• Nenhum resultado encontrado

rErGE vrcToRra

N/A
N/A
Protected

Academic year: 2023

Share "rErGE vrcToRra"

Copied!
7
0
0

Texto

(1)

Titlu

original (eng.): THE STRONG SITENT

Colectia,, EL gi EA,, -Descrierea CIp a Bibliotecii Naflonale

rErGE vrcToRra

Dragoste de

sori/ Vicoria leigh

Traducitor: Carmen Brdndusa

niza

B^ucuregti: ndimra

5i ripo&mnaAlcris, 20 1 g.

rsBN

978_606.735_243_5

l-

Aurelian Micu (Editor)

I[.

-

Alexandra piripitsis (Redacor) 821.111.

31:135.1

VICTORIA LEIGH

Dragoste de sord

Traducerea giadaptarcain limba romdni de:

CARMEN NRNNIUSN BORZA.

Editura 9i Tipografia ATCRIS

(2)

Ultimele

apartlii

ale colecliei

"EL ;i EA"

1041

Fayrene preston

1042

patti Beckman

L043

MaryleeAnderson

1044

Betta Longforth

1045

Dorothy Cork

1046

Charlotte paine

1047

Carol Bogolin

1048

Alice Hanison

1049

Susan Smith

1050

Mary Iflibberley

1057

Miranda Lee

1052

Renee Shann

1053

Barbara york

1054

Lisa Cran{ord

rc55

Ann Hurley

1056

Ramona Stewan

L057

Brooke Hastings

1058

Bethea Creese

1059

Kate Freiman

1060

Teresa Dawson

1061

Renee Shann

1062

Gail Douglas

1063

Monica Lewty

1064

kigh Stanford

1065

Kristen Robinette

1066

Susana Thorson

1067

Norma Jeffrey

-Cdnd inflorepte liliacul -Sensul vielii

-De un milion de ori, miine -Birbatul altei femei -Firi regrete -Iubire qi onoare -Jocul dragostei -Dragoste gi uri

-Frumoasa fermieri -Datorie de onoare -Dragoste devinzare -Un test dificil -Dragosre

9i indoieli -Misiune dificili

-Focul crealiei -Speranqa nu moare -kractia mirii

-Domnila din Cipru -Zeila cu pirul de aur -Festiyalul vinului -Birbatul porrivit -Vreme furtunoasi -Dorinqi nesriviliti

-Balsam pentru rinile trecutului -Iubind cu speranti

-Dama de companie -Nodul strAns al dragostei

Capitolul L

-

Gata, Mifmif!

Mica Helena era

considerati

suficient

de sofisticati

de ciitr:c

pirinlii

ei

pentru

Lparticipala orele

lui

Brit, dar totus,i l)rca tandrd

pentru

a

fi

fibdatoare. Evident,

in

secret, orele

;l('clca o plictiseau gi pe Brit.

- Mifmif, spuse Helena din nou, privind ceasul

de l)crcte.

- DL,

dragil, spuse

Brit. inci putin. IJrmeuil

vdntul,

li'tcle,

fognetul frunzelor...

'f'uturor le pldcea secvenla aceea, mai ales, dupd

pirerea lrri []rit, pentru cil

eru cea

finalI.

Dar puteau

si

gregeasca

lxlrtru

cd. erau prea nerabddtoare sd plece.

llr:it

privi pozi{iile fetelor.

Marcia Plump era

puternicl,

vrrrr joasi,

in

stare sa doboare uqile, Leonore era delicatil ca

o

llrizit, Janette...

-

Gata,

Mifmif!

spuse Helena

triumfltor,

cAnd lecfia se tt'r'nrinli

in

sfArsit.

(3)

Fetele de la St. Hilda

se

pregiteau si plece

acasd.,

pentru ci orele de poziqii de balet luaseii sfArsii.

'

cit

inviqaserd oarc

din

ce re predase

.ri erir";id'id oi"

umeri

in timp

ce-9i fdcea bagaiul pregitindu-se

a. pt..rr..

Fusese ingrijoratd,la inceput,

p.niru in

^g^

era

firea ei, dar domnigoaraAsquith, qefa^, z|rmbise

indulgen

t. --' --^

" .}rug

mea,

pdrinfii nu

cer rczultate notabile.

