Protoistoria pedagogiei comparate / 22 3

NwwwnwHwmeerug

ION ALBULESCU

PEDAGOGIA COMPAruffA

Fundamente

teoretice

gi cadre

metodologice

Cuvdnt inainte de Constantin CUCO$

INSTITUTUL EUROPEAN 2016

Cuprins

Cuvffnt inainte 17

Introducere / 13

I. PROBLEMAIICAPEDAGOGIEI ^COMPARATE / 19 1. Clarificdri terminologice

/

¹⁹

2. Protoistoria pedagogiei comparate / 22 3. Etape de evolutie / 26

4. Contribu{ia institufilor interna}ionale / 39 5. Specificul pedagogiei comparute / 44 6. Caracterul interdisciplinar / 52 7. Domeniul de cercetare / 58

8. Finalitatea cercetdrilor pedagogice comparative / 74

II. METODOLOGIA CERCETARII PEDAGOGICE COMPARATTVE/83

l. Metoda comparativd / 83

2. Documentarea in cercetdrile comparative / 88 3. Etapele cercetf,rii comparative / 90

4. Metode gi tehnici arxiliare de cercetare

/

¹⁰¹

4. 1. Metodele socio-istorice

I

¹⁰²

4. 2. Pr oblem-approach / 104 4. 3. Metoda anchetei / 107

4.4. Clasificarea

/ lll

4. 5. Metode qi tehnici statistice / 115

4.6. Anahza de sistem

/

¹¹⁹

4. 7. Analuade confinut / 120

Bibliografie / 129 R6sum6 / 137

I. Problematica pedagogiei comparate

1.

Clarificiri terminologice

Pedagogii comparativigti intAmpind adeseori

dificult[fi, in

cercetirile lor, din ^cauza lipsei unei terminologii unitare gi a

unor criterii de

comparalie

ferm

stabilite

gi qtiinlific

fun- damentate.

in

literatura pedagogicd poate

fi

int6lnitd atdt expre-

sia

,,pedagogie comparatd", cdt

gi

expresia ,,educafie ^com- patatd". Prima expresie conline termenul ,,pedagogie", ^care desemneazd

o disciplini gtiinlificd,

cea de-a doua conline termenul ,,educa!ie", care desemneazd un proces, un fenomen social gi

nu

gtiinla despre el.

Din

acest punct de vedere, am putea spune cd

prima

expresie este

mai

adecvatd

qi

totuqi, poziliile fala de utilizarea ei sunt diferite. Incd de la constituirea

ei

ca

disciplini

autonom[,

unii

autori nu au fost de acord cu utllizarea sintagmei,,pedagogie comparatd". S-a considerat cd o asemenea denumire s-ar putea referi exclusiv gi restrictiv la comparalii in materie de g6ndire, de teorie pedagogicd, ceea ce ar indrepta abordirile mai degrabi spre doctrinele pedagogice comparate, o componentd a istoriei pedagogieil.

in

lumea anglofond s-a impus, aproape exclusiv, denu- mirea de ,,Comparative Education", pentru a desemna aceasti

t Maurice Debesse, Gaston Mialaret, Traitd de sciences pddagogiques, volume 3, Pddagogie comparde, Presses Universitaires de France,

Pais,1972.

19

PEDAGOGIA COMPARATA

qtiinld- Pedagogii

din

SUA au recurs qi

la

alte denumiri mai

potrivitg poate, studiului sistemelor educative

_striine:

,,International Education', gi,,Foreign Education,,, folosite, mai

1u[say

mai pufin, cu acelaqi

,"rr. in

lumea francofond, Jullien

de

Paris

a folosit

sintagma ,,Education compar6e,, pentru a desemna noua gtiinfd pe care

o

propunea.

Mai

apoi, renumili autori, precum Alexandre Vexliard _sau Maurice neUesse

li

Gaston Mialaret au preferat sintagma ,,pddagogie Cornpurl";.

Totuqi, s-a

folosit qi

sintagma piopusd de

lillien

de ^paris,

asocialia

comparatigtilor

de limbe

francezd _numindu-se Association Francophone d,Education Comparde.

in .outi"f

germanofon continud

s[

se foloseascd diferife denumiri.

inci Friederich

Schneider

a

recomandat

folosirea

sintagmei

,, Vergleichende Erziehungswiss _enschaft ', ($tiin!a

.o-pu.utiG

u educaliei), dar se folosesc frecvent qi sintagnelb

,,V.r!l"i"h*d"

lj$gogit"

^@edagogie comparati),,,Vergleichende

frd"tt-g;,

(Educafie

comparatd)

9i ^chiar

,,Interirational padagogii-,,

(Pedagogie internafional[). Fnrz Hilker opt"arl,,'-io

vergle.ichende Pridagogik eine Einfiihrung

in

ihre- Gescitichte (1962), pentru denumirea de ,,pedagogie comparati,', deqi con_

siderd

cd

semnificalia _semanticd

1

termenului ,,pedaiogie;, (format din cuvintele grecegtipais ^_ _{bdiat gi}

agon:;il;;t

nu mai

corespunde

in prima _sa

parte, pentru

cd

educafia cuprinde ambele sexe gi se extinde aiup.u adulfiloE iar partia

i 9:y .

