:1:a lll' r,l: ,lf i ,rl"' :l .f I , lrlrl r.rr::rr,', ,ril I lllr r,l il:r ,lrl ,.;.,., r l,l,l ,rr'r r:ill.l lii ,l ilI r,tlitl;lli:ilr.ri,:rr l:i..r'r.r lti:tl: .trtlllI III i.lilr,rtll: .l ,lit :l ,r 'l II I It II Robert D

,.i,ir: tritl ,lltl illl:' r, ::,:ll:i . :1:a lll' r,l: ,lf i ,rl"' :l

.f I , lrlrl r.rr::rr,', ^{,ril I} lllr r,l il:r

,lrl

,.;.,., _r

l,l,l

^,rr'r r:ill.l

lii

,l

ilI r,tlitl;lli:ilr.ri,:rr l:i..r'r.r lti:tl: .trtlllI III i.lilr,rtll: .l

,lit

:l

,r ^'l

^,,1'

,, ,

^,,

^' ,,,,'

_II

I I_t

II

Robert D. Kaplan ^este autorul a 16 clrli de politica

ex-

_|

terni ^gi cllitorii, traduse in numeroase limbi, printre care: _I ln Euiope\ Shadow: Two Cold Wars and a Thirty-Year Jour- _|

ney Through Romania and Beyond (2016; trad' tom' ln

um-

| bia Europbi,20r6), Asia\ Cauldron: The South China Sea

I

and the i,nd of a Stable Pacific (2014; trad. rom' Butoiul-

cu

I

pulbere al Asiii,Editura Litera, 2016), Monsoon: The Indian

-Ocean I

and the Future of American Power (2010), Warrior _I

Politics: Why Leadership Demands a Pagan Ethos (2002;

I

trad. rom. Politici de rdzboi,2002) _9i Balkan Ghosts: A

lour-

|

ney through History ^(1993; trad. rom. Fantomele Balcanilor' ^:

ZOOZ). in 2011, Foreign Policyl-a desemnat printre ,,Primii

I

100 de gAnditori ai lumii". Este editor al publicaliei Tfte

1

Atlantic,in care articolele ^sale apar de trei decenii, ^gi senior 1

fellowincadrul Centrului pentru ^o Noui Securitate Ameri- l

iani

^din Washington. A fost analist geopolitic principal la Stratfor, iar din 2009 pAn[ in 2011, afost membru al Comi- tetului de Politici de Apirare condus de secretarul ameri- can al Apir[rii, ^{Robert Gates. Din 2006} pin[ in 2008, a fost visiting professor de securitate nalionali al Promoliei 1960 din cadiul Academiei Navale ^a Statelor Unite, Annapolis'

www.RobertDKaPlan. com

r ^. :,iri.ltrtli .l ltit, lrl:ir i llli'

tp

D.

muwAnmr

GXOGKASXXT

CE NE SPUNE HARTA DESPRE CONFLICTETE VIITOARE

$r ^LUPTA iUpOrnrVl DESTTNULUT Tiaducere din limba englezd. de Mihnea Gafi,la

Prefald dt Paul Dobrescu

&c

Bucuregti 2018

:l:.

ltt:

illt:,,::r1t::,: lrl;li;;';:: ^lrl rr:: I rrlrt ..illrrrr.: :rr|r1, 'i-l.1llr: I lliil::',r,llllll r'

:tlriltl:,,lrilri:,,1:litiill' : l;til't::tlil,i:,:,lltlll:i,i,i, lllii'a :,illi! i.tlltllrlti::rrl . lttlii:,:riltiir r,tii;lrlil -:t.i.r!: .it i,: r,:t:tir,1 :illlii I :l1l:l i lllll:li'::

iriri, .,111 t.r.tri!it,i,.

ilt.r I rllii :.r'liriil.. ^.

llrlt I r:ill : lllllit,i ^: :

ifl ,memoria :lui Harvey: Sicherman ⁽ 1945'2A I 0),'

presedinteallnstitutuluide:;;r;t:;l;:;lll;,2

^Fnefa!5

FRONTTERE

Cel mai bun loc pentru a inlelege prezentul

;i

a-fi pune intrebdri despre viitor este pe pdmdnt, cdldtorind cdt mai tncet cu putinfd.