Vor

ca

fetele

lor si profite de

ocazie.u

,; ,. int

ilneascd,.Vorbeste cu domnigoara pidcock...

Domnisoara pidcock era maestru

muncal.

-

... ca de cele mai multe

ori

fetele

nu

se

intorc

pentru orele

ei,

dar atita,rimp car ea.

poatesi

cd.nre

t^

piun

iiuiurii

Lunii

sau Sinius de

iarni,pirinqii

sunt mulqumitj. Suntem-o

$.ogi moderni,

a;a

cd,r.rt.gt.-t.

de

mustriri

de

constiinti.

. lrit

se scurise,

dar

niciod,ati

nu reusir. ,l i"agl.rrie

slujba Lceea,

decitpentru

banii buni pe care_i cfutiga. Si_ar

fi dorit si obqini si

rezultare.

ii

pUceau

copiii

gi voia

si-i

invefe ceva,

nu doar si le

ofere

un mijloc a. p.*...r.

u

timpului liber. Totu;i, cigtiga bani,

iar

banii ii tr.buiau...

Lafel.

Se intunecase

deia, cAnd

Brit termini de

completat

raportul

scolar

zilnic

gi plecd de ta

st. Hilda. cand uiro

re ajungd'la apartamentul

lor

din suburbie, va

fi

noapte.

s;.;;

ca mdcar

de

data asta

sora

ei, Cara,

si-i fi

Hsat

lumina

de

afard'

aprinsi. pe timp de

iarnd,,

cind

se

intuneca

atatt de devreme,

uu.r n.uoi. de putini turina. Dar cara eru

-

probabil inveliti cu.pitura il..tri.i ;i-si ficea unghiile

cu

ojd, uitdnd desigur de

cini. Iar

dacd.Brit

i_ufi

spus ceva de

lumini, Caru i-ar fi replicat dut.e, ,,Dar Brittie, tu

VICTORIA TEIGH I)RAGOSTE DE SORA

irrtotdeauna

imi

spui

si

economisesc bani".

llrit

qtia

ci

deseori aqa se

intimpla.

$i era nevoitd sil facil t'cotromii. Era

bine

pldtita,

dar

salariul

ei

ajungea

cu

greu

lxlntru dou[

persoane. Caruera

inscrisi

la o gcoali de balet

se

umpi ;i

exclusivistd.Dar

totCaraii

promisese cdintr-o zi,

t':r va

fi

aceea care le va scoate pe

amindoui din

sdricie.

$i, pe Idngd,asta, Caraaveaun zdmbet

atitde

dulce... Iar rrurrni gi tati igi doriserd intotdeauna. ca ea.

si

reugeasci.

S[-i ofere Carei o gansi. Nu

ci

sora ei ar fi fost

in

stare de

lul

asemenea devotament.

Dar Brit nu mai

vedea nimic

;rttrnci cAnd venea vorba de sora ei mai mici..

llrit

fusese

o

dezamilgire

pentru pirinqii lor.

Stiuse asta irrcri

de la

vdrsta

de

sase

ani.

Fusese

un copil mult

mai

rlt';tcpt decit

Carala aceeaqi

virsti.

$i acum igi amintea cu

t'ltritate

vorbele

piringilor

ei:

-

,,Willis...itj pierzi

timpul

cu asta" spunea mama ei.

-

uDr,

Edith, oftatrtdl lor.

Am sperat

si-ti

mo$teneascd

l;tlt'tttul."

llrit

gtia la ce se referea

tatil

sdu,

cind

vorbea de talentul rrurnrci.

Edith

fusese dansatoare. Se

cisitorise cu Villis

rlrrlxi succesul

amt

cu baletul

Hinteiland,

succes care desi lirscsc mare, nu depigise granilele Australiei, succes pe care rrrr-l

mai

repetase

dupi ce se cisitorise cu Edith. Dupi

t':isiitorie, Edith

rimisese

insircinatd cu

Brit,

se ingrigase gi rrrr-;i mai continuase carieru. $i ea nu-i mogtenise talentul, l:rr

trrtll

ei

ii

repeta

lui

Edith

zi

de

zi

acest

lucru. Brit, fiind li'ti1i

degteapti, inqelegea de fiecare

dati.

