ri apartin editurii

,3

\ileriu

Craiu

ilar-h:i

hblishers

&

Book

ri apartin editurii

led-: Cora

It

MOARTEA ALBi SrMo ^HAyFTA

dutor

Thpio A.M. Saarelainen

traducere

Cora Radulian Yaleriu Craiu

e

ditura

MiidecS.rti _t

Bragadiru - ^{20 1B}

Cuprins

Cuvint

inainte

Partea

I

Dosarul oficial al

lui

Simo Hayhe

Fermier, vAnitor glmembru al

Girzii

Civile ,,Lunetistul fermeJat" al

Rizboiului

de

Iirni

Rinirea

lui

Simo

Viaga

dupi Rizboiul

de Iarni.

Partea a

II-a

Secretele succesului

lui

Simo Hziyha Pu;ca

lui

Simo

Hdyh^

Utilitatea experiengelor

lui

Simo Heyhe pentru armata finlandezi Un exemplu pentru genera;iile viitoare

Epilog

Anexa 1: Nogiunile elementare ale tragerii

Anexa 2: Impactul

impqciturilor

pe

cimpul

de 1upt5"

Anexa 3:

Bitiliile

de pe

frontul

din Kollaa, din timp,ul

Rizboiului

de

Iarni

Anexa

4:

Cei

milbuni

lunetisti din lume Mulgumiri

Bibliografie

23

3r

41 65 73

101

r29 t45 r69

\7r t7,

179

189 203 za5

2.09

r.\/\A.

Luvant lnalnte

Conform unui studiu realizat ^de americani, in perioada Primului Rizboi

Mon-

dial a fost nevoie, in medie, de 7.000 ^de focuri de armi calibrati penrru a ucide un om

in

lupt5.. Acest

numir

^a ajuns la 25.000

in timpul rizboiului

din Viet- nam.

Cu

toate acestea,

luind in

considerare faptul

ci

un lunetist profesionist cu experiengi are nevoie

in

medie de doar 1,3 focuri pentru a obgine ^acelasi rezulraa, cifrele de mai sus sunt surprinzltoare.

AceastL carte

ii

este dedicati. r,rnui asemenea lunetist, legendarul erou finlan- dez Simo Heyha, care gi-a servit gara cu onoare in timpul conflictului impotriva fostei Llniuni Sovietice, conflict care a ayut loc in 1939-1940;i care este cunoscut sub numele de Rizboiul de larnI.

AIt

termen folosit este Rizboiul Ruso-Finlan- dez, dar

in

^acest volum se va reglsi cel de Rizboiul de

Iarni.

Lucrarea de fa95 are un scop principai dublu: primLrl este acela de a explica povestea remarcabili a unui om care a

triit

^aproape un secol, iar al doilea cel de a-i aduce un omagiu

unui rizboinic umil

care,

prin

exemplul personal si realizirile sale pe cnmpul de

lupti,

a personificat ^cele mai valoroase insusiri ale

unui

soldat prolesionist ce si-a {bcur daroria fag5. de

paria

sa

IIri

crAcnire - a

ftcut

ceea ce

i

s-a ordonat

si

laci si a ficr.rt-o bine. El ;i-a indeplinit ^{sarciniie de soldat gi} de lider de grup fXrL ezitare, dAnd dovadi de indrizneali si cr:raj, intruchipAnd spiritul finlandez de neclinrir care a ajutat la mobilizarea acestei naliuni mAndre

intr-o

perioadi tulbure"

in

ciuda acliunilor sale exemplare din timpul rizboiului, Simo Hdyhri a

evitat totu.gi

si

se afle

in

,,lumina reflectoarelor", preferind

si

ducL o

viati

iinig- tita si modestd

dupl

incheierea conflictului.

Aa

cum a mentionar umil intr-un interviu da9 autorului,

,Am flcut

^{ce mi s-a spus si. fac}

cit

^de bine am putut.

Nu

ar mai exis.ta Finlanda daci togi ceilalgi nu ar fi procedat la fel." Dar trebr-rie si fie bine inteles faptLrl

ci

ceea ce Simo a intreprins in vremea rizboiului nu a fost nici

qoq

nici pl5cut. Ca lunetist, sarcina sa era si-si ucidi tinta - o sarcini pentru care nu exista cale de mijloc -, iar, aga cum va fi confirmat de citre aceasti carte, Simo si-a indeplinit datoria cu Lrn succes neegalat.

