil, vol.1, Ed. Academiei, Bucureqti, 1967 , ^citatd,in continuare T. Ionagcu, Tratat vol

I/8.

Lupan, S. Sztranyiezki, E. Veress, R.A. Pantelimon, Drept civil. Partea generald conform noului Cod civil, Ed. C.H. Beck, Bucureqti 2012, cfta15 in continuare E. Lupan qi al1ii, Drept civil/M. Nicolae, Codex luris Civilis, Noul Cod civil, edilie criticd, Ed. Universul Juridic, Bucuregti, 20 1 2, tomul I/ L-F. Popa, Ierarhia surselor dreptului in noul Cod civil - rolul uzanlelor, in RRDP 3/20 I 3/ N.

Popa, Teoria generald a dreptului, Ed. All Beck, Bucuregti, 2005, citatd in continuare N. Popa, TGDI M. M.

Pivniceru, P. Perju, C. Voicu, Codul civil adnotat, vol. I Art. 1-257, Despre legea civild. Despre persoane,Ed.

r1r Dispozitiile de punere in aplicare a titlului preliminar sunt cuprinse in art.

I

9i art. ⁸¹ din L. nr. 7112011 .

Donu

rnAtA,

MrRcen oue

Art.

^{1 TTTLUL} pRELtMtNAR. DESPRE lecen ctvtlA Hamangiu, Bucureqti, 2013, citatdin continuare M.M. Pivniceru, Codul civil vol. I/ Y.Terzea, Noul Cod Civil.

Edilia

;

^{II-d, vol 1,} Editura Univers Juridic, Bucuregti, ²⁰¹⁴¹ S. Cristea, koria generald a dreptului, Edituta C.H. Beck, Bucureqti, 2014

Comentariu

lzvoarele dreptului civil reprezintd formele

in

care sunt exprimate regulile de conduitd ge- nerale, abstracte gi impersonale, de aplicabilitate repetatd, care privesc comportarea pdrlilor raporturilor juridice civile.tll

De precizat cd, potrivit teoriei generale a dreptului, aceastd no,tiune comporte doud sen- suri: sensul material

-

care reprezinte condiliile preexistente dreptului, cadrul economic, so- cial, politic _9i ideologic, care se impun legiuitorului

in

procesul de creare a dreptului, si sensul formal

-

^{care se} referd la modalitdlile de exprimare a regulilor de drept.{zl

Revenind la conlinutul dispoziliilor art. 1 din Codul civil, observdm cd legiuitorul a inleles prin intermediul acestor dispozilii sd se refere exclusiv la izvoarele formale ale dreptului civil, practic la vehiculul prin intermediul cdruia urmeazd sd fie livratd norma juridicd.

Norma juridicd reprezintd forma internd a dreptului; formularea normei juridice constituie forma

de

exprimare exterioard

a

dreptului, denumitd izvor propriu-zis

de

drept

sau

sursd creatoare nemijlocitd de drept.lsl

lntrarea

in

vigoare

a

noului Cod

civil

atestd

o

preocupare

a

legiuitorului pentru teoria surselor dreptului. Articolul 1 este materializarea legald a acestei preocupdri. Prin acest text se instituie

o

ierarhie a izvoarelor principale ale dreptului civil: legea, uzanlele 9i principiile generale ale dreptului.tal

lzvoarele

propriu-zise,

distincte ale dreptului civil sunt legea

^(inclusiv reglementdrile Uniunii Europene

-

dreptul comunitar, precum

9i

tratatele interna[ionale privind ^drepturile

omului-

^a se vedea gi art. 4 gi 5 C. civ.), uzanfele _9i principiile generale ale dreptului.ls]

Astfel, dispozi[iile generale cu privire la legea civild din titlul preliminar al Codului civil de- buteazd cu textul ce reglemenleazdizvoarele dreptului civil.

ln

aceste prime cinci articole de cod se sintetizeazd rezultatul

uneievoluliide

^{150 de}

ania CoduluicivilCuza,

^{evolulie care} nu putea sd nu lind ^{seama de} doctrind, de ^practicd judiciard (urispruden!5), de schimbdrile survenite

in

societate,

de

sistemul internalional

de

tratate

9i

^convenlii

la care

RomAnia a aderat

in aceasti

^perioadS. Avem astfel ierarhizate ^izvoarele dreptului civil (art. 1), din care lipsegte

in

continuare jurisprudenla

(in

condiliile

in care

doctrina anterioardl6l recunogtea pentiu soluliile pronuntate

in

contenciosul administrativ _9i

in

contenciosul constitulional cali- iatea de izvor de drept), este reglementat obiectul _9i conlinutul Codului civil (art. 2 - exercifiu teoretic devenit text de cod), se pregdtegte (...constituie dreptul comun...) aplicarea generald

Iir E. Lupan, S. Sztranyiezki, E. Veress, R.A. Pantelimon, Drept civit. Partea generald conform noului Cod civil,Ed. C.H. Beck, Bucuregti 2012,p.36; P. Perju in Fl.A. Baias, ^E. Chelaru, R. Constatinovici, I' ^Macovei (coordonatori), Noul Cod ciiil. Comentariu pe afticole, ed. a2-a, revizuitd _9i addugitd, Bucuregti, Editura C.H.

Beck,2014,pp 1-2.

r2r S. Cristea, Teoria generald a dreptului, Ed. C.H. Beck, Bucuregti 2014' p.37 _'

I3r Y. Eminescu , lzvoarele dreptului civil

inf

. lonagcu gi allii, Irataf de drept civil, vol. /, Ed. Academiei, Bucuregti, 1967, p. 53; N. Popa, ^Teoria generald a dreptului, Ed. All Beck, Bucuregti, 2005, p. 161 9i ^urm.;

p.perjuinM.M.Pivniceru,P.Perju,C.Voicu, Codulcivil adnotat,vol. lAft. 1-2ST,Desprelegeacivild.Despre persoane, Ed. Hamangiu, Bucuregti,2013, p.3.

t41 l.-F- Popa, Ierarhia surse/or dreptului in noul Cod civil - rolul uzanlelor, in RRDP 312013, M. Nicolae, Codex luris Civilis, Noul Cod civil, edilie criticdt, Ed. Universul Juridic, BucureQli,2012, tomul l, p. 31 _9i urm'

I51

p

perju in Fl.A. Baias _9i allii (coordonatori), NCC, ed. a 2-a, p.

2;i

in M.M. Pivniceru, Codul civil vol. l, p.4.

t6r G. Boroi, Drept civil. Partea Generald- Persoanele, ed. a 3-a, Ed. Hamangiu, Bucuregti, 2008, p. 19'

Trrlut

pnettn/trr.lAR.

B

(fa!a de art. _{20 9i} drepturile omului cum art.