Asclrlta aceste discuqii

din

spatele

ugilor

inchise. Apoi, irrtr-rr zi,

o

auzise pe mama sa,

spunindu-i tatilui

ei ca at

fi

(4)

ITCTORIA TEIGH I'IIAGOSTE DE SORA

Iar cirnd Cara se niscuse,

o

idolatrizase

pur

gi simplu. De

mici

sora ei iqi dezviluise talentele de dans

^ro^rr,ii gi

incercase

din tot

sufletul s_o afute.

Doar ci...

$ansa ei.se

lisa a;teptatil. Brii

avea aprcape douizeci qi sase d,e ani, iar

Can

a,rca dejanoudsprezece. gi era

frumoasi. Nu

cum fusese ea la

nouis prrrrrirni... ,,u;

lyt:t: de noapte,,...

ata

cum ii

spunea adesea

tatdl

ej, bdtind-o

pirinte;te pe

cap.

-

,,Egti un

fluture

de noapte, dtaga mea.,,

,.Poate_ci n-o jignise de bundvoie. poate dorise

s-o

alinte. Dar Brit se simtise a$a cum fac

adesea adolescentele nesigure pe ele

_

o

fiinqi uritd,,".d;;;

,J

nesuferiti.

bine si

incerce

si mai faci un copil,

care

si

re continue succesul. Si Brir fusese

atitdefericiii, incit

o

iunirrI Cr.,

inainte ca ea sd.se nasci.

. Dupd ce murise

mama

ror,

mitus

a Truda

venise

si locuiasci cu ei. gi

deseori obignuia

si

spund,

privind-o

cu

adoru[ie

pe

Cara:

-,,In

casa asta nu poate

striluci

decAt

o singuri

stea!,,

Apoi murise

tatdilor.

gi

in urmi

cu cd.reva

t,ini

qi

*jirqu

lor,

Truda.

-

Cred cd.

ar

trebu,i

si-mi

gisesc

o slujbi,

spusese intr_o

zi cu nefericire in

gras

cari, vdzind cI veniiurile ror

se micgoraseri simfltor.

Iar

Brit

se simqise

nevoiti si

spund:

- Dnga mea, tu trebuie si-1i continui studiile ca

sd

ajqrsi

cineva.

Ii diduse

Carei o sansi.

Autobuzul ajunse in apropierea blocului lor. Brit

;rlxisi pe butonul de oprire gi cobori. Stalia eru

la

t'incizeci de metri de casi, iar Brit putea si

vadd

inci

rlirr acel

loc intunericul in

cnre era scufundat

blocul lor.

(

ltra uitase si-i aprindi lumina. $i probabil

cinase

fird

('il .

lnima incepu sd-ibatd mai repede cind vizu ma;ina Irri John parcxd" in

faga

blocului lor. Deci, John

le

l'ricca

o vizitil in seara

aceea.

Micar atitabucurie

avea

;i

ca!

Urci sclrile cintind

de fericire.

(lara nu-si

ficea unghiile cu oji.

Studia niqte

partituri l)c care i le

adusese

John.

Acesta

era pu{in mai

mare

rlt'cit Brit qi

alesese aceeaqi

cafiefi, pe care o

a\usese

tltt[

1or.

llrit zimbi

cAnd capul

blond

al

bliatului

se intoarse spre t'rr radios.

l)a. Poate cd

Brit

eraa;titde naiv[

incit si

creadd" cdJohn

l;t'rris simlea ceyl pentru ea. Dar ii rimisese

speranta.

Mricrrr atdtl EL era

fericiti

gi aga.

-- Cred cd, n-ai

awt o A

prea grea, spuse Cara

indignttd v;izind schimbul radios de priviri dintre cei doi.

Pari pnxrspiti. ca o floare. Doamne, gi eu cAt m-am plictisit!

llrit

igi privi sora cu

compitimire.

Se sim{ea prea

plini

de rlllrgoste

pentru

amAndoi ca sd se supere pe

micile

riutdgi

;rlt'

surorii

sale.

-

Ai venit la noi

la

cinill

il intrebi

ea pe John.

*

Asa de tfuziu cinali voi doua?

-

Drca e drdguqi Cara sd ne gdteasci ceva...

