Metodologia de cercetare /21 1.1

DIANA.CRISTINA _BODI

FERREOL, Poitiers,

ELN, Lille,

Franla,

CqR.REIRie Algarve,

&

Sociologie gi

Fse

r*mea

volumului strdii publicate r'drstnice qi a

i h

er-enimente qtiin- dc agmizare gi key-

g rsrsfionale,

_ca gi

&

^prroiect.

ir_a*ilre gi in societate

ffihrte

Diana-

t0l 7

litn":-

-* ': _:Jiturii,

constifuie

PERSOAI{ELE VANSTNICE

Resurs6 important[ in familie

gi

in societate

Prefa!6 de Gabriela

nAlUfne

INSTITUTUL EUROPEAN 2017

identitatea

*

i

'1.-fie"*.-zrafcd, ageism,

lmd:i

CUPRINS

Prefafi

/

ll

Introducere / 15

capitolul

l.

Problematica persoanelor vflrstnice

in

familia gi

in

societatea

actuali

romAneasci. Metodologia de cercetare

/21

1.1. Definirea problemei de cercetat I 27 1.2. Obiectivele ^gi ipotezele cercetdrii I 22 1.3. Metodologia cercetdrri I 23

1.4. Cercetarea calitativd, I 25

I .4. I . Reprezentativitate gi egantionare in cercetarea calitativ[ a persoanelor v6rstnice din municipiul Braqov / 28

l.4.2.Prezentarea datelor socio-demografice ale subieclilor cercetdrii calitative / 30 1.5. Cercetarea cantitativd I 34

I .5. I . Reprezentativitate qi egantionare in cercetarea cantitativd a persoanelor v6rstnice din municipiul Braqov / 34

Cap:itolul

2.Precnilri

conceptuale qi istorice ale fenomenului

imbitrinir-i

I 39 2.1. Concepte, definiri ^qi discipline ale fenomenului

imbitrdniii

I 39

2.2.Ydrsta atreia de-a lungul timpului in diferite societiLli I 42 Capitolul3. Procesul de

imbltrAnire

demografici a populafiei / 47

3.1. Definirea imbdtrdnirii demografice I 47 3.2. imbdtrdnirea la nivel mondiit t +g

3.3. Gradul de imbltrdnire a populaliei Romdniei / 50 Capitolul4. Problemele qi riscurile persoanelor vf,rstnice / 53

4.1. Consecinlele procesului de imbdtrdnire / 53 4.1.1 Dependenla persoanelor vdrstnice / 56 4.2. Psihologia persoanelor vdrstnice / 59

Capitolul5. Explicafii teoretice ale condifiei vArstei atreia I 63 5.1. Funcflonalismul / 63

5.1.i. Repere generale ale funclionalismului / 53 5.1.2. Teoria dezangajdii I 65

5.1.2. Teoria aclivil5,tii I 74 5.1.3. Teoria conlirutitillii I 77

5 . 2. Perspectiva structural-funcfionalistd I ⁷ 9 5.3. Teoriile socioeconomice ale v0rstei a treia / 81

5.4. Teoriile modernitilii / 82 5.5. Teorii postmodeme / 83

5.6. Teorii interaclioniste / 85 5.6.1. Interaclionismul simbolic / 85

.

5.6.2. Interacliunile umane qi sociale

-

^{factor al} imbdtrAnirii / 87

5.7. Teoria subculturii / 89 5.8. Teoria costuri-beneficii / 89

5.9. Constructivismul social / 90 5.10. Teoriile puterii ^qi inegalitdlii / 90

5.10. 1 . Teoriile politicii economice / 90 5.10.2. Teoriile feministe / 91

Capitolul6. Protec{ia sociali a persoanelor vflrstnice. Pensionarea I ⁹³ 6.1. Proteclia social6 a persoanelor vArstnice / 93

6.1 .1 . Proteclia sociald in Romdnia / 95

6.2. Pensionarea- consecinle qi perspective

/

100

Capitolul ^T.