B '

^Moartea

^{albl: Simo} Hiyhl

in viati, nlr

toate deciziiie sunt usor de ruat. Asta esre ceea c€ i-a trecut

lui simo

_Hayhe

prin

minte

in

primele ore are

diminetii, tn

decembrie 1939, pe

cind

se afla

in

zona Kollaa.

in

prealabil, asa cum procecla ina_inte c{e fiecare

din

nenumirateie sale misiuni

din dmpul Rizboiului

de

Iarni,

a

inrr.dus

crr

atentie, bucatii cu bucari, gloantele de

tip D-166 in incarcitorul fix

al pustii sale' Fiind constient de faptui

ci

ruburile circuiare ale acest6r carruse

.i.or.bit.

Poate cea rrtai renumiti fotoiarafie a lui Sirno F{iyh:i. Feldmarcsalul C. G. E. l,{annerheir. _l-a Ptomovar pc caporalul SinL.r

HIrhi

suhl,rc.,r.nent _pe 28 augusr 1940. Asfel, lcldnraresalul si-a aritat recunosrin;a si adrniralia penrru mlinc;l deprusi de S*imo Hiyh:i. Acesr gcst

,

fo.r de ascrlsnca uil scnrn de rccunoastere a spiritulrri RiizboiLrlui tlc larlrri, pe carc Simo Hriyhri l-a dez'olrat pri. acliunile

l*i

pe lrortul dln Krllaa. Niciun ,m clin irtnri.

F;,.,lrrrJ;;;;;;;

vreorilli o asenlenea promovar€. Decorariile _care i-au fbsr clecernate srL.r si ele unice. Ele rcpre;:ifltii extraordittara lui tirie cie caracreq curajul qi dedicarca cu care si-a inr{eplinir sar.cir:ile cale i-au tbsr dare.

Sinro Hl'"-h.i ::.. grr ultima mc: ^', i:iri lu

pcntru

\ir.r.::l

,Jc trrprul ci l.a-}.:lril ⁿ

la el acasi. L'l::ni:I

cu priv;iisr;.i .i-riu

dar- si piin :c

:il&l

CuvA.nt

inirinte '

⁹

: cee-i ce i-a trecut

r

C.ce mbrie 1939, r i:::-:rie de flecare

rn:. i

ir-rrrodus crr

iro:-:i rir

al pugtii

'r c.i:iuse deosebire

r" E. ,\.i-ilnerheirn _l-rr .1,::.,. i.klnarersalul L .i.;.ir gcsi _:r fost dc

crii

),r.it(r Hli.vhli l-a -.L-:-..i(: nu .1 pritIta

n::

\t -1. unicc. Ele -r 1:: :-::.1 inii s:rrcinilc

:::t :!ir

!:nrLr Hril,hi in sarsgnier;r lui dirr rnLrnicipalitatea Ruokolahri, 25 apriiie 2i)01. Aceasra a fost .:,iima mca vizitl la el ^acas:i. i5i srrlngca obicctele pcrsr:nale inainte sii sc intoarci la lnsritutul :cntru Vcrcmni de Rizboi Invrlizi din Hln-rin;r. undc a

triit

o vreme. Era fb:rrte consrienr d€

:.i:rul ca probabil nu se !? nrai intoarce aici. Era calm cind ne-am biut uitima ceascl dc calea ...'i ecasi. Ultin-rul lucru pe crrre l-a lircut inainte s:'r plece a iosr si sc ridice si sii-si unrple ochii - - -;rriygli5lL'. lacuiui Saimaa. car.-ti taic rcspit-:rtia. Un nxrrncnt dr rrcuitat, plin dc nlclalcolic, : r.' si piin dr cildur:i. (!tihi<o Vento)

\il1

10 .

_Moartea

_{albi: Simo Hdyhi}

necesitau a

fi

aliniare corespunzrtor, plasa fiecare glonq

in

fala celui introd.us anterior astfel incxr la introducerea pe geava

si

nu se blocheze arma.

Dupr

ce

a

umplut

incirci,rorr:1, l-a verificat, _{apoi s-a indreptar}

in

liniste

citre

pozitia

sa.

Aici

va rimAne,

tot

in liniste, asteptAnd

rasiritul

soarelui, care itr

o, ,lurr

sa

descopere locatia

prizii

sale rusesti.