4

C. civ.

adevdrat, pe sunt reluate

in art

Legea

-

^este

giferdriiltl inclusiv ln legdturd cu [ele

in

noul lnteresul legal intr-o

alin. (6) C. civ.l, de vecindtate;

ldoar

in

art.

'l

_lin- general

conceptului se administrare a xecutare, in port, cont curent, lAngd aceste nice ale

alin.

(2)C.civ.F ln

acest a legii, dar ele profesionale.n

in legdturi cu

gi clienfi, cu ,,ln ce consideratd care nu se pentru cd ar supusd acte

juidice

(art. 11

C.ciY-I

uzanlelor

esb

poate fi o lege

?n care se

puE

aplicabilS imperative rrr

a

rl _G.

Bdri

PlAse

l3l l.-F. Poga

FI P. PerFh

5.

lq G. Bord- a Codului civil (art-

l

10 Donu

rnAtA,

MtRcen ous Donu

rnAni

TrrLuL pReLrvtNAR. DEspRE LEoea clvrrA

Art.

¹

a

Coduluicivil(art.

3 - monism versus dualism civil-comercial), avAnd

dispoziliide

reafirmare (fa!d de art. 20 _9i art. 11 din Constitulie) a aplicarii prioritare _a tratatelor internalionale privind drepturile omului ^(aft. 4), respectiv a dreptului Uniunii Europene (art. 5

-

^{la fei Oe inutil pre-}

cum

art.4

C. civ.

in

condiliile existen[ei

arI.148-alin.2 _9i4

din Constitu[ie). Nu mai pulin adevdrat, pe planul dreptului procesual civil, ultimele doud dispozilii (art.

4

_{9i art.} S C.ciV.) sunt reluate

in

art. _{3 9i} 4 C. proc. civ. (Legea nr. 13412010).

Legea

-

este actul normativ care emand de la organele de stat investite cu prerogativa le- gife-rdriirtr inclusiv ordonantele guvernului aprobate de Parlament (Decizia CCR nr. SitZOl+;rrt.

in

legaturd cu uzan{ele, doctrina avangardistd a apreciat cd ,,iocul pe care

il

ocupd uzan- [ele

in

noul ansamblu legal

este

radical diferit

de cel

anterior (cadrul vechiului

Cod

civil).

lnteresul legal pentru uzanle se manifestd in utilizarea noliunii intr-un numdr de 37 de articole intr-o terminologie diversd: ,,uzan[e", ,,uzuri profesionale" [care ^nu apare dec6t in textul art. ¹ alin.

(6)C.

civ.l,,,obicei",,,obiceiul locului"

[art.613, art.662

^{C. civ.} referitoare la raporturile de

vecinitate; art.

1.349 alin.

(1)C.

civ.

in

materie

de

rdspundere delictualdl sau,,cutuma"

[doar

in

art. 1 lin. (6)

c.

civ.], ,,practici" sau ,,practici statornicite intre

pi(i",

,,practici contabile general acceptate" [art. 837 alin. (2) C. ^civ.

in

materie de contract de administrare]. Utilizarea conceptului se face

in

aproximativ toate domeniile dreptului civil: drepturi reale, contracte de administrare

a

bunurilor, formarea contractului, efectele contractului, remediile pentru nee- xecutare,

in

materia executdrii unor contracte speciale (vAnzare, localiune, antreprizd, trans- port, cont curent, depozit bancar, facilitate de credit). Asadar, o perspectivd cu totul noud. Pe ldngd aceste texte, Codul cuprinde si

o

normd generalS de interpretare a clauzelor indoiel- nice ale contractului si care face trimitere la asa-numitele uzanle,,interpretative" [art. ^1.268 alin. (2) C. civ.l"tat

in

acest context trebuie observat ca existd cazuri aflate

in

afara sferei

de

reglementare a legii, dar ele sunt reglementate prin uzanle, consuetudinar, prin obicei (cutuma) sau uzuri Profesionale.lrl

in

legdturd cu acestea din

urmi,

s-a apreciat cd ,,uzurile profesionale sunt acele reguli, care reglementeazd raporturi stabilite intre membrii unei profesii sau, dupa caz, intre membri gi clien[i, cu ocazia exercitdrii profesiei."l5]

,,in ce privegte raportul uzan[elor cu norma imperativS, este de notorietate cd nu poate fi consideratd izvor de drept dec6t o practicd generald care nu incalcd prevederile legale de la care nu se poate deroga. (...)

in

^masura

in care

uzanla respectivd are semnificalie juridica, pentru cd

ar

^putea constitui

o

reguld de drept (adica

ar

putea

fi o

uzanld juridica),

ea

este supusd limitdrilor libertatii actelor juridice

in

^general. _{,,Nu se} poate deroga prin

convenlii

sau acte

iuridice

unilaterale de

la

legile care intereseazd ordinea

publicd

sau bunele moravurf' (art.. 11C. civ.). in contextul dreptului internalional privat insa, chestiunea imperativitalii in fala uzan[elor este ceva mai delicata.

in

^primul rAnd, pentru ca legea aplicabilS raportului juridic poate fi o lege care sd permitd _o anumitd uzanld pe care legea romAna sd o interzicd (ipotezd

in

care se pune problema inciden[ei art. 3.3 qi art. 9 din Regulamentul Roma I privind legea aplicabild obligatiilor contractuale)

-

rezultatul ar fi cd oricum legea romAna

in

dispoziliile ei imperative nu ar putea fi ocolitd, mai ales dacd forul sesizat este romdnesc.

in

al doilea r6nd,

r1r G. Boroi, Drept civil. Partea Generald. Persoanele, ed. a 3-a, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2008, p. 16.

I2r A se vedea P Perju, Fl.A. Baias _9i allii (coordonatori), NCC ed. a 2-a, p.2.

r3r l.-F. Popa, lerarhia surselor dreptului in noul Cod civit - rolul uzanlelor, in RRDp 3t2013.

I4r P' Perju in Fl.A. Baias 9i allii (coordonatori), NCC, ed. a 2-a, p. 2 _9i in M.M. Pivniceru , Codul civil vol. I, p. 5.

i5r G. Boroi, C.A.Anghelescu, Cursde dreptcivit. Parteagenerald. Ed. Hamangiu, Bucuresti,2011, p.8.

Donu rnAuA, MrRcen oue 11

Art.1

^TTTLUL pRELIMtNAR. DESPRE LEGEA clvlLA

pentru cd este posibilS existenla unei uzanle internalionale ^care sd ,,vexeze" intr-o anumitd mdsurd dispoziliile imperative ale dreptului romAn

-

^{cazin care} jurisprudenta

Cu(ii

Europene de Justitie

in

materie va face extrem de discutabild aplicarea normei imperative romAne, in mdsura

in

care nu este gi normd imperativd comunitard,

in

raport cu o uzan!5 interna[ionald.