(5)

t0 1TCTORIA IEIGTi

-

Eu? Nu pot! Am stat pe poante toatTa ziua.

Si Brit stituse in picioare, fusese driguqd, nu se eneryase pe

nimeni

tottd, ziua!

*

Glurneam, Cara.

Stiu ci ai muncit

toatd

ziua. O si

pregdtesc eu ceva. Mie

nu

rni-e foame. Arn mSncat destur ra prA,nz,la scoali.

_ in timpul cinei, John le povesti

lui, intitulati Crucea Sudului.

Caru

moment dat gi interpreti spontan talentata!

In timp ce se

invirfea

gi se unduia, cei doi

ticuri

o riniste

mormantali. Frofilatd pe funcrar,r feresfrei, de unde'se

vecleair luna

si

steleie, Cam ardta ca

o rdrnii,

parcaireaid, l'antasticd.

Frob:rbif acelasi

{*cru

iX

simtisc si .frihn, irentru

cd. o

privea fascinat.

Apoi

se uira- [a

Brit cu

och,i

sr.i{ucitorl

r{c mu{funaire, iar ea

aprobi

rnAndrd

din

cap.

-

Crec{ c-ar

trebui si

evoluezi

in

Europa, spuse Jo}an.

Acolo

fi

se

vor

oferi nenurndrate sanse.

-

A$a creci si eu, spxlse {,.ara cu entuziasm,

-

Dar, dtaga mea, protestd Erit, trebuie sd exisfe si aici o sansa

pentru tine.

T'aientul o fecunoscut orir.rncle

i*

lurne.

Dacd destinu{ tdu esfe sd f}i vedeti

-

si nu

mi

inc{oiesc

-

vei

ajunge vecXeti.

-

Dar rtrc ce

si n'

pXec? protesti. Cara fird. prea

multi

convingere, Aite fete r{e ce pleaca?

Da' cara era nelioidrAti.

Futea

si

flamanzeasci ?ntr-o

*ransardS, ci.

tot

ni-r fdcea nimic pAnd

nu

venea c{neva tra ea ca s-c salveze.

subiectul operei se ridici la

un

penfru el.

Era

I}ITAGOSTE DE SORA

-

Baletul

cigtigi

teren si aici, spuse incet Brit.

- Ciqtigi

teren? fdcu Caru cu

indoiali.

-

$i eu simt

ci

a$a se intAmpld, spuse John ridicindu-se nr picioare. Dar eu

nu

mai am timp.

Ar trebui

sa-mi incerc norocul

in

Europa. Acum

trebuie si

plec. S-a

ficut titziu.

rllc-lltumesc pentru masi, Brit.

- Mie nu-mi mulpmesti pentru

interpretare?

intrebi

t,;rra alintAndu'se.

-

gtii

bine cdda,zimbiJohn,

dar nu la fel cum

iizimbea

Iul Brit, gi Cara stia asta.

Dupi

ce John pleca, ea spuse cu voce acra:

:

Muzica

lui

nu-i

buni

de nimic.

*

Credeam

cI promite,

spuse

Brit

uimitd.

-

Nu

tiai

dat seama?

-'Nu

am urechea

forrnati,

a$a

c

tine, draga mea,

zimbi

lir"i[.

[]rit

stia

ci

sora

ei

rdsfi4at'i vdzuse

privirile dinrre

ea si lrrtrrn, asa

cl-i

ingelegea resentimentele.

(,ara

isi privi

sora speculativ.

tsrit nu

fusese niciodata

ir r nnoasi, dat avea farmec, era du{ce,

buni

gi ca{ma. Cara se I' rn rrc{inigtiti. Din experientd, gfia

ci

bdrbaqii erau mai atrasi

, l, ' {arinec

decit

de fiumusete. Si cu siguranti John nu ficea

,

,r'r[)tie de la regula. Vazuse stralucitea din clchii

lui

atunci

{ .r,n(l cl privise pe Brit.

lir

uita la sora ei mai mare cu

ochi critic.

Octrata, fusese ,riL

,rrtafi

de maturitatea suavd a

lui Brit,

chiar de

la

virsta

,

i'

:;1isc ani. $tia

c[

e

mult

mai sofisticatd decAt ea. $i actlm,

ii

rlrnu"rZeci

si

gase

de ani, era [a fe{ de proaspdti

ca la ,,i,l 'xrrl:zccel

11

(6)

t2

L3

-

Unele eleve ale tale nu te

suporti,

spuse Cara.