CAnd cele dintAi giruri de coline ca nigte domuri

au apirut la orizont, parci smulgdndu-se din deqertul plat al zonei ^de nord ^a Irakului gi culminAnd in ma- sive de trei mii de metri in61!ime, invelite in stejari _Ei frasini de munte, goferul meu kurd a aruncat o pri-

vire in spate,la cdmpia

fir[

sfdrgit care arita ca scoasi de la cuptor, a plesnit din

limbi in

semn de dispre!

9i a zis: ,,Arabistan'. ^Pe urm6, uitAndu-se iar inainte, c[tre coline, _{a Eoptit:} ,,Kurdistan"

-

^{gi s-a luminat la}

fa!i. Era

in

^1986, momentul de vdrf al regimului su- focant al lui Saddam Hussein, ^qi totugi nici n-am in- trat bine printre

viile

ca niqte inchisori ^gi

pripistiile

amelitoare,

ci

panourile cu portrete ale

lui

^Saddam, pAni atunci ubicue, au dispirut ca prin minune. La fel _Ei soldalii irakieni. Le-au luat locrilpe;mergit kurzi

Peshmerga sau peshmerge

-

^{termen care define$te} rdzboinicii kuzi inarma{i, insemndnd, textual,,,cel care inf runtd moadea" ^(n.tr. _).

24

Robert D. Kaplan

cu banduliere, cu turbane pe capete, pantaloni largi gi

briuri

late. Potrivit

hlrfii

politice, nu

pirisiserim

Irakul. Dar

munfii

stabiliseri

o limiti

a puterii

lui

Saddam

-

^o

limitd depiqiti

cu mijloace dintre cele mai brutale.

La sfirgitul anilor 1980, infuriat de libertatea pe care acei munfi le-o garantaseri kurzilor,

in ultimi

instan{i, de-a lungul deceniilor gi secolelor, Saddam a

pornit un

asalt pe scari

largi

impotriva Kurdis- tanului irakian

-

^{sinistra campanie} de genocid zisi Al-Anfalt

-, ⁱⁿ

^cursul

^ciruia

au fost omordli

in jur

de 100 000 de civili. Sigur

ci

nu munfii au jucat rolul determinant. Ei au servit numai ca fundal

-

^{ca pre-}

text

inifial -

^pentru aceastl tragedie ingrozitoare.

Din cauza munfilor s-a despirlit Kurdistanul, intr-o

misuri

semnificativi, de statul irakian ln prezent.

Munfii

reprezinti

o forli

care conservi, adese-

ori protejAnd culturile indigene, in defileurile lor, de ideologiile aducdtoare de moderniziri silbatice, care de-atitea

ori

au

nipistuit

regiunile plate

-

^{cu toate}

ci

tot ei le-au oferit refugiu gi gherilelor marxiste qi

cartelurilor de droguri in vremurile noastre.2 Antro- pologul |ames C. Scott, ^de la Universitatea Yale, scrie c6: ,Oamenii

munfilor

sunt cel

mai

adesea

vizuli

ca fbcAnd parte

din comunitl{i

de fugari, evada{i, Denumita astfel dupd sura Al-Anfal (,,Jertfele r6zboiului"), capito- lul B din Coran, utilizatd ca denumire codificatd de autorite- file ^regimului saddamit pentru o serie de campanii antikurde din anii 1986-1989, care au culminat in 1988 (n.tr.).

Vezi Black (1997), p. 85

Rdzbunareageografiei

25

r lutali, care, in decursul acestor doui ultime milenii, r iru ascuns de opresiunea proiectelor statalizante din vili".t Pentru

ci

la cdmpie a mugcat cel mai adAnc gi nrai autentic din populafie regimul stalinist al lui Ni-

t olae Ceaugescu. Am urcat de mai multe ori versan(ii

( )arpalilor in anii ¹⁹⁸⁰ gi am vizut prea putine semne nlc colectivizirii. Acegti munli care

fin

^{spatele Euro-}

pci Centrale erau definili mai degrabi de casele din lcmn gi piatri naturali, decAt de cele din beton armat, rnaterialul de construcfie preferat al comunismului rominesc.

