1. Materialul prezentat constituie suport de discutie pentru seminarul cu titlul mentionat 2. Materialul sintetizat sub forma de IDEI IN MERS va fi discutat in direct.

Cum se întocmește un raport de doctorat (raport de cercetare științifică), o lucrare științifică și în final teza de doctorat. Definiți direcția și tema cercetării: definiți țintele de urmărit; metodele se realizează de obicei pe baza unei informații preliminare (studiu bibliografic) care „își are originea în Culegerea de lucrări disponibile de la colectivul de cercetare, lucrări proprii sau suport pentru domeniul de cercetare.

Posibilitatea de a coopera cu „industrie locală” (zonală): centre de cercetare și dezvoltare locale, naționale, internaționale și similare. Detaliul ideilor este și o posibilă „abordare specifică” a dezvoltării tezei în cadrul unui grup de cercetare, din discuții cu CDCS, din cerințele de cercetare-dezvoltare ale companiei, 2.2. Notă: rezultatele cercetării și contribuțiile trebuie apoi găsite în publicațiile proprii, inclusiv în teza de doctorat.

VOM COMUNICA și, în sfârșit, CUM VOM EVALUA propriile rezultate ale cercetării (de exemplu, o invenție încorporată într-un produs,.

Observatii relative la diagrama din fig. 3.1 (figura este una informativa)

Definirea corecta a criteriilor de căutare, puncte de vedere in selectarea ofertei,

Realizarea efectivă a căutării

Indexul de referinţe bibliografice se va intocmi urmarind

Indexul de referinţe bibliografice se va intocmi urmarind (Atentie se retin exact « datele complete ale sursei»)

Există situații (teze) în care – motivat – bibliografia enumerată se împarte în „bibliografie generală” și „bibliografie specifică după conținutul diverselor capitole”. vezi disertaţii care necesită rezolvarea a 2-3 subiecte diferite).

Partea a II-a. Elemente de etica si deontologie profesionala

Probleme generale

Aceste reguli au scopul de a: asigura practicile aprobate de comunitatea științifică, adică integritatea, rigoarea și acuratețea în desfășurarea cercetării și prezentarea rezultatelor, precum și în evaluarea cercetării și a rezultatelor acesteia; să utilizeze date confirmate, metode de cercetare și evaluare în conformitate cu criterii științifice. exersarea unei deschideri personale adecvate către cunoștințele științifice și publicarea rezultatelor cercetării. să țină cont de realizările altor cercetători și să acorde suficientă pondere acestor rezultate atunci când efectuează propriile cercetări și când publică rezultatele. Corectitudinea și onestitatea cercetătorului ar trebui să asigure respectarea contribuțiilor predecesorilor, concurenților și partenerilor și să conducă la reducerea numărului de erori și exagerări.

Unde începe şi unde se încheie plagiatul? Plagiat versus autoplagiat

Cunoașterea „fenomenului autoplagiatului” prin cât mai multe „valențe” sale este necesară atât pentru cei care îl „practică”, cât și pentru cei care sunt „atacați” pe nedrept de practicarea lui, creând dificultăți de a se putea apăra. înșiși. .

Intelegerea si interpretarea corecta a conceptului de "autoplagiat" este foarte importanta in primul rand

Teza de dpctorat, elaborarea unei teze de doctorat

Teza de doctorat se constituie ca un material de sinteză care trebuie să prezinte rezultate concrete de cercetare sub formă sintetică sau in extenso (gradul de extindere trebuie indicat la începutul scrierii). Cercetarea și apoi rezultatele cercetării trebuie să se bazeze pe cercetări bibliografice anterioare extinse, care susțin rezultatele proprii în context (opoziție) cu rezultatele cercetărilor anterioare raportate în domeniu. Sinteza temei de cercetare trebuie definită prin obiective și apoi reflectată în rezultatele obținute; poate fi găsită în capitolul 1 al tezei.