Uzantele gi norma supletivd

-

ierarhia

instituiti

^{de art. 1 alin. (2) este atAt} de fermd incAt

sd nu

acorde prioritate uzanlelor

fa!5 de

norma supletivd? Rdspunsul trebuie nuan!at, in condiliile existenlei unor texte legale care se

referi

la o atare situatie:

i)

in

ipoteza

in

care norma supletivd virtual aplicabild trimite la uzanle

in

mod expres, se vor aplica uzanlele,

daci

nu rezultd ca pdrlile au inleles sd le inlSture.

ii) Este insd posibild gi o altd ipotezd: legea poate sd trimitd la uzante

in

manierd impera- tiv5, conferindu-le astfel valoarea unor norme imperative.

iii)

in

ipoteza

in

care norma nu trimite

in

mod expres la uzante, astfel cum prevede art. ¹ alin. (3) C. civ., oare este exclusd aplicarea uzanlelor?

(...)lmpresia

mea este cd rdspunsul trebuie sd fie negativ

(...)solutia

este sd prevaleze uzanla'" ^t1l

ConchizAnd se ^poate aprecia

c5,,(...)

uzanlele stau la

bazaa

ceea ce se cheamd ^usus modernus (care reprezintS,

intr-o

mare mdsurd, sursa codificdrilor moderne) 9i cd, ^istoric, uzan[ele au avut virtutea de a asigura o supravieluire a dreptului roman, _,,reguld dupd regu' ta", pilnd

in

era codificdrilor moderne".t2l

problematica uzanlelor a fdcut obiectul analizei

Cu(ii

^Europene

de

Justilie

care,,(.-.)in

doud hotdrAri, a operat

calificiri

semnificative legate de rolul gi

fo(a

juridicd a uzantelor inter- nalionate: MSG vs. Les Gravieres Rhenanes (CazulC-106/95, 1997, ECR l-911)qiCastelletti

ur. Trurpy

(CazutC-159197,1999, ECR ^I-1597).

in

ambele, Curtea

a

afirmat cd validitatea unei clauze

de

electio lurls aplicabile (care nu poate fi consideratd ca acord contractual expres, fiind imprimatd pe partea nesemnatd a unei scrisori de confirmare

-

prima speld, respectiv pe verso-ul nesemnat al unui conosament

-

^{a doua spela)} este subordonatd respectdrii ^uzantei relevante in materia comercialS datd (este vorba, in ambele cazuri, de transport pe apd, fluvial

in

primul caz gi marin

in

cel de-al doilea). Concluziile extrem de concrete

in

materie, trase de Curte

(in

inteipretarea arl. 17 din Conven{ia de la Bruxelles

-

privitor la validitatea clauzelor de competenld jurisdiclionald), nu par sd fi fost avute

in

vedere de legiuitorul romAn

in

^regle- mentarea uzJnielor ca sursd de drept [mai ales dacd avem in vedere alin. (3) al art. 1 C. civ.].

Curtea exprimd o serie de ralionamente legate de validitatea uzantelor mai ales cu privire la:

frecvenld (nr. 27 Castelletti), posibilitatea cunoagterii acestora - condilia publicitdlii 9i cu privire la cunolgierea efectivd

a

acestora (nr. 28-29-30 Castelletti).

ln

esentd, Curtea elimind orice condilie separatd privind cunoagterea efectivd ^a uzanlei, pentru considerentul implicit cd urma- rea fireascd a existenlei uzanlei este cunoagterea acesteia"l3l

Acelagi autor, realizAnd un studiu amplu al uzanlelor, a ^procedat la analizarea uzantelor

in

principiite UNIDROIT gi

in

DCFR, relindnd cd _,,in codificdrile savante, influenta ^dreptului anglo-american este patentd la anumite nivele. De aceea, nu ^ne surprinde acordarea unui interes special uzanlelor

in

instrumente ca Principiile UNIDROIT gi DCFR. Primul defineqte gi conferd rolul de sursd de drept at6t uzanlelor

pa(ilor,

cAt 9i uzan[elor generale (art. ^1.9 Principiile UNIDROIT). DCFR preia aproape integral textul existent

in

Principiile UNIDROIT, prin aft. ll.-1:104 DCFR." ^I4r

i1r l.-F. Popa, lerarhia surselor dreptului in nout Cod civil - rolul uzanlelor, in RRDP 312013: citat s,i in V.Terzea, Noul Cod Civit.Edilia a It-a, vot. /, Ediiura Univers Juridic, Bucuregii' 2014, pp. ^'17-18.

t2r l.-F. Popa, op. cit.,in RRDP 3/2013.

l3r l.-F. Popa, op. cit.,in RRDP 3/2013.

t4r l.-F. Popa, op. cit.,in RRDP 3/2013.

Trrlut

pRelrvrruen.

h

Alin. (2) al art. 1

r

dispoziliile legale pri principiile generale

i

O ierarhie

simih

cazul

in

care

o priri

acestora din urmd n

trebuijudecatd ?n

h

tele acesteia

gitinir

uzan[ele, analogia

I

narea cauzei pe

ba

'Se

^poate

interp

principiului

genert

subliniat prin HotE:l Unit,

in

care se prsc

la

unele categorii

nt

acestor texte depfua tocmai

inldturdii id

cu condilia ca

rezd

,,Fara o

definipl

ne de definitii

docfi

generale,

conduc&

<datul> ca ideal san sau transpuse

inl"o

Jurispruden.ti

1. ArL 1 alin.

rl

^,

d

neprevdzute de lege

sir

acestora, dispoziiiile

\

mdnStoare, iar c6nd ₁₁ principiile generale

&

Adecvat prezenrj t pentru determinarea sd rezonabil al dobAni;- _r talului se regdsesc ia r vizAnd determinarea

F

Conform acesE:

t

intre profesionigti

::: I

dicd o modalitare p-::lrt

-TE p*i,,

_{,r' rLe" s}

I2r M. l. Grigore-Rfl PR 6/2014.

I3l Pentru dezvo{.:t Europeani in defin;er controlului de

consli,fi

sual-civild", in Drep:-d

r

Aspecte feoreflce g,

:a

t4l M. Andreesc,

,,;

1212012, p. 159 cita: rnrl

secinte practice. _PR afl

Donu rnAuA,

Mrq:g

12 Donu

rnAtA,

MtRcrn oue

Trrtut pReltutrunR. Despne lecen ctvtLA

Art.1

Alin. (2) al art. 1 reglementeazd ca izvor de drept, in lipsa unui text de lege sau a uzantelor, dispozi{iile legale privitoare la situaliijuridice asemdndtoare (analogia _legii

-

anatogia legis; _9i principiile generale ale dreptului (analogia dreptului

-

^{anatogia juris).tt|}

O ierarhie similard a izvoarelor de drept stabilegte gi art. 5 alin. (3) noul C. proc. civ.: ,,in cazul

in

care

o

pricind nu poate

fi

solulionatd nici

in

baza legii, nici

a

uzanlelor, iar

in

lipsa acestora din urmd nici

in

baza dispozitiilor legale privitoare la situalii asemdndtoare, ea va trebuijudecatd

in

baza principiilor generale ale dreptului, avdnd

in

vedere toate circumstan- tele acesteia gitinAnd seama de cerin[ele echitdtii". Aceastd ierarhie este urmdtoarea: legea, uzanlele, analogia legii gi, ca ultimd alternativd subsidiard, analogia dreptului, adicd solulio- narea cauzei pe baza principiilor generale ale dreptuluit2l.