Abordlri

ale

identitifii vflrstnicului in

societatea rctualil

I l2l

7.1. Sinele qiidentitateal 122

7.1 .1 . Formarea qi schimbarea sinelui I ¹²² 7.2.Identitatea persoanelor de vArsta atreia

I

¹²⁷

7.2. 1 . Transformlri identitare la vdrsta a treia I 127 7.2.3.De la stima de sine la stigmd / ¹³⁸

7.2.4. Stereotipurile fald de imbitrdnire. Ageismul / 144

1.2.5.Farnllia- factor de menlinere a identitdlii persoanei vdrstnice / ¹⁵⁰

7.2.6. Rolul serviciilor sociale in modificarea identitdlii persoanelor vdrstnice / 152

Capitolul B. Rolul persoanei vflrstnice

in

cadrul familiei contemporane / 165 8.1. Abordiri conceptuale ale familiei

I

¹⁶⁵

8.1.1. Dehnirea conceptului de familie / 165 8.1.2. Funcfiile familiei / 167

8.1.3. Originea familiei ca grup I ¹⁷²

8.1.4. Tipologia familiei / 173

8.2. Tendinle actuale in funclionarea familiei

/

¹⁷⁸

6

8.3. Rolul persoanel 8.3.1. Familia qi vA 8.3.2. Evolulia rolu contemporand / 181

Concluzii ^qi discu{ii /

I

Anexe / 205 Bibliografie / 215 Ind,ex 1225

Abstract I 229 R6sum6 / 231

_..-l-r

atreia / 63

ii

t87

Pensionarea / 93

societatea rctualil

I I2l

}'tt tu

msoanei vdrstnice / 150

iiEtii

o".ro*elor vdrstnice / ¹⁵² FFamiliei contemporane

i

¹⁶⁵

X.:

b

b, '.|-

tlTg

8.3. Rolul persoanelor vdrstnice ?n familie

/

181 8.3.1. Familia qi vdrstnicii / 181

8.3.2. Evolufia rolului qi a statuhrlui persoanelor vdrstnice in familia contemporand / 187

Concluzii ^gi discu{ii / 195 Anexe / 205

Bibliografie / 215 lndex I 225

Abstract 1229 R6sum6 / 231

r

i

Capitolul

I

Problematica persoanelor v0rstnice in famitia

^gi

in

societatea actuali romeneascl. Metodologia de cercetare

1.1.

Definirea problemei

de cercetat

Datele demografice a1e ultimilor ani precum qi prognozele sociologilor, demografilor gi economiqtilor au produs o ,,crizd" in ceea ce privegte prezentul,

dar mai

ales

viitorul

persoanelor vdrstnice. Statisticile aratd

cd

^procentul

persoanelor de peste 60 de ani va dep[qi actuala valoare de 2lo/o, ajungand la 330h, in timp ce procentul tinerilor sub 15 ani se va diminua de la 23o/o la r9o/o

(H.G. Nr. 541 din 9 iunie 2005). Un studiu, realizat la nivelul IJE-25, arctdcd populalia

totall

a crescut de la 350 milioane

in

^1950,

la

⁴⁵⁰ milioane in 2000.

In

anul 2025 se preconizeazd un

num[r

de 470 de milioane de persoane, iar

dup[ anul

2050 popula\ia

va

inregistra

o

evolulie numericd descendent[, respectiv 449 de milioane. Numdrul persoanelor cu vdrsta cuprinsd intre 65 - 79 de ani va creqte semnificativ dupb 2010, inregistrdnd o creqtere de

3j%

in jurul

anului

2030 (idem). Romdnia urmeazd, acest

trend

ascendent

al

ponderii persoanelor vdrstnice

in

totalul populaliei, confirmat prin date statistice de la

ultimul

recensimdnt

al populafiei fbcut in

^Romania,

in anul z0ll

(http:iiwww.recensamantromania.ro/), _{care aratd,} faptul

ci,

^{ponderea persoane-} lor vdrstnice, de peste 65 de ani este de 16,140A, fala de anul 2006, c6nd pon-

derea

persoanelor

vdrstnice de ^peste 65 de ani era de

^14,g506

(http://www.insse.rolcmsifiles/pdf/rolcap2.pdf1. Aceastd panicd declanqatd la

inceputul

secolului

xxl, prin

creqterea

studiilor

referitoare

la

^situalia

persoanelor.de varsta

a

treia,

se

axeazd,

in

principal

pe

imposibilitatea de sus{inere, din punct de vedere financiar, a persoanelor vdrstnice, ceea ce nu a

dus decat

la

incercarea de

a

identifica

factorii

cauzali

ai

fenomenului

gi

la gdsirea unor solutii, pe termen scurt, la aceastd problemd.