Atunci,

singurul siLr gand va

fi:

_,,un foc, un mo.rt". Pentru un soldat finlandez care isi apira patria,

.,i*i. ,1t..,." nll

era

mai

imporranr. ^,

La

momen.*l in

care

simo

a ajuns pe pozitia sa, lumina era

inci

,labe;' era aproape intuneric.

in jur, in

acea zond deprovincie, era liniste, fapt ce i-a permis lui simo si-si adune gandLrrile si si. se pregrteasca p€nrru misiune cores- punzrtor. Pentru ca actiona solitar, departe de riniile aliate, nu isi permitea

si

,rit,,il.:=

:'l=:: .-

:i,:;::;=

1L:.. r ,:::lii:::::-i

=,,::,-lltt_:;;::Flirr .J

-: i.

li ii:

rr@i;

t'.!tl=

,liiflIr,

iaca nlcl m.]a.]: ^,-r itng ce sine

. riin,j .r::r ci :iprul

^ca sti.r

rt:.::ul

c Ca

un es:.;: .k

era mulqumir ce tiebi

pqca

ce

nu ii

dez.rmi contintrare de n:ere

H

trrnctiona exceie nr. iel semnificatir.,

tiniad

o

Iarni

s-au meniinur

h

de grade Celsius. Sim

ri1

t.==..l.

,1;-E#

,r I Lr':::::=:il::::::::ij:::: ll

.=r.r:,..ii..', rt..' I

= i...:.'1...."*'i,.i- 'll:t;.''ti:::::;tf* j ';a:::::: i:.1'

'ffiix

:",,'11fir+

_;

:lr "j:j i,,"' i:::i::;u:1" ili

@o _{,r*. i} -'i ,

. {*ini$*

I .'5:#r i

" _^ q:-l'ri

,

Locatia Finlandei in Europ:r.

i=..!.1.

-+-r$

celui introdus arma.

Dupi

ce

citre

pozigia

il

va ajura

si

va

fi:

_,,un foc, altceva nu era

era

inci

slabi,;

ipe, fapt ce i-a m$tune cores- igi permitea sd

Cuvint inainte .

₁₁

facl nici

micar o singuri gre;eall. Cu toate acestea, a rlmas

plin

de incredere de sine,

fiind

sigur

cI anii

de instruclie

militari,

abilitigile sale de vAnitor

;i

faptul ci" gtia terenul ca-n palma aveau

si-i

ofere

un

ayanta)

in

faga rugilor.

Ca

un

aspecr deosebit de

important, fiind

lunetist experr, Simo Hdyh:i era mulgumit de fiabilitatea armei sale. Este vorba despre modelul

284A,

^o pugci ce

nu il

dezamigise

in anii

1930 gi care cu sigurangi avea

si-i

fie gi in continuare de mare folos pe parcursul acestui

rizboi.

Daci. era

intretinuti

bine, functiona excelent, iar de blocat se bloca rar... sau niciodatl, Acest lucru a fost semnificatirl tinAnd cont de faptul ci. temperaturile pe

timpul Rizboiului

de Iarn5. s-au menfinut la niveluri extraordinar de scdzute, oscilAnd intre -20

;i

^-40

de grade Celsius. Simo era destul de obignuit cu vremea rece. Singurul lucru

Harti. care arati pozigia geografici. a Kollaa.

U'

i2 "

^Moartea

^albi:

^Simo

H:i,vhl

care

il

deranja cu adevirat era invadatorul rus.

penrru sovietici. Tbt ce con.a pentru el acum la orizonrui estic.

Odari

ce r-a fi

si

se inrirnple in cltarea arrnei sale. Moartea va

fi

iure.

Cu roare acest€a, nu simtea

url

era

si

asreprc e

I

soarele

si

lpara acesr lucru, rusi-i vor

fi

clar iuagi

Pentru orice persoani care activa

in

caclrul armarei, indeplinirea misiunii primire era de irnporrar:rL

muimi.

Era in;rccepr.:.bil .rlrceva

Jecir

impiicarea

torali

pentru a se obtine rezulrarul scon.ar. Fiind lunetist, n{isiune* lr_,i

Si-o

He,vh;i era sa

ucidi

inamicul; iar implicarea sa penrru a in<leplini aceasri rxisi- une

neplicutl

a reprezentat un pllnct de concentr:rre a eforrurilor sale in curs,l

Rizboiului

_de

larni.

