MAESTRII POVESTITORI

NR. 10 _| rnnNAzorg

I

I

MAESTRII POVESTITORI

Ioana Nicolaie

MarelesecretalluiRobertErsten...6

^{Md. numesc} Robert

Ersten... .. -. -.24

Teodora Leon Matei Somesan

Timpul se scurge fard tntoarcere

. . . . . . . . . . 9

^{Dreptul Ia}

replica . . . .26

Biografia unui scriitor imaginar

UCENICII SCRIITORI

Alexia Mihaela

Ciobinuc

'

_Scoala

croniearilor

Horia Petrean

Stiluri si stilouri

Rami-Mihai Cristescu

t

^{Ce sa fiu? IJn}

om... . . . .

.

19

Mihnea A_lexandru Ionescu

I

_{Johann Friedrich Robert von} Flynndradt:

biografia unui artist

complet ...45

Maria

Irina

Georgescu

BdtrAni qi

nelinigtili. . . . ...21 Omulcarevdnacdrti.... ...47

ATELIERUL

DE POVESTI

Fantasia

Elisa Merca

Fabulatoriu

Gabriel Cdrtirescu

Povesti reciclate

Viviana Pantazicd

Copiii de la Colegiul

Nalionai

,,Mihai Eminescu",

Buziu

Exercilii deimaginatie

- vialacaoperd . . . . . .28

Delia Damina

Unmesaj

secret .... ...31

Daria Mateg

Cum am devenit

scriitor . ...43

Bunicul manechin

;i iubirea . . . . . .72

Darius Munteanu

ScriitoruldepeplanetaGorgonzola

. . . . . .33

Theodora Ioana

Bilan

Mdrturisirea. ...74

Robert Ersten: cap sau

pajurd? " "36

Andreea Mareci

Un bdiat cu

pdrinli ciudaf ...39

Bogdan Cristian Bobirnac

Unfenomenallumiiliterare&akecliEee . . . . .16 unsoldatpefrontuldeluptd. . . . . . .4l

Yanis Ciobanrr

Robert, supereroul

.... - ...49

Vlad Iordache Grigore

$oarecele

scriitor ...51

Andrei Ciprian Rus

Cea mai _frumoasd.

meserie . .. . . . .53

Ana-Roxana Timoscov

Un erou de benzi desenate

. ...55

Sofia

Bugici

Avioane si crengufe

. .. ...58

Emma Jibleanu

Prietenul meu, Robert

Ersten ...60

$tefania Nechita

Cheiga

timpului . .. . . . .62

Ana Licu

O abfel de

biografie . . . ...64

Andrei-Robert Nicorescu, Maria

Miruna

Corfu, Eva Bengescu, Diana-Maria _Feraru,

Diana Maria

Militaru,

Un scriitor imaginar, mai multe vieli posibile

. .

. 6T

psvEgTI"..

_{PE ELthrEt}

Andreea

Bichir,

Fabian-Ionuf

Martin,

Aiexandra

Maria

Stoica

C-asa e in tabdrd!

lmpresii despre tabdra de creatie

,,Locuiegte ^tn poveste",

AlmaVii,

201_9.

. . . . . .72

cund $4.."?

Copiii din clasa a V-a B, de la Colegiul

National

,,Mircea cel

BitrAn', din

RAmnicu VAlcea Cum sd te imprietenegti cu un

pitic

de

grddind? ...76

Au ilustrat pentru acest numir:

Delia Calancia, Alexia Mihaela Ciobinuc, Sofica

Mihaii,

Petru

Miu,

Mircea pop, Alexandra Maria Stoica

M.ustrii povestitori

Ce inseamnd sd lucrezi Ia un roman colectiv?

Care sunt cele mai importante

calitdf

ale unui

sciitor?

Care va fi urmdtoarea carte a lui Robert Ersten?

Ioana Nicolaie

Robert Ersten nu-gi mai incape-n piele ^de bucu-

rie ci arati atit

de ciudat, are optsprezece

miini, noui

capete, dispozilie de toate felurile,

simultani

si-n succesiune, cintd gi danseazi, ^cu un ochi

plinge

gi cu unul

ride,

e as 1a

informatici

^gi nemaipornenit de

bun

la

limbi

strdine, e

pianist

de concert, face sport qi merge la petreceri, e olimpic

nalional

^gi se lauda ce-gi ia gi permisul auto in

curind.

