O noui spiritualitate

Redactare: Raul Popescu

Tehnoredactare & DTP coperti: Mihail Vlad Ilustratia copertei: Anca Tach

Pregitire de tipar: Marius Badea

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romdniei GRTIN,ANSELM

Frumusetea : o noui spiritualitate a bucuriei de a trii /

trad. din lb. germani de Monica Grigore. - Ed.a2-t. - Pitegti :

Paralela 45,2079 Con,tine bibliografie ISBN 978-973- 47 -2892-3 I. Grigore, Monica (trad.) 2

Schiinheit - ^{Eine neue} Spiritualitdt der Lebensfreude Anselm Griin

Copyright @ 2014 Vierrfuerme GmbH, Verlag, 97359 Miinsterschwarzach Abtei.

Copyright @ Editura Pa:alela 45, 2079

Ptuenta lucrare folosegte denumiri ce constituie mirci

inregistrate, iar conlinutul este protejat de legislat'a privind dreptr:l de proprietate intelectuall.

www. editurapar aJela45.ro

ANSELM GRUN

Frumusetea

O noui spiritualitate

a bucuriei de a tr5.i

Edilia

a

II-a

Thaducere din limba germane de Monica Grigore

Editura Paralela 45

Cupruus

Introducere...

I

Frumosul la Dostoievski... ...25

intre fiingi

gi senzagie

-

^{Platon sau}

Kant?...

...49 Frumusegea

lui

Isus Cristos

in

Eaanghelia dupd

Luca

^...77

Paradoxala frumusefe a crucii

in

Eaanghelia dupd, I oa,n..r j... r.. r.. r... 93 Frumuse[ea

crealiei

^...115

Frumusefea

limbii

...133 Frumusegea

limbii

la

Friedrich

Holderlin

^...137

Limba senzalionala a

lui

Peter Handke ... ...145 Limba

literari ;i

^limba

^predicii

^{... 151}

Frumusefea

muzicii...

^...155

Frumusefea artei vi2uale... ¹ 69 Frumusetea

ln arhitecturi...

...17

I

Capacitatea de a transforma

a

imaginilor

frumoase... ^I 79

Stiluri

ale frumuseqii ... I 89 Frumusetea

liturgicS.

...L97 Frumusefea

trupului. ^..,2I5

Viap

e

frumoasa

...229 Spre o spiritualitate a frumuselii...241 Estetica

;i

spiritualitatea

lui

Dorothee

Solle...

^....247

Frumusegea ca zdmbet

tandru

al

lui

Isus

-

Simone Weil..."...257

Frumuselea qi spiritualitatea moralizatoare

-

Carlo Maria

Martini ^...27I

Frumusegea

din

oameni

-

Evagrie

Ponticul....

^...285

Frumuseqea ca patrie a

inimilor -

John O'Donohue

...291

$apte

atitudini

ale unei spiritualitagi a

frumusefii...

...305 CAteva gAnduri de incheiere ...331 Surse gi

lecturi

suplimentare ...337

doresc, ca

prin

frumusege,

sl vi

lisaqi

atin;i

de Dumnezeu.

Prin

frumusefe, cred

cu

toatd thria, suntem deja

atin;i

de un Dumnezeu, de cel care este

iubi-

rea. Dar frumusegea poate ^{sf, qi} sperie.

Este

un Dumnezeu care ne scuturi, care, prin frumusege, ne pitrunde

adAnc _Ei ne deschide

in

vederea a ceva care este

mai

presus

de noi, ne

con- duce spre ceva mai presus de noi. A';a se

intdmpli

cu

locul unei epifanii,

dar

;i ^{cu locul in care}

^gasim

^{voinfa de}

^a

trdi,

mAngAierea gi vindecarea

rinilor

noastre.

Fnuuosul ^LA

DosrorEVSKI

tn ciutirile

mele pe tema

frumo- sului, am fost atins cel mai mult

de

cuvintele scriitorului rus

Dostoievski:

,,Frumuseqeava ^salva

lumea."

Aqa

ci

in

^acest

prim

capitol vreau sd

mi

ocup

mai

serios

de Dostoievski

^qi

de per-

spectiva

lui

asupra frumusegii. Despre Dostoievski ^se spune

ci

mergea o

dati

pe an

la

Dresda,

pentru

a se reculege

in

faga icoanei Madonei Sixtine.

Fiind

intrebat de ce face asta,

scriitorul

^a rds-

puns:

,,Trebuie ca mdcar o datd pe an

25

^-'

s6-mi

pot ridica privirea

spre o

figura

umanA, ca sd

nu mi mai

indoiesc de mine qi de

ceilalf

oameni."

'\bderea

Madonei,

pe care Rafael a

pictat-o

ca

pe o femeie foarte fru-

moas5, avea

un

efect

benefic

asupra

scriitorului.

_Simgea

neapirat

nevoia de a se

umple

de

frumuselea

Mariei.