,,Se poate interpreta cd reglementarea expresd a analogiei este gi o consecinld indirectd a principiului generalitdti legilor, care impiedicd formularea acestora cu o precizie absolutd, fapt subliniat prin HotdrArea Plenului Cur[ii Europene

in

cauza Sunday Times contra Regatului Unit,

in

care se precizeazd cd _,,una dintre tehnicile-tip de reglementare constd in recurgerea

la

unele categorii mai degrabd generale dec1t

ta

liste exhaustive, interpretarea gi aplicarea acestor texte depinzdnd de practicd", iar _,,func[ia de decizie incredinlatd instanlelor servegte tocmai inldturdrii indoielilor ce ar putea rdmdne

in

ceea ce privegte interpretarea normelor..., cu condilia ca rezultatul sd fie curent 9i... rezonabil de previzibifL3l

,,Fdrd o definitie legald, atribuindu-li-se numeroase inlelesuri gi beneficiind de o multitudi- ne de definitii doctrinare, apreciem cd principiile generale ale dreptului reprezintd acele idei generale, conducdtoare, calduzitoare care stau la baza elabordrii gi aplicdrii dreptului,

adici

<<datul> ca ideal sau ca temei pentru gtiinld gi <<construitul>

in

situalia

in

care sunt elaborate sau transpuse intr-o construclie noud, inclusiv prin normele juridi6s."t+t

Jurisprudenfl

1. Art.

I

alin. (2) din C. civ. dispune in cazurile neprevizute de lege si se aplice r.zanlele, iar in lipsa acestora, dispoziliile legale privitoare la situalii ase- mdndtoare, iar cind nu existi asemenea dispozilii, principiile generale ale dreptului.

Adecvat prezentei analize, resurse suplimentare pentru deteminarea echivalen{ei dintre un cuantum, rezonabil al dobdnzii, echivalent al folosin{ei capi- talului se regisesc in dispoziliile art. 1233 C. civ.

vizAnd determinarea preJului intre profesionigti.

Conform acesfui text dacl un contract incheiat intre profesioniqti nu stabileqte pretul qi nici nu in- dicd o modalitate pentru a-l determina, se presupune

cd pdr{ile au avut in vedere prelul practicat in mod obiqnuit in domeniul respectiv pentru aceleaqi pre- stafii realizate

in

condilii comparabile sau in lipsa unui asemenea pret, un prel rezonabil.

Deci prelul ob{inut, cu

o

frecventd suficientd pentru a

fi

calificat uzanld reprezint[ echivalentul unei contrapresta[ii. (Trib. Giurgiu, s. civ., dec. nr.

324 din 24 martie 2017, www.eurolex ro)

2. Dacd art. 48

-

^{49 din} Legea nr. 85/2006 nu au reglementate ele insele o procedurd de distribuire, iar administratorul/lichidatorul judiciar a intocmit un plan de distribuire, atunci acesta va urma regulile qi condiliile de distribuire cele mai apropiat regle-

t1r P.PerjuinFl.A.Baiasgi allii (coordonatori),op.cif.,p.39i inM.M.Pivniceru, Codul civit vol. 1,p.6.

t2r M. l. Grigore-Ridulescu, Analogia legii gi analogia dreptutui. Aspecte teoretice gi consecinle practice, PR 6/2014.

t3l Pentru dezvoltdri 9i detalii referitoare la expresia ,,prevdzutd de lege" gi la explicaliile oferite de Curtea Europeand in definirea acestora, a se vedea, I. Deleanu, ,,Repere ale controlului de convenlionalitate, ale controlului de constitutionalitate 9i ale controluluijudiciar asupra conceptelor juridice <vagi> in materie proce- sual-civili", in Dreptul nr.912013, p. 69, citat in M. l. Grigore-Ridulescu, Analogia tegii gi analogia dreptutui.

. Aspecfe teoretice gi consecinle practice, PR 612014.

Ial M. Andreescu, ,,Scurte coisideralii despre principiile dreptului 9i filosofia dreptului",

in

Dreptul nr.

1212012, p. 159 citat in M. l. Grigore-Rddulescu, Analogia tegii gi analogia dreptutui. Aspecte teoretice _Si con- secinte practice, PR 612014.

Donu

rnArA,

MrRcen oue 13

Art.2

TTTLUL pREL|MTNAR. DESPRE LEGEA clvlLA ^TTTLUL PRELtMtNAR.

mentate, adicl cele previzute de art.

l2l

din Legea nr. 85/2006. ^(C. Ap. BucureSti, s. a II-a civ., dec. nr.

76 din ⁷ martie 2017, www.idrept.ro)

3. in art.

¹⁰ alin.

(1) lit. b)

din Legea nr.

8/1996 se prevede doar dreptul moral de a pretin- de recunoaEterea

cattali

de autor a1 operei, iar in

art. 96 alin. (1) lit. a) doar dreptul moral ^de a pre- tinde recunoaEterea patemitAlii propriei interpretdri sau execu(ii. Prin urmare, dacb nu existS o dispozilie legald care s[ prevadd expres maniera in care se rea- lizeazd acest drept inh-un caz particular, dreptul au- torului/interpretului de a-qi asocia numele cu opera/

interpretarea se manifestd diferit in func{ie de genul operei qi de natura suportului acesteia, a destinaliei acesteia, linAnd cont qi de uzanlele ^care existi in- tr-un anumit domeniu. (ICCJ, ^s.

I

civ., dec. nr. 805 din 5 aprilie 2016)

4.

in

lipsa unor dispozilii speciale care sd re- glementeze regimul juridic _al composesoratelor, in conformitate cu dispoziliile arl. ¹ alin. (2) din Codul civil, se aplicl prevederile legale privitoare la situa-

lii

asemdnitoare, iar in lipsa ^acestora principiile ge- nerale ale dreptului. in acest sens, instan{a a relinut cd tribunalul a ^constatat in mod legal faptul cd, in lipsa unor prevederi legale speciale, composesorate- lor li se aplicd dispozi{iile O.G. nr.2612000, privind asocialiile _9i fundaliile, prevederile acestui din urmd act normativ nefiind contrare Legii nr. 112000.

in

plus, asociaJiile composesorale nu sunt cu- prinse in enumerarea limitativl de la art. 1 alin. (3) din O.G. nr.2612000, care indicl entit6tile ce nu in-

tr[

sub incidenla acestui ^act normativ. ^(C. Ap. Tdr- gu MureS, s.