Institutul de Cercetare Longitudinald a imbdtrAnirii din Baltimore (the Baltimore Longitudinal Study of Ageing

-

^{BLSA) aratd} cdprocesul imbdtdnirii, ca declin natural, nu este, a$a cum s-a presupus, ireversibil; specialigtii con- siderd cd,

prin

creqterea

activitaii

persoanelor varstnice

qi a

altor compor-

F

I

21

PERSOANELE VARSTNICE

tamente de promovare a sin[t61ii, ^este posibild prevenirea unor efecte negative asociate imbitrenirii, ceea ce ar aduce un beneficiu, atdt persoanelor vArstnice cAt qi societdlii, evitAndu-se dependenla (Souare, Lloyd,2008)'

Situalia persoanelor vdrstnice din RomAnia este descrisl in literatura de specialitate, mai mult din punct de vedere demografic ^qi medical. Din punct de

vedere social

existi

doar cdteva studii regionale care descriu diferenle intre pensionari gi persoanele incadrate in munci (Marina, 2003) ^sau studii cu privire la raporlurile dintre generalii (Ionescu, Bunescu, 2007 ; Tirhaq, 2007 ).

in

^aceastd cercetare, interesul meu a fost de a identifica posibilitdlile de

utlliz36e a persoanelor v6rstnice ca ^resursd umani

in

familie qi

in

societate, ludnd

in

considerare tendinla actuald de inl[turare

a

stdrii de dependenld a

persoanelor vdrstnice, oferind

solulii

pentru

a

identifica unele

roluri

sociale active, care sa-i menlind

in

activitate, valori promovate de teoria

activitilii.

Bibliografia consultat[

nu

oferd date despre modul de via!6

al

persoanelor vdrstnice

din

RomAnia, despre nevoile sociale

gi

culturale ale acestora sau despre viala socio-culturali ^a pensionarilor, astfel incAt,

si

se gdseascd solulii ^qi modele operative de ^petrecere a timpului liber

al

acestora,

in

scopul ^pdstrdrii unei vie{i active qi independente aqa cum reclamd teoria activitdlii suslinutd in societatea actual6. Aceste date sunt absolut necesare pentru imbundtdlirea poli-

ticilor

sociale actuale pentru persoanele vArstnice

din

Romdnia, astfel ^incAt, aplicarea acestora, sd duci la cregterea calitAlii

vielii

v6rstnicilor. La ^{acestea se} adaugd qi cateva

prioritili

referitoare la implementarea activitdlilor educalionale pentru adulli, care au fost stabilite de Consiliul de

la

Lisabona pentru ²⁰¹⁰ (informalii preluate din Proiectul Information and Cultural Opportunities

for

old people, LIFE LONG LEARNING, GRLTNDTVIG,2007-2009), printre ^care gi recuperarea vArstnicilor

prin

intermediul educaliei continue qi ^promovarea unei vieli active ca fiind fundamentald in imbundtllirea activitdlii teritoriale, ^cu sprijinul direct

al

persoanelor v6rstnice, care altfel

ar

deveni resurse umane marginalizate.

Prin urmare, studiul de

fa![

gi-a propus sd promoveze 9i sd difizeze cultura ,,imbdtrenirii active",

in

special

la

nivel teritorial qi comunitar, astfel incdt, individul sd rdmdnd activ intreaga sa viald.

1.2. Obiectivele gi ipotezele

cercetlrii

Avdnd experienla unor cercetSri anterioare realizate asupra persoanelor vdrstnice (anul 2007), am identificat,

in

acord

cu

tema tezei de doctorat

-

Persoanele vdrstnice

ca

resursd

in familie Si in

societate

-,

urmitoarele obiective pentru cercetare:

A.

Identificarea stilului de via{6 al persoanelor vArstnice.

22

Problematica persot

B.

Identificarea nevl

C.

Gdsirea unor pc vdrstnice.

Ipotezele de la,

1.

Persoanele vdrstr

2.

Persoanele-vArstr gajFtrii.

3.

Viala sociald a pt

1.3. Metodolo Degi a apdrut re

calitativi s-a impus ca Chelcea, 200I), generd ob{inute prin cercetdri r

prin cercetdri cantitatir,t Rotariu ⁽²⁰¹⁶⁾ tative gi calitative, pent cercetdri care nu se exc

-

in

cercetdrile sociale, func{iona una fEri cealz

-

abordirile metodolo5 produc aceleaqi rezultat -

in

studierea unui ^fenc general, de egal6 impor

-

niciuna dintre cele ^c blamabild in ^sine.

Cert este faptu sociologi. avdnd termi intAlnim urmdtoarele cc

Rotariu _9i

Ilul

cipal,5 metode fundam

-

experimentul,

-

observalia (propriu.