Utilizarea unei terminologii inadecvate și - mai rău - interpretate greșit diminuează chiar și rezultatele bune ale cercetării. Acest lucru necesită o selecție foarte atentă a materialului prezentat, nivelul științific, limbajul de prezentare și prezentarea justificărilor care susțin rezultatele cercetării. Confirmarea sau denigrarea cercetătorului, a grupului de cercetare, depinde foarte mult de calitatea științifică a articolelor științifice elaborate (locul comunicării) și apoi de teză.

De regulă (deseori) studiile pot (trebuie?) continuate (eventual extinse) Teza trebuie să aibă în vedere organizarea unui capitol final dedicat (separat), respectiv rezumate ale rezultatelor surprinse în capitolele de teză în schema de o secțiune plasată la sfârșitul fiecărui capitol, despre direcții și oportunități de cercetare ulterioară. Trebuie respectate practicile tehnice de editare specifice publicației / persoanei care solicită raportul de cercetare (de regulă, comisia de evaluare acceptă mult mai ușor anumite tipuri de editare). Notă importantă În unele școli/țări doctorale, teza de doctorat trebuie să rezolve una sau mai multe teme de cercetare diferite; aceasta sustine educatia „multilaterala” a candidatului.

Revizuirea permanentă a materialului scris și confruntarea acestuia cu realitatea cercetării pot îmbunătăți permanent conținutul raportului de cercetare. Este foarte util ca scriitorul, înainte de a scrie o teză de doctorat, un raport de cercetare, să consulte rapoarte similare din domeniul cercetării pentru a observa și a asimila trăsăturile specifice ale acesteia. Trebuie remarcat faptul că rezumatul raportului de cercetare este adesea o sursă de informații disponibilă pe scară largă și poate apărea și în diverse publicații.

A reusit sa convinga publicul din domeniu sa fie interesat de lectura raportului/raportului de cercetare; sunt cele interesante prezentate. Capitolul introductiv va cuprinde „studiul bibliografic” privind stadiul realizărilor în acest domeniu și tema de cercetare abordată.

Capitolele cu conţinut ştiinţific, tehnic de detaliu, particular, experimental (The Body)

Subcapitolul trebuie să prezinte cunoștințele și rezultatele anterioare astfel încât noua teorie să poată fi localizată corect; „Bibliografia justificativă” trebuie selectată cu mare grijă și reflectată corespunzător în cercetarea efectuată. Subcapitolul trebuie să prezinte clar ipotezele pe care se bazează întreaga contribuție teoretică; capitolul ar trebui să reflecte clar rezultatele (chiar dacă le considerați speciale) și să le comparați cu rezultatele din literatură. Autorul nu trebuie să dea capitolului forma sa finală de la început; procesul de scriere trebuie să fie iterativ și în concordanță cu ceea ce se va scrie în capitolele următoare (se poate muta unele idei de la un capitol la altul, să se sublinieze unele idei chiar de mai multe ori).

Pentru a fi util, materialul dezvoltat trebuie să fie formulat clar și să ofere toate detaliile de utilizare (cu toate acestea, pot exista excepții de la formularea acestei documentații, de exemplu când personalul utilizatorului va fi instruit special pentru utilizarea produsului). Formulările folosite trebuie să țină cont de pregătirea personalului căruia îi sunt adresate și de experiența generală în domeniu, fapt pentru care pot apărea adesea două prezentări diferite ale rezultatelor. Pentru ca rezultatele experimentale (simulare) să fie concludente, baza materială și scenariile experimentelor (simularilor) trebuie să fie concludente pentru domeniul în care se verifică rezultatele teoretice.

Capitolul trebuie să susțină, în cea mai mare măsură posibilă, inovația adusă de cercetarea efectuată și care trebuie reflectată în raportul de cercetare. Cele cuprinse în această secțiune pot/ar trebui să fie menționate în capitolele anterioare ale raportului. Organizarea capitolului trebuie să se integreze cu organizarea capitolelor anterioare și nu trebuie să creeze disonanță.