Carpafii care stau ca o cingitoare pe trupul Ro- rrrAniei formeazd.

o frontieri in

^aceeaqi

misuri

ca

rnunfii Kurdistanului. PitrunzAnd

in

Carpa(i din-

spre apus, din pusta maghiari ternd ^gi de-o maiestu- oasd... pustietate, marcati de un sol negru precum clrbunele gi de oceane intregi de ierburi verzi-gilbui, rrm lisat ugor-u$or

in urmi

lumea fostului Imperiu Austro-Ungar si am inceput

si

inaintez pe

tirimul

mai lipsit de valenfe economice al fostului Imperiu Otoman. Despotismul de sorginte

orientali

intru- chipat de Ceaugescu, atat de opresiv prin comparafie cu comunismul intdmplitor, de gulag,

din

Ungaria,

l

fost fhcut posibil,

in ultimi

instante, de fortireala Oarpa!ilor.

$i totugi, Carpafii nu erau de nepitruns. Negus- torii se opintiseri, secole de-a rAndul, prin numeroa-

sele pasuri care-i stripung, intr-o asemenea

misuri

cdriugi de bunuri qi de culturl aleasi, incAt o evidenti

Vezi Scott (2009), p. ix

Robert D. Kaplan

asemenare

cu

Europa Central[ a prins

rddicini

gi

dincolo de ei, in orage precum Bucuregti qi Ruse. Dar acegti munfi au inifiat in mod indubitabil o gradafie, cea dintdi dintr-o serie desfrqurati inspre

risirit,

^care

avea

s[

se incheie tocmai

in

deqertul Arabiei gi in degertul Karakum.

in

1999, m-am imbarcat pe un cargobot de noapte

in

capitala Azerbaidjanului, Baku,

aflati

pe

firmul

apusean

al Mirii

Caspice, indreptAndu-mi spre Krasnovodsk,

un port

de pe

lirmul risiritean,

in Tirrkmenistan, de unde incepe ceea ce perqii sassanizi

din secolul al III-lea d.Hr. numeau Turkestan. Cdnd m-am trezit, am vdntt o linie a

lirmului

^{austerl qi}

abstractl: nigte

barici

albicioase care se profilau pe

fundalul unor coline de culoarea lutoasi a morfii.

Tuturor pasagerilor

li

s-a ordonat

si

^se ageze

in

gir indian

-

afari, erau 38 de grade!

-

^{in fafa unei porli cu}

vopseaua scorojiti, unde un singur polilist ne-a con- trolat paEapoartele. Pe urml, am trecut sub un s,opron pustiu, dar

infierbintat,

unde

un alt polilist

mi-a descoperit pastilele de Pepto-Bismol pentru dureri de

burti

^gi m-a aouzat de contrabandiL cu narcotice.

Mi-a luat lanterna, i-a scos bateriile de 1,5 volfi _$i le-a dat drumul pe podeaua de p[mAnt

bititorit.

^Avea

o

mutri

la fel de asprl gi de nedomesticiti ca peisajul din jur. Oragul care se zirea dincolo de qopron era

fbri

pic de

umbrl

^gi deprimant de orizontal, cu prea puline semne arhitectonice ale unei culturi materiale.

Dintr-odat6, m-a cuprins nostalgia dupi Baku, de zi- durile lui persane din secolul al XII-lea gi de palatele

Rdzbunarea geografiei

tle vis construite de cei

dintii

baroni ai petrolului, irnpodobite c:ufrize gi cu garguie, o spoiall de occi- dentalism care, in ciuda Carpalilor, a

Mirii

^{Negre gi}

rr culmilor Caucazului, refiiza s[ se stingi de-a bine-

lea. in cdlltoria mea spre Est, Europa mi se evaporase treptat din fafa ochilor, iar frontiera naturali repre- t,entatd, de Marea Caspici fusese in mod limpede ulti- rnul stadiu, anunlind deqertul Karakum.