Ci e un pic

temator nu

vrea se zicd, cd doar n-are de ce

si-gi

gtirbeasci frumusege de imagine. E cel mai cel

din

parcarea scriitoriceasce gi ^se

tot

gAndegte de ceva weme

ci

ar

fi

^o pierdere colosali

si rimini

^doar

la

Cum am supravieluit clasei a WII-a. Cum,

n-a!i citit

cartea asta? Nici despre

litemauti

n-a!i auzit?

Pii

^e

mai

mare pdcatul.

Atunci

s-o

luim

cu

inceputul.

Toli gtili

cum e

si

se

vadi-n depirtare grozivia

aia

care ^se cheami evaluare nalionale.

inci

din clasa a V-a

ali auzit

ca

vi agteapti

ceva

strivitor,

de care

depinde viata voastre

_9i-a

pirinlilor vogtri,

^cea

prezenti

_9i viitoare. Agi

ficut

salate necomestibile

din

gen epic 9i gen

liric,

asezonate

cu apariliile

indecise ale verbului a fi, plus

nilel imn

gi-un

strat

de fabula. Nici nu

vi

mai aduceli aminte

cite

teme

ali

argumentat gi la cAte meditagii ati mers. Ei bine,

aga a fost _9i cu multiplele fege ale

lui

Robert Ersten,

indusiv

cu aceea oarecum mai secretA, a

scriitoarei

Ioana Nicolaie, care-a pus

la

cale

toati tiriEenia.

Cum

lne

^de mul1i ani cursuri de scriere creativi

in

$coala Germani,,Hermann Oberth" _9i chiar a

infiin-

tat un grup literar, Liternaugii, a descoperit la un mo-

ment

dat

ci Elisa-Catinca-Sara-Gabriel-Andrei- David-Cristi-Matei

gtiu deja destuh meserie ca se se-apuce sd

migileascd impreuni.,

cu

indrumare serioasi,

desigur,

o carte nemaivizttl,

Cum am

supravieluit

clasei

a Vlll-a. Titlul

a

fost motorul

care-a pus apoi

totul in funcfiune.

Fiecare autor a scris cAteva fragmente, urmAnd schema

propusi

de Ioana Nicolaie. Cum de-au tras

toli in

aceeagi

fi-

rectie e un mare secret. A iegit un roman ^de tot hazul, cu o profesoard

teroristi,

aventuri prin centrul vechi,

savanli sabotafi,

gobolani

vorbitori, spioni,

ince-

puturi

de iubire _9i

cite

gi mai cAte. Serghei este un personaj cu

totul

neagteptat pe care l-au

gisit

pe parcurs.

Cit

despre computere vechi _9i cum

rispund

ele

unei mari

enigme, ramane sa

descoperili voi inqivi.

Farmecul celor cinci eroi ai c6r$i, Luca, Filip,

Dora,

Clara gi Raul e

atit

de mare,

incAt

Robert Ersten a decis

si meargi

mai departe. Lucreazi de zor Ia ceva ce se va

numi

Fantome din spafiu.

Daci nu

cumva va fr Jaf pe inelul lui Saturn. Dacd nu...

(Firegte

ci

gtie cum ^se va

numi

cartea, insd wea

si vi induci-n

eroare.

Dar

eu, Ioana Nicolaie, i-am cotrobeit puFn, prin folderul cel nou care se numegte

flanntE ^{nECRET AL} Lu _ftonnnr ^EnsrnN

6

nici mai mult, nici mai pulin

decAt O vacanld de groazd.

Vdrogse p;strafi

secretul, nu vreau sd afle

nimeni

cd vi l-am spus.)

Catinca Nistor

are 16 ani ^qi intotdeauna

strici fermoarele

de ^1a geci.

Din

cauza

asta-i

este

frig

mereu si sufera ca nu se poate incheia

pini

1a gAt.

$i

pentru

cd are mAinile reci se duce si ie pune pe mAinile sau pe fetele altora zicAnd: ,,Uite ^ce

maini

reci am!" Ea a decis sd

line

^secrete intAlnirea ei cu nemaipomenitul Robert Ersten.

Elisa Merca

vede

scrisul

ca pe

o

cale de a se relaxa, chiar dacd de cAnd a decis

si

dea 1a

medicini

s-a

relaxat foarte

rar- Noroc cu Ordinul Povestito- rflor, unde are rubdce permanente, qi cu

statutul

de

liternauti

^cu vechime,

ci

altfel arvisa numai chimie gi biologie. Pe Robert Ersten

il

gtie de

dinainte

de Cum am supravieluit clasei a

Vlll-a, din

masina cu care venea de la un Bookfest.