I

civ., sent. nr. 20/C din 11 septembrie 20r4)

Art.2. Obiectul ^gi conlinutul Codului civil

(1)

Dispoziliile prezentului

cod

reglementeazi raporturile patrimoniale gi

nepa-

trimoniale dintre

persoane, ca

subiecte

^de

drept civil-

(2)

Prezentul

cod este

alcituit dintr-un ansamblu

^de

reguli

care

constituie dreptul

comun

pentru toate domeniile

Ia care se

refere htera

sau

spiritul dispoziliilor

^sale.

Sumar

r Bibliografie """""""""'14 I Comentariu """""""""'

¹⁴

t

Jurispruden{a

... """""""""

¹⁶

Bibliografie: Fl.

A.

Baias, E. Chelaru, R. Constatinovici,

L

Macovei (coordonatori), Noul Cod civil.

Comeitariu pe articole, ^ed,. a2-a, revizuiti qi addugiti, Bucuregti, Editura C.H. Beck, 2014l Gh. ^Beleiu, Tratat de drept ciyil romdn, vol.

{

^Editura $ansa, Bucureqti, l999l G. Boroi, Drept civil. Partea ^Generald.

persoanele,

"d. ^u 3-u, Ed. Hamangiu, Bucuieqti,2008, pp. 13-l4l D. Chiric6, ^O privire asupra noului Cod ciyil,inPRnr. 3/2011/ Constantinbissescu, Ideea de drept ;ifundamentul ^ei. Introducere la studiul dreptu-

ld,instit. de Arte Grafice Carol Gobl, Bucureqti, 1911/ M. Eliescu, Curs de succesiuni, Editura Humanitas, Bucureqti, IggTlT.Ionagcu, E. A. Barasch, A. Ionaqcu, S. Brf,deanu, M. Eliescu, V. Economu, Y. Eminescu, M. L Eiemia, E. Roman, I. Rucdreanu, V.D. Zldtescu, Tratat de drept civil, vol. I,Ed. Academiei, 1967lM.

M. pivniceru, ^P. Perju, C. Voicu, Codul civil adnotat, vol. I Art. 1-257, Despre legea civild. Despre persoa- ne, F,d. Hamangiu, Bucureqti, 2013/ N. Radincescu, Noliuni de drept civil, ^vol. 1, Institutul de Arte Grafice indreptarea, Bucureqti, 1930

Comentariu

,,Dreptul civil cuprinde

in

reteaua densS a normelor sale intreaga viate omeneascd. El in- cepe prin a se apleca asupra leagdnului copilului, pdtrunzAnd chiar in tainele conceptiunii, se ocupa de logodna, organizeaze cdsdtoria, pentru a termina cu moartea 9i urmdrile acesteia asupra patrimoniului, adicd cu succesiunea, denumite ^gi moqtenire sau ereditate."tll

Mai era agadar nevoie de textul art.

2

Cod civil,

in

special alin. ^(2),

in

condiliile

in

^care comentariul de mai sus era realizat prin raportare la legislalia

in

vigoare la momentul anului universitar 1546-1947, gi anume

in

special Codul Civil Cuza (comentariul se referea

in

mod

general la dreptul matic, respunsul care exces de doctrinar, astfel doctrina chiar

in

^{cuprinsul art. 1}

incdt, nu putem ,,Din cauzd cd raporturi de

fo(a,

este dreptul faustrecht. ^. .

abstractd se

niscut

chiar din sancliunea societe$i si nu a abstracliune cu pozitiv,

dreptul-

cateva coduri

-

Codulcivil moniale dintre raporturi, ci si ria

de

raporturi raporturi reab, directe asupcr Doctrina a raporturile

Structural, reglementede anume aoeea

a reglementnea

,,Raportrib

conlinut 2008 cu constatarea rea,

competenh*

I1l Conslil- Grafice

Carl

pr D-

Gliii.

ceru,

Codrlrfr

FI N- Gh. Beldu-

sGtt.

Ebh*

PafteaGcrd.-

Baias,

L

2-a,

revia.lii

H _D.

Cliai,

ceru,

CodJcni

Donu

rnili

I1r M. Eliescu, Curs de succesiuni, Editura Humanitas, Bucuregti, 1997, p. 13.

14 DoRu rnAuA, MtRcen oua

TTTLUL pRELtMTNAR. DESPRE LEGEA clvlLA

Att.2

general la dreptul civil, ca ramurd a dreptului, iar nu ^neapdrat la Codul Civil)?

in

mod prag- matic, rdspunsul trebuie

si

fie nu. Numai cd, analizAnd Codul Civil se poate observa ^un oare- care exces de teoretizare, un exerciliu mult prea aplecat de a transpune legislativ un proces doctrinar, astfel incAt am putea spune cd, prin intermediul Codului civil (luat ca rezultat final), doctrina chiar reprezintd un izvor de drept, aga incAt ar fi trebuit menlionatd

in

mod expres

in

cuprinsul art. 1 Cod Civil. Dar

fo(ele

redutabile nu sunt

-

^cel mai adesea

-

9i falige. Aga inc6t, nu putem decAt sd constatdm unele situalii gi sd ne resemndm.

,,Din cauzd cd

dreptulin

aceastd gcoald (gcoala cosmologicd

-

n.n.) este consecinla unor raporturi de for{a, s-a si pus chestiunea de a se gti dacd dreptul este

in

sine un principiu, sau este dreptul propriu-zis, recht

...

Dreptul este rechf, sau dreptul este

fo(a,

dreptul pumnului, faustrecht... Fiecare

dreptigi

are manifestarea

sain

un ce material si concret. Voin[a,

fo(a

abstractd

seincorporeazdin afari, in

^{sfera juridicd.}

...

^Nu trebuie sd se confunde ^dreptul, ndscut chiar din

fo(d,

cu ins59i

forta.

Dreptul trebuie considerat

ca un

principiu,

9i

^numai sancliunea trebuie sd devind o for,t6, sd o recunoagtem in

fo(a

care trebuie pusd la dispozi[ia societaliigi nu a individului... Dreptul nu trebuie confundat nu numaicu forla, dar nicicu o altd abstraciiune cu care

mulliil

^{confundd; nu trebuie sd} fie confundat ^{mai cu} seamd cu dreptul pozitiv, dreptul

-

^{ne expunem la} oarecare neinlelegere,

dreptul

^pe

care

noi

il inchidem in citeva coduri-

cu

abstracfiunea numiti adevir. Mulli il confundi."lll

Codul civil afirmd in alin. (1) al art. 2 cd reglementeazd ,,raporturile patrimoniale gi nepatri- moniale

dintre

^persoane,

ca

subiecte de drept civif' . El insd reglemenleazd nu numai aceste raporturi, ci 9i persoanele, subiecte de drept civil ca atare, ⁹ⁱ care nu pot fi incluse

in

catego- ria de raporturi patrimoniale sau nepatrimoniale dintre persoane, precum 9i bunurile, adicS raporturi reale, care, nici ele, nu au legdturd cu raporturile dintre persoane, fiind prerogative directe asupra unui bun.l2l

Doctrina a subliniat cd dreptul civil reglementeazS,

in

principal, raporturile patrimoniale, raporturile personal nepatrimoniale _9i conditia juridicd a persoanelort:].