Desigur, geografia

nu

demonstreazd. caracterul deznidijduit al Turkmenistanului. Mai degrabi, sem-

nificl

doar inceputul inlelepciunii

in

ciutarea unui rnodel istoric: un model cu nenumirate invazii

-

^a

parfilor, a mongolilor, a perqilor, a ruqilor sub Impe- riul Jarist, a sovieticilor gi a unei pletore de

triburi

turcice care au dat buzna peste un peisaj pustiu gi ne- protejat de nimeni gi de nimic. Abia se puteau vedea urme ale existenlei unei civilizafii, pentru

ci

nimeni nu-gi putuse infige

ridlcinile

foarte adAnc gi perma- nent, ceea ce avea darul si explice primele impresii pe care mi le-au l6sat locurile acelea.

PimAntul s-a increlit brusc gi ceea ce, cu cdteva momente

mai

devreme,

piruse o

masd uniformd de gresie s-a dezintegrat intr-un labirint de albii de rdu parci scobite gi de creste, amestecand intre ele nuanlele de cenugiu gi de kaki. Ca o glazwit peste fie-

care colin6, se zirea cAte o nuanli de roqu sau de ocru, dupi cum soarele se risfrdngea sub unghiuri diferite

peste o coasti mai inalt[ sau mai abrupti. Pale de aer mai rece pitrundeau

in

autobuz

-

prima mea gur[

de prospelime de munte

dupi

stratul de fierbinleali

28 Robert D. Kaplan

din Peshawar, provincia de frontieri din nord-vestul Pakistanului.r

in

sine, dimensiunile pasului Khyber nu sunt impresionante. Cel mai inalt vArf nu trece de

2

100 de metri, iar pantele sunt rareori abrupte.

Chiar gi aqa, in mai pufin de o ori,

in

1987, autobuzul m-a dus printr-un infern vulcanic impietrit, de colli de

stinci

gi canioane labirintice; de la solul tropical gi luxuriant al subcontinentului indian la pustietilile ricoroase, cel mult ierboase, ale Asiei Mijlocii; de la o lume cu sol negru, fesdturi indriznefe gi o bucitirie variati ^gi condimentati la o alta cu nisip,l6n[

nediri- citi

gi carne de caprd.

Dar, spre deosebire de Carpa(i, prin ale ciror treci- tori se aventurau negustorii, geografia de Ia frontiera dintre Afghanistan qi Pakistan oferi alte lec{ii, pentru c5 britanicii au fost cei dintdi care au vorbit despre

o

,,frontieri de nord-vest", dar aceea nu era ,,deloc o frontieri din punct de vedere istoric", potrivit pro- fesorului Sugata Bose de

la

Universitatea Harvard, ci _,,tocmai <<inima>" unui continuu ,,indo-persan'qi motiv pentru care Afghanistanul qi

Pakistanul formeazi un

tot

organic,

fiind

imposibil de conceput ca state separate, geografic vorbind.2

$i-apoi, ^am intAlnit frontiere de qi mai mare arti- ficialitate:

Am trecut de dou6 ori Zidul Berlinului citre Ber-

linul

de Est,

in

1973 qi

in

1981. Aceasti

cortin[

^de

1

_Provincie numitd ulterior Khyber Pakhtunkhwa

2

Vezi Bose (2006), p. 56

Rdzbunarea geografiei

hcton armat,

inalti

de aproape patru metri gi incu- nunati de o feavi groasi, despirfea in doui un peisaj

cl

dintr-un

film

alb-negru: de partea vest-germani

crau comunitifi sirace de imigranfi turci qi iugoslavi, lrrr de partea est-germani, o zone pustiiti, cu

clidiri

tare mai purtau inc[ urmele celui de-al Doilea Rizboi Mondial. Puteai si te apropii ^gi s[

pipii

Zidul aproape ruriunde pe partea occidentali, cea

imbrlcati

in graf- liti; toate cAmpurile de mine gi turnurile de pazi erau pe partea cealalti, inspre est.