Iati

ce crede ea despre scris si despre Robert:

.

_{Cum e sA} lucrezi la

un

roman colectiv? Chiar

daci

scrii cu

altii

despre o lume comune, cuvintele

parci vin

din diclionare

total diferite.

. Cred

ci

un scriitor trebuie sA gde se reinventeze ceva deja

inventat.

Dace poate se face asta, atunci probabil nu ^se va

plictisi niciodati

de scris.

. Urmetoarea carte a 1ui Robert Ersten? Va 6 cel

putin la fel de nemaipomenite, extraordinari,

Ordinul Povestitorilor 10

fantastici

precum

prima. Fi\i

pe fazA,

autorul ista

are

planuri

mari.

Sara

Zapodeanu

a crezut

ci

a VIII-a a fost stre, santd. Ei bine, acum, cA e

in

clasa a XII-a, poate va scrie un ghid

pentru

BAC, bineinleles

daci

supra- vietuieste. Animaiele ei preferate sunt

pinguinii

si detestd cerea-lele fdrd, zahdr.

Cind

era micd voia

si

devini

un urs panda. De aceea nu ezite sa ne spund cum vede ea opera celebrului Ersten.

. Nu am intAmpinat

dificultili

in

timp

ce lucram

1a carte.

ii

crrnosc pe

ceilalti autori

de foarte

mult timp si colaborim bine

impreuna.

A fost

o opor-

tunitate

incredibila si

mi

bucur

ci

am

putut parti-

cipa la acest proiect.

.

_{Cred cd cea mai}

importanti

calitate pe care o posedi un

scriitor

este pasiunea

pentru

literaturA.

Nu ajunge

si

te poti exprima adecvat gi se te pricepi la scris, pentru

ci

operele in spatele cirora nu

existi o dorinfi puternica de a

crea

nu au substanti.

Creativitatea,

rdbdarea

gi spiritul de

observafie

joaci,

de asemenea,

roluri

cruciale.

.

Robert Ersten s-a atasat

foarte

tare de perso- najele din prima sa carte, asa ce isi vor face

aparitia

gi-n

urmitorul siu volum.

Bineinteles, acum este vorba de liceeni, deci

lucrurile

se vor complica pu-

tin.

Nu vreau

si

divulg

nimic

momentan,

insi

ga- rarrtez ce romanul ve va amuza cel

putin

la fe1 de

mult

ca

primul.

Gabriel Cirtirescu a supravietuit clasei

a

MII-a.

iiplace muzica, se

diinvAnt

dupd computere si filme, are deja o cameri

plini

de electronice vechi.

Petrece destul de mult timp prin cartier,

cuprietenii.

A incercat si-givopseascA

pirul

roz, ca si dovedeasci

cd. tozrtl e cea mai masculind culoare, insd nu a re- usit, cdci vopseauape care-a dat 33 ^de lei era

pentru

oameni cu pdrul blond.

Iati mirturia lui:

.

Pentru mine ^a

fost

destul de interesant sd

lu-

crez La

tn

roman colectiv. Mereu

trebuia si fiu la

curent cu ce au scris ceilalgi, mai ales cealaltA

jumi-

tate a personajului meu. Cu

tolii

am fost personaje cu personalitati

multiple.

M""u,rri povestitori

.

_{Calitatea cea mai}

importantd

a

unui

scriitor?

Depinde. Pentru

unii

poate

fi umorul, pentru alli

sensibilitatea,

pentru unii

abilitatea de-a se detasa total de realitate si de orice lucru concret. Cred

insi ci-n

toate cazurile e nevoie gi de

putini

creativitate.

.

UrmAtoarea carte a 1ui Robert Ersten va

fi, in

secret,

scrisi

de Robert Zweiten.

David Stavila

a

absolvit

de ceva

timp

clasa a

VIII-a

_9i ^se

striduiegte

ca anul

ista

sa

termine

cu brio clasa a XII-a. Se cam ineacd in

matematici

si-n

fizici. ii

place extrem de

mult si conduci,

dar

nici

unei sesiuni de Nutella cu

stixuri

sarate nu-i spune

nu.

Preferd sd-9i

petreaci timpul

cu

prietenii, sti

afari pAni

tArziu gi se dA

in vant dupi mirosul

de

frig

gi de iarnd, acesta

fiind

anotimpul

iui

preferat.