-

^{analiza documentel}

-

interviul,

-

^ancheta,

ultimele 4 fiind variantr

revenirea unor efecte negative ciu, atAt persoanelor vArstnice Lloyd,2008).

Lia este descrisd in literatura de

pafic _Ai medical. Din punct de

b

care descriu diferenle intre ina. 2003) sau studii cu privire 1007; Tirhaq,2007).

de a identifica posibilitdlile de ana

in

familie gi

in

societate,

Gre a

stdrii de dependen![ a

identifica unele

roluri

sociale romovate de teoria activitelii.

rcdul de

viatd

al

persoanelor

;i

^{culturale ale acestora sau}

I incdt, sd se gdseasca solufii ^gi

al

acestora,

in

scopul ^pdstrdrii

ri

^teoria activitdlii suslinut6 in

sare pentru imbunitdlirea poli- ice din RomAnia, astfel incdt, 'ietii vdrstnicilor. La ^{acestea se} ntarea activitdlilor educajionale

il

de

la

Lisabona pentru 2010 md Culturql Opportunities

for n'IG,

2007-2009), printre care

catiei

continue gi ^promovarea ltdtirea activitSlii teritoriale, ^cu rltfel

ar

deveni resurse umane

sd promoveze qi sd difizeze teritorial qi comunitar, astfel

rii

are realizate asupra persoanelor

I

cu tema tezei de doctorat

-

yi in

societate

-,

trmdtoarele n vdrstnice.

s rl

Problematica persoanelor vdrstnice in familia Si tn societatea actuald romdneascd

B.

Identificarea nevoilor sociale gi culturale ale persoanelor vdrstnice.

c.

^Gdsirea

unor posibilitnli de

valorificare

a

competentelor persoanelor vArstnice.

Ipotezele de la care am plecat in cercetarea din 2009 au fost:

1.

Persoanele vdrstnice evalnteazd in mod negativ perioada de pensionare.

2.

Persoanele vdrstnice din municipiul Braqov se identifici cu teoria dezan- gajarii.

3.

Via{a sociali a persoanelor scade odatd cu pensionarea.

1.3.

Metodologia cercetirii

Deqi a apdrut relativ recent ca

formi

de cercetare (anii 1960), cercetarea calitativd s-a impus ca modalitate de abordare a socioumanului (Chelcea, 2007, Chelcea, 2001), gener6nd discu{ii ample intre validitatea gi fidelitatea datelor oblinute prin cercetdri calitative versus validitatea ^gi fidelitatea datelor oblinute prin cercetdri cantitative.

Rotariu (2016) vine cu cdteva specificdri legate de cercetdrile canti- tative qi calitative, pentru a putea inlelege utilitatea folosirii celor doud tipuri de cercetdri care nu se exclud una pe cealaltd, ci mai degrabd sunt complementare:

- in

cercetdrile sociale, calitativul qi cantitativul nu se exclud, ba chiar nu pot funcliona una

fbri

cealaltd.;

-

aborddrile metodologice cantitative

qi

calitative

nu

sunt echivalente qi nu produc aceleaqi rezultate de cunoagtere in studierea unui fenomen studiat;

-

in

studierea unui fenomen dat, informaliile cantitative gi calitative nu sunt, in general, de egal6 importanfd;

-

niciuna dintre cele

doui

forme de date qi _de tehnici de cercetare

nu

este

blamabil5 in sine.

Cert este faptul cd cele doud tipuri de cercetiri sunt utilizate de cdtre sociologi, avand terminologie comunS, astfel,

in

ambele

tipuri

de cercetdri intAlnim urmdtoarele concepte: metod6, tehnicd, instrument.

Rotariu gi

Ilu{

(2001) precizeazd. cd qtiinlele umane utilizeazd, in prin- cipal, 5 metode fundamentale de investigare auniversului empiric:

-

experimentul,

-

observa{ia(propriu-zisd),

-

analizadocumentelor,

-

interviul,

-

^ancheta,

ultimele 4 fiind variante ale observatiei.