Oricdt de suprarealisti pirea o asemenea curte de inchisoare trasi chiar prin mijlocul unui ^oraq, lumea nu punea sub semnul

intrebirii

Zidul decAt

in

ter- rneni morali, pentru

c[

prezumfia fundamentall a

vremii era cd Rizboiul Rece nu avea cum

si

ia sfdrgit vreodati. Mai ales pentru cei ca mine

-

^{care au cres-}

cut in timpul Rizboiului ^{Rece, dar} nu au deloc amin- tiri din al Doilea Rlzboi Mondial

-,

^{Zidul, oricAt de}

brutali qi de arbitrar[ era prezenta

lui in

orag, pirea la fel de permanent ca o creasti muntoas[. Adevirul nu scotea capul decAt din

cir{i

^gi din

hirfile

istorice ale Germaniei, ^pe care numai printr-o coincidenli

mi

apucasem si le consult in primele luni ale anului 1989,

aflindu-md la Bonn pentru ^{a scrie} un articol pentru

o revistd. Cir{ile qi

hirfile

spuneau istoria urmitoare:

Ocupind

inima

Europei intre Marea Nordului, Marea Baltici qi AIpi, germanii au fost dintotdeauna, potrivit istoricului Golo Mann, o

forfi

dinamicl po-

priti

intr-o ,,mare inchisoare",

dornici si

scape din

ca. Dar, cum nordul qi sudul erau, pentru ei, blocate

cle

mlri

gi de munli, sciparea nu gi-o puteau gisi ^decdt

29

i0

Robert D. KaPlan

inspre est gi vest, direc{ii in care nu se loveau de nici unlmpediment geografic. ,,Felul ^{de a} fi al germanilor a fost caracterizat,

in

ultima

suti

de ani, de o lipsd de forml, de inconstan!6", ^scria Mann, referindu-se la perioada tulbure dintre anii ¹⁸⁶⁰ Ei 1960, marcati ^de expansiunea din vremea conducerii lui Otto von ^Bis- marck qi de cele doui rizboaie mondiale.l Dar ^acelaqi lucru se poate spune gi despre dimensiunile 9i forma Germaniei ^pe

harti

^de-a lungul intregii sale istorii.

intr-adevir ^cel

dintii

^Reich, imperiul intemeiat de

Carol cel Mare

in

anul 800 d.Hr., a fost un mare ^go- goloi de teritoriu instabil, ^{care a} inglobat,

in

^diverse

momente, Austria gi pnrli din teritoriile ^de astizi ale Elvefiei, Franlei, Belgiei,

Jirilor

^{de |os, Poloniei, Italiei}

qi ale

[irilor

^{care au format} fosta lugoslavie. Se pirea

ci

Europa era menitd s5' fie condusl din ceea ce astizi reprezinti ^Germania. Dar apoi au venit Martin Luther

s,i Reforma lui, care mai intAi a scindat creEtinitatea occidental[, pe

urm[ a scipirat

^flac[ra aga-zisului

Rlzboi de Treizeci de Ani, desfigurat

in

prima fazi pe teritoriu german. ^Agadar, Europa Centrali a fost rarraqitl. Cu cAt am citit mai mult - ^{despre dualismul de}

secol

XVIII

dintre Prusia _Ei Austria habsburgici, ^des- pre uniunea tarifari dintre diferitele state germane, de la inceputul secolului al XIX-lea, _{9i despre} unificarea in jurul Prusiei, realizatb de Bismarck la finalul ^aceluiaqi secol

-,

^cu

^atit

mi-a devenit mai clar

ci

Zidul Berli- nului n-a reprezentat nimic ^{altceva decAt} un stadiu in

acest proces neintrerupt de transformare teritoriall.