Sau poate vara? Nu, iarna. Ba nu, vara! Ma rog, ideea este cd nu ^se poate decide. Ce stie

insi

e

ci sporturile lui

preferate sunt schiul si snowboardingul. IatA ce

crede el despre

isprivile lui

Robert Ersten:

. Participarea la un astfel de proiect mi s-a

perut unici.

Degi apar

mai multe voci narative, nu

se poate observa o diferentd

intre stilurile

de scris.

.

Toati

lumea spune

ci

imaginalia este calitatea

principali

a unui scriitor, insd eu consider

ci

a

nu-!i fi frici si

te

exprimi

pe

tine,

aga cum esti, face cu adevdrat diferenla.

. Sincer, nu stiu ce s-ar mai putea povesti, fiindcd un roman despre supravietuirea clasei a XII-a ar

fi lipsit

^de

intAmpliri.

Andrei Droc incd

este

in convalescenli dupi

clasa a

VIII-a

si se trateaze cu multe iegiri cu colegii de

suferingi

gi cu

prietenii

salvatori.

ii

place

si

ci- teascd Kafka (in germand)

- ^hmm,

simptom post-

traumatic

^(?),

asculti muzici

clasici qi evadeazi

in

programare. A dat matematica pe

informatici, nu

gtie daci e bine sau nu, dar are un profesor de

info

care i-a devenit cel mai bun prieten. Ce-i cu marele Ersten?

. Uff... N-a fost simplu,

nici

mdcar amuzant

tot timpul,

dar extrem de provocator. E ca si cum

stii ci pieaci

avionul 9i ai vrea ^sd mai pierzi

timpul

la duty free, dar ti-e

teami ci-tivei

auzi numele

strigat

la

difizor

(Ioana ne striga,

totusi,

mereu delicat si cu discrefie), ca apoi

tofi ci]itorii din

avion

si

se

uite nemultumiti

la ce1 ce-a

intdrziat.

intArzierea

zborului

depindea 9i de

modul in

care intelegeam

se respectam fiecare orarul de imbarcare. Pe de

alti

parte, nu stiam ce va deveni personajul meu,

pentru ci

depindeam de ce

profil ii

croiau ceilalti din echi-

pi.

Devenisem un pic

protector

falA de eroul meu

gi

speram

si nu mi-l transforme in cine stie

ce,

pentru ci

^1a scris am avut

deplini

libertate.

. _Ca

si fii

scriitor-adolescent trebuie

si

iesi

din

haina de elev care igi face temele. Trebuie

si

te

uili

mai atent ia viata ta, sa te analizezi mai bine pe

tine

gi pe ceilal1i,

si

privegti, uneori contemplativ ca 1a

un tablou. Si sd vezi ce simfi, uneori chiar

si

visezi

textul,

cdci se poate scrie si in vis. Sa faci un roman

in

echipa

nu

e de ici-coio, e chiar

un

experiment care poate sA se incheie cu o implozie.

. Liceul nu ^ne

lasi si

ne plictisim, nici pe noi,

nici

pe ceilalgi colegi de generalie. Nici pe profesori,

nici

pe

perinfi.

Personajele noastre sunt puternice,

iar

prietenia le impinge sd

traiasci

intens. _$i,

in

^p1us, viseazi atAt de

mult.

-

Ordinul Povestitorilor l-0

Tirvtpw sE ECaRcn prini. iuroancnnn

Cum am supravietuit clasei aVIII-a de Robert Ersten, Editura Arthur, 2019

,,in timp ce unii dintre voi bricoleazdla becul-for- tereata-protector-de-examen-si-furnizor-de-cerea- le-cu-lapte, am sa ve spun adeveratele

tehnici

de supravieluire

in

clasa a opta. Mai exact, vA propun un ghid, Examenofobia, fdcut chiar de o

rizboinici determinati

si-gi invingd frica. Acest ghid cuprinde cinci pagi gi, nu weau sd

mi

laud, dar dupA ce o

si-mi

treaci lenea _Ei-l voi scrie ^pe hArtie, va fi cel mai

util,

popular gi cunoscut ghid din toate lumea' ^(p. 22).

Si,

intr-adevir,

cinci pagi sunt

oferili,

pe un

ton ghidus menit

sA starneasce

interesul cititorilor.

insi

trebuie luat in considerare faptul cd

instructa- jul nu

se

rezumi

sub

nicio formi

1a

impirtigirea

unor

sfaturi utile

si eventuala demonstrare a prac-

ticabilitilii lor.