23

PERSOANELE VARSTNICE

UrmAnd, in continuare, identificarea diferenlelor intre cercetarea calita- tivd gi cea cantitativi, este de precizat distinclia fEcuti de Rotariu gi Ilu! (2001) intre anchetd qi interviu:

-

tehnicile de realizare a anchetelor au

un

caracter standardizat,

in

timp ce

desftqurarea interviului depinde de

o

serie de factori: interacliunea dintre subiect-intervievator, de rispunsurile subiectului; putem vorbi de interviu standardizat ^qi interviu nestandardizat;

-

^ancheta foloseqte chestionarul, ca instrument de cercetare; interviul se poate desfEgura pebaza unui ghid de interviu;

-

^ancheta urmireqte

s[

satisfaci cerinla de reprezentativitate a egantionului in raport cu o populalie incomparabil mai mare (alegerea indivizilor ancheta{i trebuie sd respecte o serie de reguli statistice), individul anchetat este indi- vidul mediu; ^la interviu, subieclii sunt, in general lideri formali sau informa-

li,

persoane ce de{in

pozilii

privilegiate, au ar,'ut experienle de viald neo- bignuite (individul deosebit, atipic);

-

ancheta se realizeazd pe egantioane mari (pentru reprezentativitate); pentru interviu este nevoie de un numdr mult mai redus de indivizi;

-

ancheta colecteazd informalii relativ simple (pentru a putea

fi

aplicat corect), este o metodd de tip extensiv; la interviu se urmdreqte sondarea in profunzime a universului spiritual al subiecfilor, este o metodd de tip intensiv;

-

prelucrarea datelor unei anchete se realizeazi folosindu-se procedurile ^sta- tistice standard, care se bazeazd pe calculul frecvenlelor cu care apar diferi- tele variante de rbspuns ale fiecdrei intrebdri; la interuiu, calculul frecvenfe- lor se face doar in situalii cu totul deosebite, iar problema reprezentativitdlii statistice nu se pune;

-

interviul foloseste tehnici orale, de preferin!6, fald in faJS; ancheta se poate realiza gi in scris;

-

^ancheta se realizeazi strdngdnd informalia ^de la persoane luate in mod indi- vidual; interviul poate

fi

^{gi de grup;}

-

ancheta se realizeazS

cu

operatori de ancheti, de interviu,

in

vreme ce

interviul nu poate

fi

^fbcut dec6t cu persoane calificate;

-

ancheta are proceduri cantitative; interviul este o metodd calitativS.

Deqi,

in

literatura de specialitate, int6lnim numeroase puncte de vedere care susjin ori cercetarea cantitativ[, ori pe cea calitativS, Chelcea (2007) con- siderd c5 este mult mai benefici utilizarea combinatd

a

celor doud

tipuri

de

cercetdri (cercetarea prin mixarea metodelor

-

^engl. mixed-methods research) (Hewson, 2006).

Unii

autori nu numai

ci o

considerd

utili,

dar qi recomandd combinarea cercetdrii cantitative cu cea calitativd, _,,de a practica mai mult decdt o simpld imbinare intre cantitativ gi calitativ. Op{iunea este inspre o suprapunere cAt mai

intinsi a

cantitativismului inlelept cu genul de calitativism riguros"

(Ilu!, _{1997 ,} p. ¹ 70).

24

Problematica persc

Prin urmare, r sociologice, prin suslir degrabi putem vorbi ^dr cdt mai optimd intre r

cerute de cercetarea sor

Creswell (199 modele de combinare a

-

designul

cn2

faze tnri (?ntr-o

pimafaz

-

designul cu ^predor pebaza unei paradi

-

designul metodolo manifestd in fiecart Cercetarea de rc alizat cercetarea calit realizat cercetarea canti

O

altd lafurd s

angul area, consideratd combind mai multe teh inerente fiecdreia dintrt lia in ^{cercetare se face} 2006). Denzin (1978.

triangulare: a datelor, a

In cercetarea dt datelor fEcdndu-se prin activitdlii, cdt qi cea nter

1.4. Cercetar, Metodologia ^c,

XX)

qi presupune o srra gere gi de analizd calita uman sau social (Muccl Cercetarea caliu viald pentru a cunoa5te n evenimentelor fericite s

apudTully,Rothery', Gr

de zi cu zi, care nu pot

fi

Gerontologii in se incearcd sd se intel (Quadagno, 1999), cred zate, ca tehnicd in cercer

-*=_"*_*\

or intre cercetarea calita- de Rotariu qi Ilu! (2001)

standardizat,

in

timp ce

iactori: interacliunea dintre

i:

putem vorbi de interviu Jercetare; interviul se poate tativitate a esantionului in

I a.regerea indivizilor anchetali individul anchetat este indi- lideri formali sau informa-

ut

experienle de viald ^neo-

h

ii*

r.p."rentativitate); pentru ILs _'le indivizi;

lcrru

^{a putea}

^fi

^{aplicat corect),}

ts*re;te ^sondarea in profunzime

hli

^de tip intensiv;