Acest

fapt ii permitea si

se accepte

pe el insu;i

qi

si nu mai fie

disperat

de propria

sa

micime. Frumosul din

Maria

ii

reda increderea ir{ oameni.

in

viaga sa, Dostoievski _a

intdlnit foarte

mulqi oameni

rii

^gi

distrucrivi, iar in

romane a scris despre josnicia qi

disperarea

lor

Acceptarea

frumosului din

el i-a schimbat perspectiva asupra acestor

oameni ,,ri7".

^{A, vazut,} astfel,

frumosul

care exista

incd in

addncul

sufletului lor. Acel frumos l-a ficut

26

si

spere

ci ;i

^acei

^oameni

^se

^pot

^lasa

atin;i

de frumos,

depd;ind riul din

ei.

Tema

frumusegii apare la

Dosto- ievski

in

romanul

ldiotul Heinrich Boll

considera

ci

este cel

mai bun roman cristic pe

care

il ;tie. Bolnavul prinf MiEkin are

ceva

din puritatea

gi

fru- musefea lui Cristos coborAt printre oameni. Tragic

este

ci, in vremurile

noastre, aceasti

limpezime interioard

strdluce$te

-

spune Dostoievski

-

^toc-

mai in

aceste

caractere bolnave. in

acest

roman, scriitorul rus ne oferi o

discugie

intre ateul Ippolit

gi

prin-

gul

Mi;kin. Ippolit ii

spune

pringului:

,,Este adevdrat,

prinle,

cd

ai

susginut

odati ci

lumea se va salva

prin frumu-

se!e?

Cred

cf,

omul

are astfel de gdn-

duri frivole numai atunci cind

^este

indrigostit. Domnii mei,

spuse

el

cu

27

voce tare,

intorcindu-se citre

ceilalfl, prinqul este

indrigostit. Am vizut

asta de

cum

a

intrat. Nu

te

inrosi, prinfe,

cd

o

sf,-mi

pari riu.

Care frumusege va mAntui lumea...? Esti un crestin fer- vent?" _Qdiotul)

Prinqul nu rispunde la

aceasti

intrebare. Iezuitul

^gi

cardinalul

italian

Carlo Maria Martini,

care analizeazh aceasti pozigie

in

cartea

lui

Care frumu-

se[e salueazd,lumea?, meditdnd pe mar- ginea

ei,

interpreteazd"

ticerea

astfel:

,,Ticerea

lui

pare sd

spuni ci frumu-

setea care va salva

lumea

este

iubirea

care

impirtiqegte

durerea."

Sarcasmul

din

cuvintele

lui Ippolit

ne conduce spre

o temi importanti:

pe

de

o parte,

e

vorba

despre efectul

28

salvator, vindecator qi

izbivitor

al

fru-

musegii,

iar pe de altd parte,

despre

doui

condigii necesare

pentru

a crede

in

puterea

vindecitoare

a frumuseqii:

iubirea

qi

faptul

de a

fi cre;tin. Numai cine

iubeqte

poate descoperi frumo-

sul

in figura umani

gi

in natura.

Mai este

nevoie

_Ei

de spiritualitatea

cres-

tinf,, cu

credinga

ei in intruparea lui

Dumnezeu.

Frumosul

este

o intrupare a lui Dumnezeu. Aqa devine Dumnezeu vizibil in

materie,

in

lume. incarnurea

lui Dumnezeu in Isus Cristos

este

punctul culminant al

acestei

intru- pdri. in

Isus cel omenesc

-

^aga

^aflim

din Euangheli,a dupd, Ioan

- ⁿⁱ

^se

^arati

mdrefia

qi frumusegea

lui

Dumnezeu.

El devine vizibll. insi tot din

Cristos

vine qi lumina frumusegii, care

se

90

risfrAnge in tot frumosul pe

care

il

putem

gisi

la oameni gi

in naturi.

Am fost obsedat de cuvintele

astea: ,,Frumusefea va mAntui lumea.

Frumusegea va salva lumea.oo L-am

citit din nou

pe Dostoievski, am

citit ca4i despre el, mai

ales

pe

cele scrise de Romano

Guardini

_Ei

Zenta Maurina.

Am reflectat asupra frumusegii

care

ar trebui si

^salveze

^{lumea. Pentru}

Dostoievski, aceasti frumusele

este

opusul utilitagii. Frumosul existi

^gi

atAt. Cdnd

totul

devine

utilitate, omul

e

privat

^de

propria-i demnitate. Fird

frumusefe

-

spune Dostoievski

- ^omul

se

cufundi in disperare. Omul tre- buie si

ingeleagi

fapta mintuitoare

^a

lui

Isus: a plantat frumusegea

in

sufle-

tele oamenilor.

,,Cristos

a sidit prin El

insuqi

;i prin cuvintul Lui idealul

30

de frumuse+e, a

hotirAt ci

trebuie sa-l

planteze in sufletele oamenilor,

cu

convingerea ci,

avAnd acest

ideal in

suflet, oamenii o

si

se infrdgeasci

unul

cu

altul."

^(Zenta

Maurina,

₂₈₁₎

De remarcat faptul

ci",

aici, nu

^e

vorba deloc

despre

indemnul moral

de a-qi

iubi

aproapele.