Structural, Codul civil guverneazd

in

materia dreptului privat, ceea ce

il

deosebegte de reglementdrile

apar{inAndlreptului

public. De asemenea, prin metoda

de

reglementare, _9i

",r-ur"

^{aceea a} egalitd[ii pdrlilor, el este distinct de ^ramurile de drept bazate pe metoda de reglementare a subordondrii pdrlilor (administrativ, financiar, fiscal etc.;.tal

,,Raporturile juridice patrimoniale sunt

cele

care

se

referd

la

drepturile _9i

obligaliile

^cu

"onlinut patrimonial, adicd evaluabile

in

bani"lsl (a se vedea si Decizia ICCJ nr. 32 din 9 iunie 200b cu privire la caracterul

evaluabilin

bani al litigiilor civile 9i comerciale avdnd ca obiect constatarea existenlei

sau

inexistenlei unui

drept

patrimonial, constatarea nulitdlii, ^anula- rea, rezoluliunea, rezilierea unor acte juridice privind drepturi patrimoniale,

in

scopul stabilirii competenlei materiale).

rir Constantin Dissescu, ^tdeea de drept gi fundamentul ei. Introducere la studiul dreptului,lnstit. ^{de Arte} Grafice Carol Gobl, Bucuregti, 1911, pp. ^'14-16.

irr D.Chiricd, Opivireasupranoului Codcivit,inPRnr.312011,p.113,citat9i deP.PerjuinM.M.Pivni- ceru, Codul civil vol. I, PP.7-8.

r3r N. Radincescu, Noliuni de drept civil. yol. /, lnsiitutul deArte Grafice indreptarea, Bucuresti, 1930, p. 26' Gh. Beleiu, Tratat de drept civit romdn, vol. /, Editura $ansa, Bucuregti, 1999' p' 31'

Ial Gh. Beleiu, Tratat de drept civil romAn, vol. l, Editura $ansa, Bucuregti, 1999, p. 25; G. Boroi, Drept civil paftea Generald. Persoanele, ed. a 3-a, Ed. Hamangiu, Bucures,ti, 2008, pp. 13-14, citali de P' Perju in Fl. A.

Baias, E. Chelaru, R. Constatinovici, l. Macovei (coordonatori), ^{Noul Cod} civil. Comentariu pe afticole, ed a

2-a, revizuitd gi addugitd, Bucuregti, Editura C.H. Beck,2014' p.4.

t5r D.Chiricd,Oprivireasupranoului Codcivil,inPRnr.312011,p.113,citat9i deP.PerjuinM.M ^Pivni-

ceru, Codul civil vol. l, _P. 8.

Donu

rnAtA,

MtRcen oua 15

,,CAnd este vorba despre drepturi reale, care conferd titularilor lor o putere directd asupra unui bun ..

',

raporturile juridice intre subiectele de drept civil nu se pot crea decAt

cu

ocazia nagterii, modificdrii sau

incilcdrii

acestor drepturi,

in

rest fiind vorba despre exercitiul normal

^al

unor,asemenea drepturi (...fard ca titularul sd intre

in

raporturi cu alte subiecte de drept).

ln cazul drepturilor de crean[d sau personale, care conferd titularilor lor ^puterea Oe a ooiinL de la o anumitd persoand (debitor) o anume presta{ie (conduitd), cum ar

fi

aceea de a rea- liza o anumitd lucrare la care s-a

angajat...

este vorba prin excelen[d de raporturi (legaturi) intre doud sau mai multe subiecte de drept civil.

in

cazuldrepturilor potestative (de opgune;, care conferd titularilor lor puterea _{de a}

fi

stdpdnii unor anumite situa{ii juridice preexistente, putAnd sd le trangeze intr-un fel sau

in

altul, dup5 cum doresc, impunand unilateral unor alte persoane suportarea unor anumite consecinte'til

Mentiondm c5,

in

cadrul acestei

lucriiri, intre

exemplele

de

drepturi potestative este si situalia succesibililor

aflafiin

interiorul termenului de opliune succesorald care pot sd accepte mostenirea

- ^pur

gi simplu sau sub beneficiu de inventar, dupd cum doresc. Numai cd, la acest moment, acceptarea mostenirii este reglementatd intr-o singurd formd, distinc{ia rea- lizatd de Codul civil Cuza nemaifiind preluatd de legiuitor

-

^{a se vedea art. 685}

^C.

^{civ. Cuza}

vs. art. 1114 alin. (2) C. civ.

,,Raporturile

juridice

nepatrimoniale

se

referd

la

drepturile

si

obligaliile neevaluabile in bani, av6nd doar un continut moral, cum sunt dreptul la nume sau la

pieudonim

(art. 254 C.

civ.),

dreptulla

viald, sdndtate, integritate fizic6"

(art.252 sio

aplicalie speciald

in

art. 1790 alin. (2) teza finald C. civ.),,demnitate, intimitatea vietii private s16." ^rzi

Dreptul civil constituie "trunchiul dreptului privat"ts;, iar Codul civil, ca act normativ cu fortd juridicd de lege, care cuprinse, intr-o formd unitard, completd _9i inchegatd, toate normele ju- ridice din ramura dreptului civil, ocupd, intr-adevdr, o,,pozilie centrald in sistemul dreptului;t+r, ca urmare,

in

relalia cu celelalte ramuri de drept si,

in

ansamblu, cu intreaga sferd de regle- mentare

a

raporturilor sociale din domeniile

la

care

se

referd litera sau spiritul dispoziliilor sale, Codul civil reprezintd dreptul comunl5l.

Jurisprudenfi

1. Trimiterea e care o face instania de apel

la

Contrar aprecierii instanJei de apel, dreptul co- dispoziliile art. 30 alin. (8) din Constitufie - care,

re-

mun in materia rlspunderii delictuale nu este dat de glementAnd la nivel de principiu, libertatea de

expri-

norma constitufionalS men{ionatd

(in

enumerarea mare, face referire la persoanele care rdspund

pentru

cdreia, neregdsindu-se calitatea de redactor-qef; ar informa{ia adusd la cunogtinJd publicd - nu este

de

^insemna, implicit, exonerarea de rdspundere a aces- naturd sd sprijine concluzia cd, in absenia unei

legi

tuia), ci de prevederile Codului civil referitoare la speciale care

si

sanc{ioneze delictele de presd,

in-

rispunderea civil5 delictuald, care au constituit fun- seamni cd nu poate fi angajatb rdspunderea civild

a

damentjuridic ai pretenliilor reclamanJilor.

redactorului-qef.