F

tblosindu-se procedurile sta- r="klentelor cu care apar diferi-

i

la interviu, calculul frecvenfe-

, iar problem _a r epr ezentativitdjii

f,

^{t'ap in fa!d; ancheta se poate}

I

^{la persoane} luate in mod indi-

hi.

de interviu,

in

vreme ^ce calit'icate;

se o metodd calitativ[.

hr numeroase puncte de vedere calitativd, Chelcea (2007) con- nbinatd a celor doud

tipuri

de erngl. mixed-methods research) miderd uti16, dar gi recomandd

i-

..de a practica mai mult decAt liunea ^este inspre o suprapunere

genul de calitativism riguros"

Problematica persoanelor vdrstnice infamitia _Si in societatea actuald romdneascd

Prin urmare, nu putem vorbi de un ,,rdzboi" al tipurilor de cercetdri sociologice, prin suslinerca cd, una dintre metode ar

fi

superioard celeilalte, mai degrabd putem vorbi de complementaritatea lor ^(Neuman ,2006), prin ^imbinarea c6t mai

optimi

intre metode, astfel incdt

si

oblinem validitatea qi fidelitatea cerute de cercetarea sociologicS.

Creswell (1994,

apud

Chelcea, 2007, Chelcea, 2001) distinge trei modele de combinare a designului cercetdrii:

-

designul

cu2

faze

-

cercetdtorulrealizeazd. separat, cele doud tipuri ^de cerce-

tiri

(intr-o prrnafazilcercetarea calitativd qi in a doua fazd,cercetareaaantitativd);

-

designul cu predominanJa unei paradigme

-

cercetdtorul realizeazd studiul pebazaunei paradigme, insd face apel, secundar qi la a1t6 paradigm[;

-

designul metodologiei mixate

-

amestecul paradigmelor gi metodelor se manifestd in fiecare etapd a cercetirii.

Cercetarea de

fali

urmeazd" designul ctt

2

faze: intr-o

primi

fazd am realizat cercetarea calitativd (perioada aprilie-iulie 2008),

iarinfaza

a doua am r ealizat cercetarea cantitativd (aprilie-mai 20 09).

O altd laturd semnificativ6

in

cercetdrile fenomenelor sociale este

tri-

angularea, consideratd o strategie de cercetare unde ,,cercetdtorul suprapune ^gi combind mai multe tehnici de culegere a datelor pentru a compensa distorsiunile inerente fiecdreia dintre ele" (Savoie-Zajc,2002, p.

aLl.

Prin urmare, observa- lia in ^{cercetare se face} din perspectiva a cel pufin doud puncte de vedere (Flick, 2006). Denzin (1978, 1988, apud Savoie-Zajc, 2002) identific[ patru tipuri de triangulare: a datelor, a cercetdtorului, teoreticd qi metodologicd.

In cercetarea de fa[d, amutilizat atdt triangulqrea teoreticd, interpretarea datelor ftcAndu-se prin intermediul mai multor teorii: teoria dezangajdrii qi teoria activitalii, cat qi cea metodologicd, imbinand interviul cu ancheta sociologicd.

1.4. Cercetarea

calitativl

Metodologia cercet[rii calitative este de

dati

relativ recentd (secolul

XX)

gi presupune o strategie de cercetare care utilizeazd. diferite tehnici de cule- gere gi de analizd" calitative pentru a explica, prin comprehensiune, un fenomen uman sau social (Mucchielli, 2002).

Cercetarea calitativd inseamnd studierea oamenilor in mediul lor natural de viald pentru a cunoaqte modul in care trdiesc, in care vorbesc _{ai se} comporti, dar qi a evenimentelor fericite sau mai pulin fericite din viafa acestora (Emerson, _1983, apud rutty, Rothery, Grinnell, 2005); in plus, surprinde elemente ale vie{ii sociale, de zi cu zi, care nu pot fi mdsurate prin cercetarea cantitativi (Sumner, 2006).