Prin

insugi fap-

tul ci

l-am

lisat

pe Isus

si

ne planteze

in inimd

sensul

frumosului am

deve-

nit cu

togii

frati ;i ^surori.

^{Aqa reuEim}

si

ne

transformdm

relagiile pe care le avem cu ceilalgi. Frumosul trezeste

in

noi iubirea

pentru

fragi

;i

^surori.

Uneori,

la

cursuri, propun urmi- torul exercitiu: doi oameni

se agazi

unul in

faga

celuilalt. Unul inchide

ochii.

Celilalt

trebuie sd-l priveasci pe

primul

cu ochii credingei, care nu cdn-

tiresc,

nu

ingroagi, nujudec5,

ci doar

3l

caute frumosul

din

acel om. Apoi

rolu- rile

se schimba.

Prin

acest exercigiu oamenii devin

frati

si surori. CAnd

vid

frumosul

in

ceilalgi,

il

simt

;i in

^rnine.

Dostoievski e citat

adesea

pen-

tru consideraliile lui asupra frumu-

segii

cuvintelor lui

Isus

- ^{,,Omul nu}

triiegte

doar

pentru

pAine".

Iar

auto-

rul continui:

,,CAnd

nu ne

gAndim decAt

la

pAine,

plictiseala ne

face

si

devenim cei mai

rai

dugmani." (Zenta

Maurina,28l)

Ceea ce

ii hrinegte cu adevirat

pe oameni

;i ii

face

si fie

oameni este

frumosul. Pentru scriitorul rus, fru- mosul nu

este

doar un

concept este-

tic. Mai degrabi putem spune

cd,,la

Dostoievski, frumosul

congine

intot-

deauna _Ei binele.

Are

gi

o

dimensiune eticd, ba chiar gi una

religioasi.

32

CAnd

o moasi de prin vecini

s-a

sinucis, Dostoievski, intr-o

scrisoare

din

10

iunie

1876,

ia drept

cauzd a

acelui eveniment utilitatea puri.

El

considera

c5. ,,Acea

femeie a vdzut frumusefea din lume

gi

din

oameni, aqa

incdt era insetati si

facf, qi ea o

faptit nobilA." (Zenta Maurina,

281)

Totugi,

acest

mod de a

vedea

lucru- rile

a

determinat-o si dispari.

Acolo

unde nu existd noblege, nu existi niciun

sens

al

viegii. Dostoievski con-

tinui:

,,Sinuciderea acestei moa$e ^este dovada

originii spirituale

a

umanit6- tii. Omul nu

poate

trii

^doar cu

piine, omul nu

poate exista

fhri

frumusege."

(Zenta

Maurina,

282)

Dostoievski nu vrea sI ne

con-

duci intr-o lume sfAnti

a frumusegii.

Era constient cA

existi

o tensiune

intre

oocc

dorinqa noastra de frumusege gi viaga noastra

plini de conflicte interioare,

pe care, adesea,

nu

o putem considera

frumoasi. Proclami

asta

prin

glasul

bolnavului pring Migkin.

Frumusefea sufletului

;i

frumusegea trupeasci sunt ascunse,

la

acest

personaj, in

spatele

unei boli. Pentru

Dostoievski,

frumu-

sefea este ,,Nu o

figuri

bine proporgio- natd sau

senini,

ci una pe care se

luptd Dumnezeu qi diavolul, iar malurile

opuse se

ating.

Frumos este orice om consumat de doringa de bine,

chiar

^gi atunci cdnd cade

pradd picatului.

Cu cAt este mai

puternici

aceasti

doringi, cu

atdt este mai frumoasd

figura

per- soanei." (Zenta

Maurina,

283)

Tocmai de o ^faga este fascinat

prin-

qul Miqkin: cea a Nastasiei Filippovna.

El vede frumusegea

din

aceastd figura.

34

ln

^acelaEi

timp,

iEi

di

seama

ci

ea tre-

buie si fi suferit foarte mult. Prinlul recunoa$te o figuri demni ;i

^se

intreabi:

o,Numai

ci nu

^qtiu

daci

^este

;i ^{buni. Ah,}

^dac-ar

fi! Atunci totul

ar

fi salvat!" (Idiotut) Apoi

Dostoievski

descrie aceasti fafi:

,,Frumusegea ei

orbitoare era

aproape

insuportabili,

frumusegea

unei

^fege palide, cu

obraji

u$or supli qi niqte ochi arzdtori. Stranie

frumusefe ! Prinqul nu-;i putea lua ochii

de la

fotografie. Deodati

se scu-

turi" privi in jur, apoi

duse

iute por- tretul

la buze ^gi

il siruti."

^(Idiotul)

Pringul siruti portretul fiindca

^e

plin

de

mili pentru

nefericirea

;i

^dez-

nidejdea

acelei

femei.

Frumusegea

ii

arate

in

acela;i

timp

situalia

disperati a femeii. Despre frumuselea Aglaiei Ivanovna, un alt personaj feminin

J5