Att.2

Tttlur- pRelturunR. Despne leoen crvrlA

t1r D' Chiricd, O privire asupra noului Cod civit, in PR nr. 9t2011,p.113, _{citat 9i} de ^p. perju in M.M. pivni- ceru, Codul civil vol. I, p. B.

I'?r D. Chiricd, O privire asupra noului Cod civil, in PR nr. gt2}11, p.113, _{citat 9i} de ^p. perju in M.M. pivni-

ceru, Codul civil vol. I, p.8.

I3r O. Ungureanu,Dreptcivil. lntroducere. Ed. C.H. Beck, Bucuresti,2OOT, p.'16, citatde ^p. perjuin _M.M.

Pivniceru, Codul civil vol. l, p. L

rar S. Brddeanu, l. Rucdreanu, Obiectut dreptutui civi!inT.lonagcu, E. A. Barasch, A. lonascu, S. Brddeanu, M' Eliescu, V. Economu, Y. Eminescu, M. l. eremia, E. Roman, l. Rucdreanu, V.D. Zldtescu, Tratat de drept civil, vol. /, Ed. Academiei, 1967, p.24.

I5r P Perju in M.M. Pivniceru, Codul civit vol. l, p.9.

Trrlul

^pRetrurxee

Astfel,

poririr

alcdtuit dintr-r:n

a

dreptul comun ferd litera sau

Consecinla i

si

reglementeze lipsei rdsprmdedi aceastd materie- er u mun, cu verificaee rdspunderii deli

De acee4 completatoare

- dr

C. civ.

-

^instarg

pdrdtei D. nrri

e*

contextul inexi menteze

dec. m 454 din I5

2. Normele aplica extensir

;i

de aplicare a de drept decdt pres[ in acest timp-

Art.3.

(1)

Di cum

^qi

(2)

Sunt (3)

Co

una sau mai administrarea

dac5. are sau Sumar

I

^Bib

IC

Bibliogntre Comentuit pv

P. Perjra C Bucuresti

lfil

vol.

{ ^Edira

Legea de

ArL&rl

merctant.

activitiqi intrdrii in

r

(2) io me4" se

i

16 Donu

rnAtA,

MrRcen oue Donu

rnAA

TTTLUL pREL|MtNAR. DESPRE LEGEA clvlLA

Art.3

Astfel, potrivit aIt. 2 alin. (2) C. civ., acesta este

alcituit dintr-un ansamblu de reguli care ,,constituie dreptul comun pentru toate domeniile ia cate se re-.

fer6 litera sau spiritul dispoziliilor sale".

Consecin{a inexisten{ei unei legi speciale care

si

reglementeze delictele de presi nu este aceea a

lipsei rdspunderii pentru fapte ilicite sdv6rqite in aceastS materie, ci a aplicirii normelor dreptului co- mun, cu verificarea condiliilor ^generale ale angajdrii rlspunderii delictuale.

De aceea, observAnd temeiul juridic al cererii completatoare

-

^{dat de} dispoziliile art. 1357 qi urm.

C. civ.

-

instanla de apel nu putea concluziona

ci

pdrdtei D. nu-i este justificatdprezen\a in proces, in contextul inexistenlei unei legi speciale care sb regle- menteze rdspunderea redactoruhti-qef. (fiCCJ, s. I civ., dec. nr 454 din 15 martie 2017, www.eurolex.ro)

2. Normele Codului civil nu se pot interpreta _9i aplica extensiv gi nici nu se poate clSdi un principiu de aplicare a dreptului material civil la alte ramuri de drept decdt dacd existd o dispozilie speciali qi ex- presd in acest timp.

Trebuie notat, de asemenea, cd potrivit dispozi-

liilor

^art.

2

alin. (2) C. civ. ^(Legea m. 28712009), codul este qi poate h considerat drept comun pentru toate domeniile la care se referA litera ^gi spiritul dis- pozi{iilor sale.

Oq atAt in

literi

cat _$i in spirit, Codul se aplicA exclusiv sferei relaliilor sociale grefate pe raporturi- le patrimoniale qi nepatrimoniale dintre ^persoane ca subiecte de drept civil precum qi raporturilor dintre profesionigti, precum qi raporlurilor dintre acegtia qi alte subiecte de drept civil.

Pe cale de consecin{6, Codul civil nu se poate aplica dreptului public Ai cu speciald trimitere in ca- zul raporturilor de drept fiscal dintre contribuabili _9i organele fiscale chiar dacd acest raport se na$te ca efect al unui contract de inchiriere ori concesiune, administrare sau folosin!6 pe care le au in vedere dispoziliile pct. 77 alin. (2) din Normele metodo- logice de aplicare a Codului fiscal. (C Ap. Cluj, s.

II-a civ., de cont. adm., Sifiscal, ^{dec. nr.} 628i din ¹¹ septembrie 2014)

Art.

^3.

Aplicarea ^generale a Codului civil

(1)

Dispoziliile prezentului

cod se

aplici

9i

raporturilor dintre profesionigti,

pre-

cum

^gi

raporturilor dintre

acegtia gi

orice alte subiecte

^de

drept civil.

(2)

sunt considerali profesioniqti toli

cei care

exploateazh

^o

intreprindere.

(3) Constituie exploatarea unei intreprinderi exercitarea sistematici, de c[tre una sau mai multe persoane, a unei activitlli organizate

ce constA

in

producerea,

ad.ministrarea ori instrlinarea ^de bunuri sau in prestarea de servicii, indiferent daci are

sau

nu un

scop

lucrativ.

Sumar

I

Bibliografie ,) _Comentariu

Bibliografie: Fl.

A.

Baias, E. Chelaru, R. Constatinovici,

I.

Macovei (coordonatori), Noul Cod civil.

Comeitariu ^pe articole, ed. a2-a, revizuitdEi ad6ugit6, Bucureqti, Editura C.H. Beck, 2014/ M. M. Pivniceru, p. perju, _C. Voicu, Codul civil adnotat, vol. I Art. 1-257, Despre legea civild. Despre persoane,Ed. Hamangiu, Bucuiegti, 2013, citatdin continuare M.M. Pivniceru, Codul civil vol. I/Y.Terzea, Noul Cod Civil.Edilia ^a II-a' vol. 1, Editura Univers Juridic, Bucureqti, 2014.

Legea de aplicare

nnTll20llz

Art.

8.

(t;

Nollrrn.u,profesionist" prevdzutlla art. 3 din Codul civil include categoriile ^de co- merciant, intreprinzdtor, operator economic, precum ^qi orice alte persoane autorizate sd desfrgoare activitd{i economice sau profesionale, astfel cum aceste noliuni sunt prev6zute de lege,

la

data intrdrii in vigoare a Codului civil.