Cum am supravietuit clasei a VIII-a

nu

este

un ghid

scris ,,ca

la

carte", ci o coleclie de

triiri

^gi impresii notate ca intr-un jurnal gi povestite din cinci perspective,

aparfinind

unui grup de prie- teni, Clara, Dora, Filip, Luca si Raul. Aceasti

inilia- tive

igi gesegte 1ocu1

intr-un context autentic

^(un liceu teoretic de pe Strada Plantelor, din Bucuregti),

invdluit in

atmosfera

tensionanti

a clasei a opta qi perturbat de intoarcerea neasteptate a unei _,,pacos- te" de profesoard de germani, doamna MAsceanu.

,,CAt am mai asteptat pand se inceapa

filmul -

Fuga dinVoronej, desigur

-,

m-am gAndit

ci

^noi, cei din Reparabile Tempus, am putea scrie ceva despre toate povestile din

ultima

vreme. Se

linem

^un

jur-

nal, ceva, cred c-ar

fi

deosebit de pasionant. Luca probabil ar face numai glume, Clara ar scrie despre cAt de enervant este Raul

uneori, Filip

ar descrie

tehnologia striveche

cu pasiune, Raul

ar

explica axiomele matematicii ^(sd ridice mAna cine s-a prins

de glumd!) gi eu ag scrie despre Vldsceanu si examen.

Ah, ia ce bazaconii

mi

mai gAndesc 9i eu!" (p. 111) O astfel de bazaconie este totugi

bine-veniti ori-

cAnd.

in

ciuda

titlului,

cartea poate

fi

^o

lecturi

po-

triviti nu numai pentru eievii

aflaqi

in pragul evaluirii

nationale, cAt gi

pentru

cei care au

trecut

de acest obstacol si isi doresc

si

retriiasca anumite

.M""urrri povestitori

emotii. Intreaga acliune pornegte de la intemeierea unei societeti secrete, care are la

bazi

vorbele poe-

tului

latin Vergi1i,,s., Fugit irreparabile tempus

(tradts

ca

,,timpul

^{se scurge}

firi

intoarcere"). O

triseture

captivante se giseste

in

decizia celor cinci

prieteni

de a-si numi societatea Reparabile Tempus, decizie

luati firi nicio

urmA de ezitare, ca o

formi

de re-

voiti intenlionati

Ia adresa

Timpului neribditor.

Personajele isi

motiveazi

alegerea sustinAnd cA

vor si

salveze lumea,

insi in

subcongtient,

stiu

ce

vor

trebui sA se ajute pe ei ingiqi

odati

cu inceperea anu-

lui

gcolar.

intAlnirile

societetii capdte contur _9i un aer mis- terios din clipa in care doamna Vlisceanu, noul _,,in- fractor periculos", incepe

si

stipAneasci

teritoriul

gcolii

prin

comportamentul

siu

paradoxal, aproape greu de crezut, si cei cinci prieteni sunt nevoili se-$i poarte discutiile, pe fugA, fie ^pe un grup de Whats-

App (numit

sugestiv

Fugt),

fie

in

biblioteca gcolii, de ani buni aflate in renovare. Printre numeroasele

meditalii pentru pregitirea

examenului sunt stre- curate

investigatii

care adAncesc

din

ce

in

ce

mai mult

misterul revenirii profesoarei. Pe lAngi obser- valiile qipresupunerile ficute, puse cap la cap, Ciara, Dora, Filip, Luca gi Raul au tendinta de a rememora diverse

amintiri

nepiAcute cu doamna VlAsceanu gi devin

din

^ce

in

ce mai

hotdrAfi

sd scoatd ia

iveali latura

ei secreta.

Prin urmare,

fiecare insemnare din jurnal presupune momente din trecut povestite

in

detaliu,

frimAnteri

din prezent gi speranle pro- iectate in

viitor. Adevirata

^putere a copiilor nu

sti

doar in ugurinla de a-gi exprima

stirile intr-un stil

neobignuit gi prietenos, ci mai degrabi in capacita- tea

extraordinari

de a

trdi simultan trecutul,

pre-

zentul gi viitorul. S-ar putea spune ci

^scopul

intregii cerli

este de a anula orice notiune a

timpu- lui

_{9i de} ^a-1

trimite

pe

cititor

cu gAndui la

posibili-

tatea unor aparente

imposibilitdti.