cuvdntului (agon) inseamnd mai

mult a."at

"a"*fi",

deoarece include procesele de cregtere gi formare. Agadar, denu_

mirea de_ ,,Pedagogie comparatd,, s_ar referi

la

disciplina care uneqte clarificarea teoretic[

cu

acfiunea

practici, in timp

ce

,,!jii$_a

educaliei comparate,'

s-ar

ocupa

numai cu

teoria gtiinfificd a educafiei. Nici

in

spaliul hispanofon nu s-a ajuns ra

un acord

in

acest sens. Juan Tusquets (Teoria y

prdctici

de la

Probl ematica pedago giei comparate

Pedago

gia

Comp arada, 1969) recomanda sintagma,,Pedagogie comparatd", denumire folositd ^{qi de} asocialia spaniold a compa- ratMgtilor. Federico Ferrer,

in

lucrarea Educaci6n Comparada:

fundamentos tedricos, metodologia

y

modelos (1990),

igi

ma- nifestd dezacordul

fald de

utilizarea sintagmei ,,Pedagogie

comparatd", considerdnd cb

mult

mai

potriviti

este sintagma ,,Educafie comparatd" utllizatd ^deja

in

literatura de specialitate din Anglia, Fran[a, Spania etc. $i in opinia lui Jose Luis Garcia Garrido2 sintagma ,,Educalie comparatd" este cea care intru- neqte mai multe condifii pentru

a

denumi aceastl gtiin!5, din urmitoarele motive:

1) este cea mai apropiatd de terminologia folositd in plan inter- nafional;

2)

cunoagte o mai veche tradilie, ^care incepe

in

1817 cu Marc- Antoine Jullien de Paris;

3)

este cea mai adecvatb din punct de vedere semantic, pentru cd face referire atdt

la

obiectul cercetdrii, cdt qi

la

metoda folosit6.

Denumirea de ,,Pedagogie comparatd" nu

i

se pare con- venabili, considerdnd cd nu pedagogia,

ci

educafia ca sistem social este aea care se compard cu adevirat.

in

ceea ce ne privegte, optdm pentru utilizarea sintag- mei ,,Pedagogie comparatd", care se regdsegte cu precddere in scrierile pedagogice rom6neqti anterioare3. rJtilizarea denumirii

2 Jose Luis Garcia Garrido, Fundamente ale educaliei comparate, traducere de Paula Braga, Editura Didacticd gi Pedagogic5, Bucuregti,

1995, pp. 83-84.

'

^{Nici in pedagogia} romdneasci nu a existat un consens cu privire la denumirea disciplinei. Iosif Antohi a propus utillzarca demunirii de

,,qtiin{a educafiei comparate"

in locul celei de

,pedagogie 21

PEDAGOGIA COMPARATA

de ,,Fducafie comparati" in

lucririle

elaborate in limba englezd, sau

in

cele care

vor

sd se ralieze terminologiei consacraie in plan internalional prin acestea poate

fi

inleleasd gi prin prisma faptului

cd in

limbajul pedagogiei anglo-saxone .education,, este sinonim cu ,,pedagogie".

$i

^{atunci, arati} $tefan Bdrsinescu, ,,...e ^{firesc ca}

in

!6rile anglo-saxone sd se foloseascd expresia educalie comparatd sa:u educalie comparativd, fiindcd. acolo termenul de educalie face double emploi, denumindu-se cu el a16t educalia ca proces cdt gi pedagogia ca teorie sau qtiinfn despre acest proces"a. In limba romdnd se face deosebirea intre pedagogie

qi

educajie,

ftr6 a

se ajunge

la

confuzii. Desigu, abordarea comparativd este centratd

pe

educalie,

privitd

ca fenomen social, ca o formd distinctd a conEtiinlei sociale deter- minatd, qi determinabild

prin

evolulia

culturali

a unei naliuni, dar gtiinla carcrealizeazi o astfel de abordare este pedagogia.

2.

Protoistoria

pedagogiei comparate

Demersul de a stabili identitatea qtiinfei comparative a

educaliei,

prin

clarificarea

istoriei

sale, ptesupune luarea in consideralie

a

contribufiilor semnificative aduse

in timp

la conturarea unei astfel de abordiri.

in

domeniul educaliei s-a recurs mereu la comparafie. cele mai vechi texte referitoare la educafie, pe care istoria

ni

le

oferi,

conlin aprecieri de naturd comparativd. cdldtorii antichitelii s-au ardtat deseori interesali

comparatd" (vezi

Iosif

Antohi, ,,Obiectul

qi

sarcinile _$tiinlei

,

^educaliei comparate", in Revista de pedagogie, rtr. 9, 196,1 , p. iZOl'.