1

_{Yezi Mann} (1968, 1987), pp.525 _9i BB0

Rdzbunarea geografiei

Regimurile care au cdzutla scurt

timp dupiZidul

Itcrlinului

* _din

Cehoslovacia, Ungaria, Romdnia, llulgaria, de peste

tot -

^{erau dintre cele pe care le}

('unoscusem

in

profunzime,

in

contextul muncii gi rrl cdlitoriilor mele. Privite de-aproape, toate piruserl lirarte impenetrabile, lnfricogitoare. Destr[marea Ior bruscd a reprezentat o leclie-avertisment pentru lnine, privitor nu numai la instabilitatea inerentd a

tuturor dictaturilor, ci qi la caracterul schimbitor al prezentului, oricdt de permanentizat gi de coplegitor poate plrea la un moment dat. Singura

trdsituri

du- rabili este aqezarea unui popor pe harti. Aqa se face

ci, in epocile de migciri sociale, importan{a hdrlilor

cregte. Cum fundamentele politice se

modificl

rapid

sub picioarele noastre, harta, chiar daci nu e determi- nanti, poate reprezenta un punct de plecare pentru intelegerea unei logici istorice a ceea ce ar putea urma.

Impresia

de violenli

era cea care domina in aqa-numita

Zoni

Demtlitarizatd

dintre

cele doud Corei.

in

anul 2006, am

vizut

soldafi sud-coreeni stind inlemnifi in pozilii de

lupti

de tae kwon do, cu pumnii gi bralele inclegtate, uitdndu-se

fix in

ochii omologilor nord-coreeni. _$i o parte, gi cealalti igi ale- geau pentru aceasti misiune soldalii cei mai inalti, cei mai capabili

si

intimideze. Dar ura formalizati astfel gi etalati printre gardurile de sArmd ghimpati gi cAmpurile de mine va fi, probabil, consemnatl de istorie intr-un viitor previzibil. Pentru cine se

uiti

^la

31

i

tl

i

32 Robert D. Kaplan

diferitele scenarii de divizare a unor

(iri

din secolul XX

-

^{Germania, Vietnam, Yemen}

-,

^{este limpede}

ci,

oricAt de mult s-ar prelungi divizarea, forlele unio- niste sfdrgesc prin a triumfa, intr-o manieri neplani- ficatd, uneori

violenti

gi cu o evolufie rapidd. Zona

Demilitarizati,

asemenea

Zidului

Berlinului, este

o

granili

arbitrari,

lipsiti

de orice noimd geografici gi care divide o nafiune

unitari

din punct de vedere etnic

in

punctul

in

care s-a intAmplat ca doud ar- mate aflate in conflict si-qi

intindi

taberele. Aqa cum Germania s-a reunificat, ne putem agtepta

-

^{sau ne}

putem face mlcar planuri

-

^{s[ vedem o} Coree Mare, la rdndul ei reunificati. O dati in plus, forfele culturii gi ale geografiei sunt susceptibile

si

^prevaleze la un moment dat. O granili

frcuti

de mAna omului gi care nu ^se potrivegte unei zone fireqti de frontieri este c

precidere vulnerabili.

Am traversat, de asemenea, grani{ele terestre din tre Iordania gi Israel gi dintre Mexic qi Statele Un despre acele frontiere gi despre altele, mai

tirziu.

ocamdati, ag vrea

si

intreprind o

alti

cdlitorie

-

un soi cu totul diferit

*

prin pagini alese ale istoriei

ale qtiin[ei politice, care au supraviefuit dihoniei dece

niilor gi, in unele cazuri, celei a secolelor qi care,

fiind

influenla

lor

asupra geografiei, ne ingiduie citim harta reliefului ceva mai bine gi, in felul

ne ajuti si intrevedem, oricit de vag, contururile viitoare politici. Pentru

ci

^lnsuqi faptul de a

fi

atdtea frontiere m-a

flcut

peste

misuri

de curios legiturl cu soarta locurilor prin care m-au dus paqii.