,,Eu

insi mi

plimbam printre

tot

ce a

fostweoda-

ti ^gindit

si simfeam imensitatea aceasta ca si cum

s-ar fi aflat in prezent. PAnA la

urmi,

^care e diferenla

dintre

ce existd si ce-a existat?" (p. 120)

MergAnd mai departe,,,atemporalitatea tempo-

rarl" in

care se

afli

detectivii introduce,

treptat,

si conceptul de escapism (revenindu-se asadar la

tra,

drcetea the irreplaceable time escapes). Apar

multe

cazuri in care elevii de-a opta (in cazul personajelor principale, Dora,

Filip

si Luca)

simt

cu desivdrsire presiunea din partea

pirintilor

gi a profesorilor

in privinta

examenului.

,,

-

^Germand,

^romani,

matematice!... Ai in!e1es?

Trebuie sd

inveti

pe de rost caietul!

De cAte ori n-am auzit asta. Cu varianta: (Nu treci examenul?l

Muritor

de foame ajungi.> Plus, prefera- ta mea: ^<Ce Vianu? Ce

Lazir?

Dacd nu scoti peste

noui,

o sa ajungi

intr-o clasi

de

retardati.

Si

daci

incepi liceul asa, sigur

iti

ratezi toate gansele>" (p. 8).

in

astfel de circumstante,

protagonistilor

nu le

rimdne

altceva de

ficut

decnt

si

evadeze din reali- tate si sA inventeze scenarii pe placul lor, care sd 1e

lind

mintea ocupat;

intr-un

mod creativ:

Cum am supravietuit clasei

aVIII-a

se

transformd intr-un

ghid aparte, cu

instructiuni

strecurate

prin-

tre rAnduri _9i

printre intenliile

personajelor.

intr-o permanenti crrzi

de

timp, eroii din

Reparabile Tempus nu aleg

si

fie

liderii

atemporali, ci preferd sa-gi construiasci o

armati stabili

^gi

si

meargA pe acelagi

ritm

cu

cititorii

de o inteligenG. perspicace.

Cu fiecare

prMre

aruncate in jur _{se dezvolte}

spiritul

de observatie. Cu fiecare

pAtrundere in

adAncul

minlii

gi al

sufletului

se va

evidenlia

o noue per- spectivi

iegiti

din tipar. Drumul este totodate strd-

bitut intr-o

clipitd gi

prelungit

pAni la

infinit

gi,

in

acest caz, trebuie _,,pagi

mulp,

rapizi, gi se

rezolvi tot

greul din

viatl"

. Reparabile Tempus ad

infinitum!

10

Teodora Leon

f

BANrcut ^MANECHIN SI IUDIREA

Mama

imi

spunea mereu

ci

Robert Ersten nu se

poate misca, cd nu poate vorbi,

ci tot

ce face este sa stea ca un manechin si sd

priveasci

oamenii

oprili in fala vitrinelor.

^Se zvoneste

ci

o singurd

dati

a iegit din magazinul pe care si-l alesese drept casi si s-a dus

direct

1a

o

gcoala de pe Strada Plantelor.

Oamenii spuneau cd

timpul

parcd se oprise in

jurul loratunci

cAndl

auvizutpe

Robert Ersten spirgAnd geamul

vitrinei.

in

ziua aceea,

fiind dimineati

si tocmai ^1a ceasul cAnd se descirca noua

marfi, toate

manechinele erau

imbricate

la intAmplare, numai Robert Ersten nu. El avea un costum negru

dintr-o

catifea foarte lucioasA, iar de sub

tivul

pantalonilor se iveau glez- nele gi

tilpile

desculte. Oamenii spuneau ca nu 1-ar fi incAput absolut nicio pereche de

incSl!;ri.

Se zicea

ci

nici

micar

nu avea picioare,

ci tilpile lui

erau de fapt nigte mXini mai lungi care, atunci cAnd mergea, se strangeau

in pumni. in

1oc de

maini,

avea

tot

mAini, dar pe acelea le tinea mereu incordate, ca 9i cAnd urma

si prindi

ceva in palme. Pe spate, destul de aproape de

ceafi,

avea crescute

trei

degete de care era prins un creion. Bunica, daci

tot

avusese o

relalie

serioasd cu el, deci i1 cunoscuse pe Robert Ersten personal, spunea

ci

scria cu degetele de la ceafi,

pentru

cd acolo isi prindea e1 cu

multe

sigu-

ranfd si

cele

mai mdrunte

gAnduri. Eu

o

cred pe cuvant,

insi

cateodati

mi

intreb daci nu dA cu capul de

masi in timp

ce scrie...