'

$tefan Birsdnescu, ,,Reflecfii cu privire la pedagogia comparatd',, in Revista de pedagogie,w. 12, 1968, p. 13.

Problemqtica p edagogiei comparate

de activitdlile educative ale popoarelor pe care le-au vizitat, compardndu-le cu ale lor. In Antichitatea ^greacd, pentru atenieni comparatiile

in plan

educativ

cu

spartanii constituiau o obignuinli, ^a$a cum o atest6, de exemplu, Platon. Elemente de analizA comparativd intilnim gi in scrierile lui Xenofon, Aristotel, Plutarh, Cicero, Tacitus $.a.

in

Antichitatea greco-romani recursul la comparalie ^era frecvent, inclusiv in ceea ce priveqte educalia, abordare preluatd, mai apoi, intr-un fel specific, gi de

Sfinlii

Pdrinfi

ai

Bisericii cregtine. Clement Alexandrinul, ^de exemplu,

in

lucrarea Pedagogul

s-a

ardtat deschis fa16 ^de cultura anticd ^greacd, incercdnd chiar

o

conciliere a filosofiei grecegti cu doctrina cregtin[, considerdnd cd filosofia greacd

ii

este necesard creqtinismului pentru intdrirea credinlei sale.

Fic6nd

o

comparalie intre elenism gi cregtinism,

el ii imputi

celui dintdi numeroase erori, recunoscdndu-i doar cdteva adev6-

ruri

r[mase

in

germen, adevdruri pe care doar cregtinismul le poate desdvdrgi.

In

domeniul moralei, Clement Alexandrinul opunea caracterului eminamente practic

al

comportamentelor etice, promovat

de filosofii greci, principiul

universalitilii moralei cregtine. Interesul pentru comparalii s-a estompat, mai apoi,

in

Evul Mediu, cultura cregtind de atunci pundnd un mai mare accent pe unitate, decAt pe diversitate. O evidenti tendinfi uniformizatoare

se reglsea in

majoritatea manifestdrilor educative.

in

timpul Renagterii, interesul europenilor pentru tot ce era exterior

culturii din

care fiecare frcea parte incepea, incet-incet, sd se amplifice. RespingAnd autoritatea autorilor medievali, umanigtii renascentigti, de la Peftarca qi Pico della

Mirandola

pAnd

la Galilei qi Da Vinci, au fbcut,

prin preocupirile lor,

si

renascd numeroase idei qi doctrine apa\i- ndnd antichitdlii greco-latine, precum platonismul, stoicismul, epicureismul, atomismul etc. Operele anticilor, privite ca fiind

sursa inlel ep ciuni i, er au analizate, comp arat e, v alor izate.

23

PEDAGOGIA COMPARATA

Relatdrile de cdldtorie cu

privire la

modul

in

care se fbcea educalie ?n diverse rocuri au

iporit

in epoca modernd. La sfhrpitul secolului al

XMII-lea

se producea insd

o

importantd schimbare

in

interesul pentru comparaliile rcalizate

in

mod deliberat qi sistematic, extinse la aproape toate ariile sau sferele activitdlii umane qi, mai ales, la institufiile sociales. Motivatia acestui interes pentru comparalie trebuie ciutatd

in

izvoarile Iluminismului.

unul

dintre acestea

a fost

rafionalismul. La aproape

toli

iluminqtii, aratd Jose Luis Garcia Garrido, intdlnim preocuparea pentru comparafie, ca

o

consecinla a inclinafiilor lor ralionaliste. Putem spune

cr

adevdratul motor al

tend#elor

comparatiste, care de atunci s-au dezvoltat continuu, s_a aflat in L'Esprit des Lois (1748) de Montesquieu, care,

ftrd

indoiald, a

deschis calea pentru ceea

ce

mai tdrziu se

vor

numi politica comparatd

gi

_{dreptul comparat.}

Tot

Montesquieu esie con_

siderat, de cdtre Maurice Debesse, drept un precursor al _Etiinlei comparative

a

educatiei6.

in

ultimele _decenii ale secolului'al

XVI[-lea

^gi mai ales in primele decenii are secolului al XIX-lea

a inceput sd fie folosit termenul ,,comparat, sau ,,comparati,, in

titlul

unor lucrdri gtiinlifice aparlindnd unor domeniii precum anatomia (de exemplu, Johann Wolfgang Goethe,

primi

_schild

la

o.introducere _generctld

fn anatoiia

comparatd, 1775),

lingvistica (de exemplu, Frar.o Bopp, $tiinta

lingvistic'ii comparate, 1816), literatura (de exemplu, Nodl_Laplace, Curs de literaturd comparatd,1816).

in

acest context inielectual au apdrut qi lucriri care, intr-un fel sau altul, se refereau la educafia comparatd.

5 Jose Luis Garcia Garrido, op. cit., p. 22.

u

Yuyt:.

Debesse, ,,eu,est--ce que i,dducation compar6e,, , in Bulletin de la Societefranqaise _de p6dagogie,nr. 125, 195g.