Gerontologii invald despre bdtrAnele din cercetarea calitativd, prin care se incearcd

si

se infeleagd, cdt mai profund, oamenii qi

viala lor, zi

de zi (Quadagno, 7999), credinlele qi atitudinile 1or (scdrneci,2006).

in

studiile reali- zate, ca tehnic[ in cercetarea calitativd, a persoanelor v6rstnice s-a utilizat, in mult

25

PERSOANELE VARSTNICE

mai mare m6sure, interviul nestructurat (povestea

vielii

sau cercetarea narativd) (Lieblich, Tuval-Mashiach, Zilber,2006; Atkinson, 2006) dec6t celalalte tipuri de

interviuri: structurat sau semistructurat. De asemenea, cele mai multe cercetdri in domeniu (acestea fiind de natur[ cantitativd), vizeazd raporturile intre ^generalii (copii-adu11i-persoane v6rstnice) (Ionescu, Bunescu,

2001; Tirhaq,

2007;

Costaforu, 2005), ignorAndu-se identificarea aspectelor mai de profunzime care marcheazd, perioada vArstei a treia.

Acesta este qi

motilul

pentru care, cercetarea de

fa![,

care vizeazd iden- tificarea qi definirea aspectelor referitoare

la

viala socio-culturali a ^pensiona-

rilor

pentru oferirea unor modele operative de petrecere

a

timpului

liber

al acestora, in scopul plstrdrii unei vieli active gi independente, este de factur6, in primul rdnd, calitativd.

Mucchielli (2002) identificd urmbtoarele etape clasice ale unei cercetdri calitative (9i nu numai) in qtiinlele sociale:

-

analiza problemei

in

general (aceasta se face, de obicei, prin documentare, fiind consideratd, ca parte teoreticb a studiului);

-

definirea obiectivelor generale ale studiului (intrebdrile, ipotezele pe care ni le punem despre problema de cercetat);

-

studiile pregdtitoare ale anchetei (identificarea cercet[rilor fbcute

in

dome- niu p6n[ la momentul respectiv);

-

reformularea problematicii (in funclie de documentare qi cercetdrile anterioare);

-

alegerea metodei (identificarea tehnicilor

qi

instrumentelor care

vor fi

folosite in cercetare);

eqantionarea, ludnd in considerare saturalia gi pregdtirea anchetelor;

culegerea de informafii prin utilizarea instrumentelor alese in cercetare;

tinerea unui ,jurnal ^de bord" pentru sesizarea diverselor probleme care pot apare pe parcursul deruldrii cercetlrii;

-

^analiza calitativd (9i cantitativd) a datelor ob{inute pe teren;

-

^revenirea pe teren pentru adeverire (validarea internd);

-

redactarea sintezelor, a rapoarlelor qi a recomanddrilor;

-

prezentarea _{ora15 a} rezultatelor (confirmarea externd).

Este de precizat cd instrumentele folosite in cercetare sunt, in general, de- finitivate printr-o pre-ancheta (cercetare pilot) care ne permite testarea schemei descriptive, a instrumentelor gi procedeelor de lucru, dar qi estimarea costurilor qi anticiparea rezultatelor (Mdrginean, 2000).

Pagii

in

cercetarea calitativd desfrguratd asupra persoanelor vdrstnice din municipiul Bragov au fost urmitorii (Neuman,2006):

confirmarea eului social (pozitiei cercetdtorului in societate);

adoptarea unei perspective

- ⁱⁿ

cercetarea de fa!6 am apelat la paradigma funcfionalist6;

-

^alegerea design-ului studiului (interviu semistructurat fa!6-in-fa![);

26

Problematica persc

-

colectarea datelor-

-

^analiza datelor

-

^p,

-

interpretarea datel<

-

prezentarearezulta In cercetarea ci

am utilizat ca metodd fald-in-fald.

Aqa cum surpr

2007;Davies,2006; Ilu prestabilite doar temele intr-un ghid de interviu

Dupd culegerer care genereazd in mod conceptualizarea gi relr 2002b). Acest tip de ar

datelor oblinute

pe

tr

trecdnd prin categoriza Strategiile de ^I

de relinut sunt cele sen a face categorii qi/sau c

secvenliald pentru a rec Aceste codf,ri s

torul cuvintelor, a eser

materialului, lucru desl

calculator.

in

urma c

interpretate in lumina p

menlionat, analiza cah (in special de timp), de

calculator de interpreti program frnd CQDAS atunci s-au dezvoltat r

calitativiqti

in

anaTiza

gram actual folosit in grame pentru cd supor (foarte

util, in

special.

existd gi anumite limite

-

introducerea fortatZ la reducerea $i ^ign, fost luate in calcul:

-

cercetarea calitatii i semi-cantitativd, pr

ii

sau cercetarea narativi)

i6t

decdt celalalte tipuri de

;ele mai multe cercetdri in raporturile intre generalii

2007; Tirhaq,

2007;

or mai de profirnzime care de fa1i, care vizeazL iden-

*.* i o-cultural5 a ^p en ^s i ona-

a

timpului

liber

al te, este de factur6, in clasice ale unei cercetln ce obicei, prin documentare, , ipotezele pe care ni

;*rcetdrilor frcute

in

dome-

;i

cercetdrile anterioare) ;

in-srrumentelor care

vor fi

gdtirea anchetelor;

alese in ^cercetare;

dil'erselor probleme care pot

pe teren;

iniernd);

ilor;

F;lrta).

h;ercetare ^sunt, in general, de-

F ^o.

^{permite testarea schemei}

lrru

dar gi estimarea costurilor

I

^asupra persoanelor vdrstnice

;1tt06):

b

ⁱⁿ societate);

3

tala am apelat la ^paradigma nmcturat fat6-in-fat6) _;

Problematica persoanelor vdrstnice in fomilia Si in societatea actuald romdneascd

-

colectarea datelor

-

^perioada aprilie-iulie 2008;

-

^analiza datelor

-

perioada septembrie 2008-februarie 2009;

-

interpretarea datelor

-

^perioada februarie-mai 2009;

-

prezentarearenltatelor cercetdrii.

In cercetarea calitativd asupm persoanelor vArstnice din municipiul Bragov am

ttilizat

ca metodi interviul, tehnica

folositi fiind

interviul semistructurat fald-in-fa;d.

Aqa cum surprinde qi literatura de specialitate (Chelcea, 2001; Chelcea, 2007;Davies, 2006; Ilu\,1997; Rotariu, Ilul, 2001), in interviul semistructurat sunt prestabilite doar temele in

jurul

_{cdrora se va purta disculia, acestea fiind adunate}

intr-un ghid de interviu (instrumentul folosit pentru a aduna datele) (anexa 1).

Dupd culegerea datelor pe teren a urmat analiza calitativd de teoretizare, care genereazi in mod inductiv o teoretizare la adresa unui fenomen social prin conceptualizarea gi relalionarea progresivd a datelor empirice calitative (Paill6, 2002b). Acest tip de analizd, contine qase operafiuni, de la codificarea iniliald a

datelor oblinute

pe

teren p6nd

la

verificarea multistrategicd

a

teoretizdrii, trecdnd prin categorizare, acesta fiind instrumentul principal al analizei.

Strategiile de lucru cu materialele obtinute pe teren sunt diverse, insd, de relinut sunt cele semnalate de Flick (1998): codarea materialului cu scopul de

aface categorii gi/sau de a dezvolta teorii, iar a doua strategie presupune analiza secvenliald pentru a reconstrui structura textului ^gi a cazului.

Aceste coddri se pot face manual, luAnd fiecare text qi decupAnd, cu aju- torul cuvintelor, a esenfialului din text. Aceastd operaliune presupune codarea materialului, lucru destul de anevoios, fbrd ajutorul programelor specializate de

calculator.

in urma

coddrii materialelor

vor rezulti

categorii care

vor fi

interpretate in lumina paradigmelor gi teoriilor folosite in cercetare. Aqa cum am menlionat, analiza calitativd este foarte anevoioasd gi consumatoare de resurse

(in special de timp), de aceea, specialiqtii au dezvoltat programe specializate pe calculator de interpretare

a

datelor calitative, incepand cu

anii

1980 (primul program

fnd

cQDAS

-

computer based qualitative analyses sofnuare). De atunci s-au dezvoltat mai multe astfel de programe care sd ajute cercetitorii calitativiqti

in

analiza studiilor efectuate, ajungandu-se p6n6 la

NVIVo,

pro- gram actual folosit

in

cercetdrile calitative,

fiind

net superior celorlalte pro- grame pentru cd suporlS analiza unor tipuri diverse de date, inclusiv imagini (foarte

util, in

special,

la

analiza focus-grup-urilor) (Richards, 2006). Desigur, existd gi anumite limite in :utilizareaunor astfel de soft-uri:

-

introducerea fo4atd a datelor in anumite categorii prestabilite, ceea ce duce la reducerea gi ignorarea anumitor elemete ce apar

in

text, dar care nu au fost luate in calcul;

-

cercetarea calitativd poate deveni, prin folosirea soft-ului, o cercetare de tip semi-cantitativ5, prin enumerarea elementelor, nu prin interpretarea datelor;

27