-

Sper

ci nu e

vorba

de

Helena,

rdie Brit. Stii

ci_mi spune

Mifmifi

-

Cum le

supo4i

pe scroafel

e

alea mici?

- Hei, nu vorbi

asa despre elel

Nu meriti.

Uneori sunt

impertinente,

dar, ce vrei?

virsta.

Nici eu nu

mi

ras cdrcatd

in

picioare.

YICTORIA TEIGH I)RAGOSfi DE SORA

,, Nu cred c-a fost frumos

din

partea mea

si nu'l

ajut pe Willis,

mai

ales cd, am stat

in

casa

lui. Dar

am

preferat

ca

hirnii acegtia si ajungil pe mdinile cui ii merita

cu

lrlcvirat."

Mituqa Truda

ii lisa

ei bani? Dar

nu

spunea

ci

,,tn casa

ilsta nu poate

striluci

decAt

o

stea"? De ce nu-i

didea

banii

( lrrrei?

,,CLrn,

continua

ea,

ya fi

capabilil

- gi trebuie si

fie

t'rrpabili, si-gi poarte singuri de

grlja.

Are talent gi

nu-gi

picrde timpul

irosindu-qi-1.

Dar tu, sdricula de tine,

s-ar

l)utea

si nu

ajungi undeva

niciodatl

De asta m-am gAndit

sri-gi las suma de..."

Brit reciti cifrele de

trei

ori.

,,Voiam

si

las

ordine in legiturd cu felul in

care

si

te lirlosesti de ei. Dar

sfituitorii

mei mi-au spus

cI lavirsta

ta rrrr mai

ai

nevoie

de

aga ceva. Sunt bdtrdnd, qi poate

din tltrt^

asta

imi

place

si

dau sfaturi. Cred cil ar fi, mai bine

si

l:r;i pe cineva si-1i

spunl

ce

si

faci cu ei. Cu toate astea, eu i1i l:rs banii ca pe

un

dar. Las la latitudinea ta sd alegi calea

t'orccti.

$tiu

cI

vei face ce va

fi

mai bine. Suma i1i aparline irr totalitate.

$till ci tu

ai crezut mereu

ci nu

te iubesc. Dar n-a fost

;rl;r. Poate cd n-am procedat corect. Dar

iana'md" qi g;inrlcste-te la mine cu infelegere.

Atlio, dulceamea

nepoati.

Cu dragoste, mituga Truda."

Ilrit

puse scrisoarea deoparte. Cuvintele pe care le citise I'iu'('ru.r

ireale. Yilzindu-i privirile pierdute, Cara ii lui

:r'r'istxrrea

;i

incepu s'o citeasci.

-

Ai dreptate, c6.stigi bani, spuse Cara repede,

cara

nu

voia ca sora ei si-gi schimbe sluiba cu una mai prost

plititd,.

Banii

ii amintiri de

altceva.

-Ai primit

nigte facturi prin

po;ti.

Bani,bani,bani. peste

tot

trebuie

si

arunci bani!

Brit didu cu

ingelegere

din cap. lui primul plic gil

deschise

obositi.

Era

o

facturd,

desjd de

piperate)

,uri

o

anunfa data limita a platjlor orelor Carei. Iar cea

de-a doua...

O

scrisoare

de la

mdtusa

lor,

Truda

,

care

murise.

Ce

ciudatl

si

primegti scrisori de la oameni care nu mai sunt...

,,Dragamea Brit, citi ea in

glnd, cind

vei

primi

scrisoarea aceastavei gti

ci

nu mai sunt. Am dat indicatii

si

qi se

trimitl

scrisoarea

dupi

ce voi...

muri.

N-am

fost o femeie

bogatd.,

dupi

cum sdi.

Dar

aveammai murEi bani decat

auezutat{r

tdu;'

Bani de la mitusa

Truda?

poate ca batrina

sffAnsese

citjvabinufi

pe care voia si-i lase nepoatelor sale,

binutj

cu care pureau si-gi pldteasci cheltuielile pe o

luni.