Textul asociat figurii/tabelului trebuie să fie (pe cât posibil) scurt și concis, cu detalii specifice. Referințele la rezultate din literatură ar trebui să fie comparabile și nu sugerate sau „declarate” ca fiind „comparabile”. În ambele cazuri, autorul trebuie să-și evidențieze propriile rezultate în cea mai bună lumină posibilă (favorabilă).

Capitolul (final) de Concluzii. Formularea capitolului de Concluzii

Rezultatele obţinute în cercetare pot fi sintetizate, prelucrate şi interpretate în două locuri diferite ale tezei (raport): 1) În acelaşi capitol/paragraf în care sunt prezentate rezultatele detaliate. În acest caz, mai des, interpretările sunt legate de un anumit experiment (un grup de experimente). În acest caz, rezultatele experimentale sunt de obicei discutate într-o manieră extinsă, generalizantă și integrativă, în strânsă legătură cu rezultatele teoretice și comparate cu rezultate similare din literatura de specialitate.

Ca regulă posibilă, rezultatele experimentale (de simulare) vor fi interpretate în succesiunea naturală de prezentare a datelor experimentale (de simulare), în corelare cu rezultatele teoretice (cu referire la acestea), urmate de interpretări generalizate. Corelații între propriile rezultate și alte domenii de cercetare și posibilitățile de utilizare a rezultatelor cercetării în alte domenii (teoreticieni, metode, tehnologii etc.). Paragraful de recomandări nu prezintă rezultatele cercetării, ci prezintă particularitățile de interpretare, limitările de utilizare etc., sau modul în care aceste particularități și limitări ar trebui văzute și interpretate.

O bibliografie revizuită poate avea scopuri diferite, dar autorul trebuie să folosească bibliografia folosită la locul potrivit și cu rolul specific pe care îl are; obligatoriu, dar trebuie enumerată bibliografia efectiv utilizată. În cazul referirii la rezultate anterioare în acest domeniu, conținutul acestora trebuie prezentat (dat) în mod obiectiv, nu restrâns, scos din context sau distorsionat, chiar dacă analiza este critică. Cu toate acestea, există câteva excepții, cum ar fi imaginile care sunt menționate în literatură și folosite de „toată lumea” ca reper.

Este important ca contribuțiile autorului (chiar și cele minime) sau chiar doar studii de sinteză să fie publicate sau comunicate sub formă de rapoarte tehnice, incluse în acesta. Aceasta poate sublinia faptul că autorul raportului „a fost deja prezent în teren” sau că este inițiat în domeniu. Este important ca autorul raportului să ia în considerare pe deplin cerințele specifice (modul specific, stilul) de prezentare impuse de editor (editor, companie, jurnal, conferință etc.) cu cerințe tehnice de editare.

Anexele la teza (Appendices)

Unele detalii privind redactarea şi tehnoredactarea tezei, in particular al rapoartelor de cercetare

Probleme majore pot apărea deseori atunci când raportul este tradus într-o limbă străină, din cauza faptului că traducerea pare adesea neinspirată, greoaie și inconsecventă cu uzurile de exprimare în această limbă. De obicei relațiile și variabilele sunt introduse într-un mod omogen atât în ​​text, cât și clar. Este obligatoriu ca fonturile și dimensiunile caracterelor secțiunii de text și cele ale editorului de comparații să fie aliniate, pentru a preveni modificarea ulterioară (nedorită) a dimensiunilor acestora.

Alegerea adecvată a fonturilor este importantă pentru a nu ajunge la reprezentări (în special ale literelor străine, de exemplu greacă) greu de distins (de exemplu, fonturile în Verdana par a fi destul de greu de interpretat). În plus, la conversia de la un stil de font la altul, editorul de ecuații poate să nu răspundă corect. Situația poate apărea și la trecerea de la un editor de text la altul sau de la un sistem de operare la altul.

În cadrul unui raport cuprinzător de cercetare, ideile prezentate pot fi numeroase. Prin urmare, este important să grupați și să marcați gruparea în părți, capitole, subsecțiuni/paragrafe, subsecțiuni și idei majore. Numerotarea tabelelor, figurilor și ecuațiilor Este util ca această numerotare să continue până la nivel de capitol și subcapitol.