Munca mea _de reporter, care s-a intins pe mai bine rlt' treizeci de ani, m-a convins

ci tofi

avem nevoie r,i redescoperim o sensibilitate legati de

timp

gi de

\l)iltiu, pe care am pierdut-o in epoca motoarelor cu reac{ie gi a informa{iei, cdnd formatorii _de

elitl

ai opiniei publice se mutd

in

doar citeva ceasuri peste o('cane gi continente, ceea ce le permite

si

vorbeascd ,rtit de ugor despre ceea ce distinsul editorialist Tho-

nras L. Friedman, de la New york Times, numea ,,un prirnAnt plat". Eu, in schimb, le voi prezenta cititorilor

rrrci un grup de gAnditori evident in

rispir

cu moda,

r rrre cofnbot vehement ideea ci geografia nu mai con- lutzd.Le voi lnfr1iqa oarecum detaliat opiniile acestora lrr prima jumitate _a demersului meu, pentru a veni

,rpoi qi a aplica in{elepciunea lor in a doua jumdtate,

lrr legituri cu ce s-a intimplat gi este probabil si se in-

trirnple de-a lungul qi de-a latul Eurasiei

-

^{din Europa}

Iocmai pAnd in China, trecindprin Orientul Mijlociu

Irr sens larg gi

prin

subcontinentul indian.

Si aflim

(e anume s-a pierdut

din

viziunea

noastri

asupra

realitilii _fizice,

si

descoperim cum s-a pierdut acel rcva gi apoi

si-l

repunem la locul sdu, lungind pasul rillatoriei noastre gi al observafiei insegi,

prin

inter- rrrcdiul erudiliei _profunde a unor savanti de-acum rlecedali

* iati

scopul prezentului demers.

Geografia, termen de origine greceasci desem- triind,

in

esen(d,

o

,,descriere a pimAntului.., a fost Erlcseori asociati cu fatalismul gi, prin urmare, stigma- lizatd

-

^{cici a gindi la} modul geografic inseamni a li_

nrita opliunea umanl, se spune. Dar, apelAnd la unelte l)recum

hir{ile reliefului gi

studiile demografice,

Rdzbunarea geografiei

3i

i

l

i

l

Currruss

PREFA,TA LA EDITIA iN ruvts'A RoMANA

5

TNTEXT-A. FRONTIERE

11/1

Panrxn inrAl

VIZIONARII

GaPitolul ¹ DIN BOSNIA ^{LA BAGDAD}

4t

CaPitolul ² RA?SUF{,ARI.A ^GE OGRAF IEI

/J1r

CaPitolut ³

HERoDor 9t succrsomt ^sAt la$

CaPitolul ⁴ HARTA ruR'lsltrtcA

I38

CaPitolul 5 DENATURAREA NEZISTA

169

Gapitolul 6

TEoRIA Rri4.LAN D-vLuI 1.n lAnutlnt ^{t t ltt t}

184 Capitolul 7

ATRACTIA PUTERII MARITIME 207

Capito!ul

I

,,CRIZA DE SPATIU..

224

PAHTEA A DOUA

HARTA iUCTPUTULUI DE SECOT XXI Capitolul 9

GEOGRAFIA OTVTZAruTON DIN EUROPA

253 Capitolul ¹⁰

RUSIA $I HEARTLAND.UL INDEPENDENT 28s

Capitolul 11

GEoGRAFTA PUTERII CHINEZESTI 339

Capitolul ^'t2

DITEMA CEOCXETTCA A INDIEI 408

Capitolul 13 PIVOTUL IRANIAN

451 CaPitolul 14 FOSTUL TMPERIU OTOMAN

497

,i

,{

't i.{i'. , . ,

.::'

:'..1.",:

i

'

"i

^{,'r ,,}

PAHTHAA?REIA

,,.,,N:',i,

DEsTiNutAMERIcII . ^r

1rlq,, ,t; _\',

BRAUDEL, MEXICUL $I ^MAREA STRAIEGIE ,: ^.,,

549

_, ,,.l,{,t,,i^,i,,,ii.,

MULTUMIN

',':',"

597

_.,;;:;

{, ryl,l

BIBLIOGRAFIE

^,'i.,

sss

_'.t i,,

INDEX

^,:i,1,

625 .i

^,