,ndm inceput cu

putini

bani, d.ar

sfituiU

de

nfte

oameni competenfi

;i binevoitori,

am ajuns sd am o

mici

avere.,,

O

mici

averc? La ce se referea?

(7)

I)ITAGOSTE DE SORA

- Du.

Poate

cil ai dreptate, spuse Caru ftecindu4i

rrriiinile. Deci eqti bogatdl

-

Nu chiar.

-

Eu aq putea face

o

grilmaddde

lucruri

cu banii tdi.

-

Ca de exemplu?

- Mia; cumpira

o maqini cu care sI

mi plimb prin

oraq,

pt

la magazine,

-

Serios? Cara, dar carieru ta,?

-

Glumeam,

igi reveni

ea repede.

Bine, tot cu

maqina n)-a$ putea plimba

prin

orag sd-mi gisesc ceva de lucru.

-

Dar asta o poate face gi

un

agent.

- Du un

agent

nu

poate

si fie

la

fel

de

convingitor

ca

rrrine.

-,$a

e, spuse

Brit privind

cu dragoste

chipul

frumos al srrrcrii sale. Ce

li-aimai

cumpira?

-

Haine. Dar

nu din

astea, ieftine.

Brit, mi

ingelegi, nu-i

rr;rr? Nu

pot si

arilt ca

o

sdrintoacd. Nu

mi bagl

nimeni

in

sclmd aga.

-

inqeleg.

-

Hainele te fac rcmarcatil.

-Dar tu

egti gi aga frumoasd, Cara.

-

Frumoasi! pufni ea.Du tu, Brit, ce ai de

gind

si faci cu ei?

-

Mai

intdi

plec de la St. Hilda.

-

Crezi

ci-i

bine? La

urma urmei, de

acolo

ai un

venit

sigur si substangial...

-

Da, amun salariu bun, dar n-o

si

mai am nevoie de el.

-

Nu. Afa e. Tu n-o

sI

mai ai nevoie.

-

Nu mai

fi

aga de

sensibill,

draga, St. Hilda

mi omoari t'rr zile. Am urit postul

dsta

din prima zi in

care m-am

t5

***

Dupi ce termini de cidt

scrisoarea, Cara

o privi

cu

neincredere, agacum ficuse gi

Brit. liirt

rusora ei, recitise de

tr13ri

suma pe care mituqa Truda i-o lisase mosrenire.

-Bd,trA,nd,

nebuni!

spuse Caru

cuniduf.

-

Caru! o admonesti Brit.

^ - A;a era, si ;tii. Eram

sigu

rd.

cd.

arc banil

Dar intotdeauna a fosr

o zgircitd.n.ru6ri*i.

-

Cara!

ofti

Brit.

^, :

::ttd,-.yd, d1 agd,,Adici, iand-md, mog reni roareo ! pen rru ca LSta egti, nu_i aga? Mamd.,

cir;ibani tj-alasatl

-

Da... e o

sumi

frumoasi.

-

E

o comoari!

De ce m_o

fi datbdtrina.la o

parte? Nu inleleg. Pirea

cd

md,iubegte.

tiu* ,pm

eu

ci-i nebuni!

- Ai citit

scrisoarea, Cara.

Moti*l p.nrru

care

nu

d-a

Iasatbani,

esre

ci a

ayutincredere

h;;;. Sjffiil;;,

important..

-

E nedrept! Eu

nu

vad aqalucrurile. Nu

fl

se pare

ci

egti cam idealisti? Dacd_n_o

si

reu$esc nicirod,atal'

; $l;;;;

X rT.lri ca un pui de pisicn niie qi mi

s-ar spune:

,,Invald, sd inofl!,,

. -

Dar, gAndegte-te, Cara.

Mituga Truda ar fi putut si donezebanii

dgtia

unor

organ

izaqii'delin.fu..r.

si niciuna dintre

noi

n-ar

fiprofitat

de ei

;i

"" ,-r,

fi

gindit

cd, ea

a

avut

bani. E usor

si

judeci oamenii.

Referências

Documentos relacionados

Neste estudo foram utilizados como instrumentos o questionário genérico de qualidade de vida SF-36 e a entrevista semi-estruturada, e obtiveram como resultado que estar