Tot bunica mi-a spus

ci

atunci

cind

ea era mici., Robert Ersten era aproape de vArsta ei, iar cAnd ea

a mai crescut, Robert Ersten a

rimas

^1a fel de mic.

$i

^{cAnd ea a crescut si mai mu1t,} Robert Ersten a rdmas 1a fe1 de mic. _,,Dar

tot

era mai destept decAt mine!" adiuga ea la sfArgit.

Bunica s-a

indrigostit

de eI. Zicea mereu ca

I

a

iubit

atAt de tare, pe cAt isi iubeste nepotii la un 1oc.

Dar

nu

am

creztt

o. Sigur

il

iubeqte mai

mult.

Se

indrdgostise

atat

de

tare

de el,

incdt 1a cerut in

casdtorie. Da, ea pe el! $i ^s-au

cisatorit.

O weme, Robert Ersten mi-a fost bunic, pAnd cAnd bunica a decis

ci

trebuie sd

inilieze divorful,

Robert Ersten

fiind _,,mult mai destept"

decAt ea. Pe

bunica

au deranjat-o mereu oamenii mai destep[i decAt ea,

iar

pe Robert Ersten 1 au deranjat mereu oamenii

mult

mai

prosti

decAt el. Bdnuiesc

ci

e clar de ce nu s-au

potrivit

niciodatd. Cu toate astea, Robert Ersten a

iubit-o mult

pe bunica.

I

a dedicat si poezii,

in

care

ii

spunea cAI de tare o iubeste.

Robert Ersten a mai scris si un roman, unul sin- gur, despre niste copii de pe Strada Plantelor, despre

nepolii lui

de

fapt.

Pentru ce, asa cum spuneam, bunica

iI

iubegte pe Robert Ersten mai

muit

decAt ne iubegte pe

noi, nepotii, insi

Robert Ersten ne iubes,te pe noi mai

mult

decAt pe bunica. Binuiesc

ci

e clar de ce nu s-au

potrivit

niciodatd.

Robert Ersten a incercat mereu sd o iubeasci pe bunica 1a fel de tare cum ⁱ¹ iubea ea pe e1,

insi

nu a reugit. Toate poeziile pe care

i

le scria erau despre cAt de

mult

iubegte hainele ei, sau

pantofii

ei, pe care

tot

^{el i} le cumpira, dar niciodatd nu scria poezii despre cAt de tare o iubea pe ea dincolo de ceea ce

Robert Ersten este un egoist! striga mereu bunica dupd fiecare cearte pe care o avea cu el.

Robert Ersten

insi,

oricAt de egoist

ar fi

fost, avea cu

trei

degete mai

mult

decAt oricare om

din jurul

_{1ui. Deci avea cu}

trei

numere

mai

mu1t. El, cAnd

numira, numira

pAni la 13, deci avea cu

trei

motive mai

mult

se nu o iubeascd pe bunica.

-

^E

^mult

^mai degtept decAt

minel

_$i

mult

mai egoist gi are si cu

trei

numere mai

mult!

De asta ^e

mai

destept! spunea bunica dupA ce se calma. Te iubesc de 13

ori,

Robert Ersten!

Micar daci

m-ai

iubi

si

tu tot

de atatea ori!

Iar e1 rdspundea:

-

^{Maibine mi-as}

^tiia

^{un deget decat sd te iubesc}

lamaximum!

Binuiesc cd e clar de ce nu s-au

potrivit niciodati.

Bunica i1 iubea cAt

toate

degetele ei la

un

loc, pe cSnd Robert Ersten ar

fi renuntat

la toate doar ca sd spund cd nu o iubeste.

Robert Ersten

nu

e

un

egoist, nu e

nici

cel mai

iubitor

om de pe

planeti,

e doar un manechin, care privegte

din

spatele

vitrinei

de 13

ori

pe

zi si

care scapd doar cand wea sa-gi vada nepotii de pe Strada Plantelor nr. 13.

Elisa Merca, clasa a

X

a,

$coala Germana ,,Hermann Oberth", Voluntari

Ilustralie de Alexandra Maria Stoica

se vedea. Bunica a fost foarte

triste

din cauza asta, destul de

mult timp

ca

si

nu se

poati

obisnui.

-

Robert Ersten nu stie sd iubeasci

fiinleie

care

nu sunt

create de

el. Robert

Ersten

nu poate

sa

iubesci

o floare, decAt cea pe care o deseneazi el.

*

flinrunrsrREA

Robert Ersten?!