(2)

in

toate actele normative in vigoare, expresiile ,,acte de comer{", respectiv ,,fapte de co- mer{" se inlocuiesc cu expresia ,,activitd{i ^de produclie, comerf ^sau prestdri de servicii".

1'7

18 21

Donu

rnAlA,

MtRcen oue ¹⁷

Art.3

TttLuL pneLtvtrueR. Drspne Lecen crvrrA

Gomentariu

Astfel cum se precizeazd

in

cuprinsul secliunii a doua a expunerii

de

motive

a

Legii nr.

7112011, mai precis in cuprinsul Titlului al ll-lea

-

Dispozilii cu privire la Titlul preliminar,,Codul civil creioneazd, chiar din titlul sdu preliminar, noua filozofie a sistematizdrii drept privat, re- spectiv monismul reglementarii raporturilor de drept privat. Acest principiu nu poate fi doar fi- rul conductor al Codului civil, el trebuie sd continue a se reflecta

in

legislalia speciald. Tocmai de aceea, proiectul de lege pentru punerea

in

aplicare a noului Cod civil propune abrogarea Codului comercial gi inlocuirea, in cuprinsul legii societalilor comerciale, a termenului _,,act de

come("

cu

o

sintagmd enumerativd ,,activitdti

de

produclie, comerf

sau

prestdri servicii" gi integrarea

in

conceptul de ,,profesionist" a mai multor termeni care se subsumeazd definiliei de ,,persoand care exploateazd o intreprindere (,,comerciant, intreprinzdtor, agent economic, precum gi orice alte persoane autorizate sd desfSgoare o activitate cu sau

fird

caracter eco- nomic, astfel cum aceste notiuni sunt prevdzute de lege, la data intrdrii

in

vigoare a Codului civil"(astfel cum reiese din dispozi{iile art. 8 din Legea nr.7i12011

-

n.n.))".

Noul Cod civil imbraliseazd conceplia monistd

de

reglementare

a

raporturilor de drept privat - civil si comercialtll. Astfel, pe lAngd materia traditionala a dreptului civil, Noul Cod re- glementeazd si raporturile dintre profesionigti, precum gi raporturile dintre acestia si orice alte subiecte de drept civil (art. 3 alin. 1). Sunt considerati

profesionigtitoliceicare

exploateazd o intreprindere (art. 3 alin. 2). Notiunea de profesionist prevdzuta de art. 3 Cod civil include categoriile de comerciant, intreprindere, operator economic, precum

si

orice alte ^persoane autorizate sd desfdsoare activitSli economice sau profesionale, astfel cum aceste activitdli sunt prevdzute de lege (art. 8 alin. 1 din Legea nr.7112011). Conform

art.3

alin.

(3)din

Cod civil, constituie exploatarea unei intreprinderi exercitarea sistematicd de cdtre una sau mai multe persoane, a unei activitali organizate ce constd

in

producerea, administrarea de bunuri sau

in

prestarea de servicii, indiferent

daci

are sau nu un scop lucrativ. Noul Cod civil repre- zintd dreptulcomun

in

materia societd[ilor

(CapitolulYll Contractulde

societate din Cartea a V-a,

TitlullX-

Diferite contracte speciale).

in

acelagi sens, ^pentru a se marca renunlarea la dualitatea comercial-civil,

in

Legea de punere

in

aplicare

se

^prevede c6 _,,in toate actele normative, expresiile _,,acte de comer!" gi ,,fapte de comert" se inlocuiesc cu sintagma ,,activitati de productie, comer! sau prestdri de servicii"

*

punctul 2.4 din expunerea de motive a acestui act normativ.

Numai pornind de la aceastd conceplie a Codului civil, exprimatd in mod succint, dar eloc- vent

in

cuprinsul expunerii

de

motive, putem inlelege

si

accepta, la^acest moment, pozi[ia comerciatului/profesionist si a intreprinderii/exploatarii intreprinderii. intr-o asemenea meto- dd

de

interpretare istorico{eleologica vom putea si elimina

o

parte din dubiile exprimate in doctrind cu privire la interpretarea art. 3 din Cod.

Astfel,

in

^primul rAnd, se observd in chiar alin. (1) al art. 3 Cod civil

-

dispoziliile prezentu- lui cod se aplicii gi raporlurilor dintre profesionigti, drept urmare, sfera de aplicare a Codului depagegte particularii, persoanele fizice obisnuite, urmAnd a se aplica 9i profesionigtilor, ^in- diferent dacd sunt sau nu comercianti (adica, indiferent dacd sunt

sau

nu titularii intreprin-

derii,

n.n.).lzl

in

aceeasi lucrare

se

conchide

cd:

,,Deci exploatarea unei intreprinderi este forma juridicd a oricdrei activitali profesionale" (fiind citat St. D. Cdrpenaru, Drept comercial in condiliile noului Cod Civil,10 decembrie 2010, rnrunv.juridice.ro).

I1l A se vedea, Mircea Du!u, Academia romAni, lnstitutul de Cercetiri juridice Traian lonagcu, Departa- mentul de drept privat, Noul Cod civil. Studii gi comentaii,vol.l, Cartea I 9i Cartea a ll-a, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2012, p. 31-32.

I2r P Perju in M.M. Pivniceru, Codul civil vol. l, p. 10.

TTTLUL PREL|MrunR. Des

Exploatarea intrep cu sau fdrd scopul de Astfel,

se

aratd ci Iocuiesc faptul

de

cot mult dec1t evidentd. t

pafticular gl ce esfe i alin. (2)-(3) NCC rezu (intreprinderea), nici rapoftare la exploatat este exploatarea intn sensu/ Codului civil. )

mdcar identic cu tituli re, de unde concluzit

;i

pe seama titularulu acesfe concepte gi

d

Analiza astfel incr

la

^pct.

5

cd s-a ldmu proprietar sau de un

in

sine, ci exploatare mentariului, n.n.), ad de a obline ^profit. Re priu, este titularul inb numele titularului. Pr nu este profesionist.

Agadar, ce

se

^pc interpretare juridicd intreprinderii drept

c

prinderii. De aceea ^r insdgi. Aceasta deor decAt lipsa defini[iilo Aceastd eroare ⁽ atat titularii

intrepia

societa{ile comercid persoanele care exc precum gi institu{iile

tlr Gh. Piperea, Cirr M.M. Pivniceru, Codul c Rdspunsul la intreh analizim continutul con l. Macovei (coordonato Editura C.H. Beck, 201r t2l A se vedea Gh. I Cod civil. Comentaiu p

I3l Fl. A. Baias.

L

I articole, ed. a 2-a.

: tl

(4r Fl. A. Baias

=

^|

afticole, ed. a 2-a.

:. ll

de V.Terzea. op.c': a,i

Donu

rnA[A.

M]RCE

1B Donu rnAuA, MrRcen oua