Hmm...

Cine oare ar putea fi?

Multi sustin ci

este

un simplu scriitor

care si,a

inceput

cariera cu o

ciuditenie

de carte, Cum am supraviefuit clasei aWII-a.

Nfi,

dtmpotrivA, sustin cd a scris enorm, cei

pulin

100 de volume, si

ci

a

fost

descoperit abia

dupi...

moarte. Asta cred

insi

doar cei care nu s-au interesat deloc de subiect.

Robert

Ersten este, de

fapt, un hamster.

Da, exact, ce-i cu mirarea asta? A venit vremea se

mir-

turisesc, oricAt de greu

mi-ar fi, ci ilustrul

autor e un hamster. Un hamster cu personalitetii

multiple.

Tohrl a inceput acum un an, cAnd am gisit un ham- ster pe stradd. Era singur, mic si neajutorat. L-am dus acasd, crez5nd

ci il

pot cregte eu. I-am amenajat un mic spa$u

intr-o

cutie, unde l-am

tinut pentru

ur-

mitorul

timp. in primele doui siptdmAni,

totul

a fost

OK. Hamsterul dormita, nu ficea prea multe, oricum nu-mi

dadea deocamdatd

niciun motiv

de suspiciune. igi mai revenise si

pirea

mai senatos.

A

devenit

foarte &eguf, ii

crescuse cea mai

pufoasi blani

din lume. Din pAcate, nu prea aveam

timp

de el, treceam

printr-o perioadi

cu

tot

felul de

treburi

sAcAitoare, de care n-am chef sd-mi mai amintesc.

Sincer nu mi-e dor ^de

wemurile

alea, n-au fost prea

fericite pentru mine.

Eram

foarte preocupat

de anumite

lucruri - vi

rog

si

nu vd gAndili

neapirat

la dragoste -, ^{poate asa se} explici faptul cA mi-a

luat

atat de

mult si

observ

ci

ceva nu era normal.--

Hamsterul, care intue timp mai crescuse, incepuse de la o weme

si

se poarte foarte ciudat: nu se mai migca aproape deloc, deqi

pirea absolut sinatos;

mai

mult,

uneori pdrea chiar cd ar sta pe gAnduri.

intr-o

zi, a inceput sd se

zbati

si se scoata sunete

ciudate.

Fireste cd

m-am ingrijorat, trebuia si-l

ajut, dar cum? Am ceutat pe un telefon mai vechi o aplicalie

pentru

hamsteri, Jos plictiseala de ^cugcd,

gAnditi

special

pentru ei si foarte eficientd,

cel

putin

asa se scria la comentarii. Am bdgat

telefonul in

cugci gi m-am dus la culcare.

Ziua

urmitoare,

am

fost

gocat

si vid

cd

micul

meu companion iesise

singur din

aplicatie- Si

nu

doar

atit:

ajunsese pe Wikipedia unde,

si

vezi qi sd

nu

crezi, citea despre

hamsteri.

Pe faga 1ui era o expresie de disperare. incepuserd

si-i

curgi lacrimi,

ceea ce nu credeam cA se putea. Totusi, era vorba de un... hamster. Te pomenegd ce avearn eu halucina.tii

dela

atita

Minecraft. Degeaba m-am frecat Ia ochi,

ci tot

pe e1 il vedeam.

Cum era posibil ca un hamster, prin hazard,

si fi

apesat exact pe butoanele care

trebuiau

apasate

pentru a

ajunge

la pagina

de

Wikipedia

despre hamsteri? Ceva

nu

era

in reguli,

dar ce? I-am dat de

mincare

si-am deschis un pic cusca. Am

intins

mAna sd-l mingAi, dar m-a muscat qi-a

fugit.

L-am ceutat

mult,

am rdscolit

prin

toate casa, am cotro-

bait

gi-n lada

unde-mi pistrez

caietele

din

clasa intAi. Totui a fost degeaba,

cici

n-am

putut si-l gi-

sesc. Credeam

ci

l-am pierdut pe veci.

CAteva

luni

mai tArziu

insi,

m-am

trezit intr-o

dimineali

_{9i am}

fost

gocat. Pe

masi

se afla Ham- sterul care,

iii,

^{imi folosea laptopul. Pe} lAngi

faptul

ci

nu

stiu

cum ^a

reusit sdl

deschidi, tasta de zor, cu

fruntita

aia minusculA

parci incretiti-

Un docu- ment Word era deschis. CAnd m-a observat, a

rimas