Ac;iona _singur,

iar

sarcina

lui

era grea,

o

sarcinL ce

ii

solicita sa indure cele mai grele

conditii, imprre

_{de Mama}

Naturi. oricine

a

petrecur _{Lln sezon} de

iarni in

Finianda poate confirma

ci

asta nlr esre penrru cei siabi cle

inimi.

_{Mai mult deci.t} arir, simo Hdyhri era responsabil _{si de} viegile altor oameni. Era lider de grup, subofire r ce trebuia

si aibj

grij:i de soldagii

sii

si sr le fie exemplu in fiecare zi. AtAt de mr,rlt slicces a aylrr SiLo in indeplinirea acesrui rol,

incit

esre adesea creditat ca

fiind

cel care _a pus bazele, in mod uni- lateral, a ceea ce avea si devini cLinoscut tuturor finlandezilor _{care au} participat la acest

rizboi

sub denumirea de ,,spiritul

din

Koilaa'. Cu toare acestea, pre- cum am mai mentionat, el nu a ciutar si cistige

faimi,

recunoasrere pL-rso;ala,

in

urma actiunilor sale, desi

ii

era destinar

si devini

cel mai

d.'ru..", l,rrr.rirt din

istorie

-

^{atingAnd Lln roral de 542 de}

^tinte

^ucise. Simo

HIvhI

a participat la Rizboiul de

Iarni

vreme de 98 ^de zile.

Din

picate, chiar in

timpul

ulrimelor zile ale RizboiLrlui de

larni,

el a suferit

o rani srirvi,

care a fosi aproape sr-i clrrme viata. Dar nirneni nu isi poate alege destinr-ri, iar simo &r

fi prr*,,I ."r.

si

spuni asra oricui.

Studiind trecurul Finlar:dei,

nu

avem

c,m

si.

,u

ne

minunim

de felul

in

care iscoria pare sa s€ ror repere. Asta penffu

ci,

pe parcursul

ultimilor

90 de ani, aceasrr

mici

si

mindra

nariune cle 3

milioar.

,1.

or-.ni

a reusir si-si dobandeasci libertarea si independenra

in

191g,

in

urma devasririi <lin primul Rizboi Mondial, apoi, la scurt rimp dr-rpi conflicr, a suferir teribil

in

perioada

plini

de violengi _a

propriului

rizbor civir

si

a luptar cu eroism

nivalnic,

in ciuda sanselor rnai

mult

decar potrivnice,

in

vremea RizboiLrlui de

Iarni

din

anii

1939-1940, inainte de a indr-rra suferinte ce nu por

fi

descrise

in

cuvinre

: --.-,:- -:,

-:-:-C ln

---:-:--:...:: _-::ld

. .-: -1:.-tStE

:.:.:.-: -:-

^:.-...

) f

1

.,-*::.:J:.::l

PCU

-',----::.:-:..:i

^frf

ll,'!ls-1.1.1l; ::1ruil

-:::--

":: :--:- ^'. ::a

si i<;ir:: ni-::..

[lcol

=.iii;i

^risc;

i-n n

::el:cr-iz ^ir l-i _i"c pac Cci cr:<

::-

sut

i:

urmilo-rr.--: cecl

liegiiesie-ia :<nrn

:ius Renrrrus. -i:i.lfc

cc,licari

analrz.i

d

idcea abs.-ngti :crr.c si-si formeze ^L) .1mt taca acest lucru.

-\[r

ceva imposibil

;e q O viqilenrr

co nue ale r.rnei r:-i1iu.n

paranoid sau

iruril.

p.1ce ca aceasrr. Ca ^r p€nrru a-si mengin Poporului"

-

^{un ar}

cea mai

eficienli

m

nariune

si

fie indep

viitorul. A

_g:indi ak pericuioase din rreo sa poate reactiona el

trebuie

si

accepre

u

va

fi insi

prea rirziu

,'-.d

slmt€a ura sa apari

fi

clar luari

mlsluntt implicarea

lui

Simo

ti

misi- in cursul

inl

ce

ii

Oricine ₃ este Pentru gi de vietile soldagii

sii

linirea mod uni- parricipar tea, pfe- personali, Iunetist a Parrlcrpat ultimelor sa-l mul care

de felul

imilor

₉₀ reusit si-si in Primul perioada alnic, in

Iarni

din

tn

cuvlnte

Cuvint inainte .

₁₃

gi

incerciri

grele

in

perioada 1941-1944,

cind

a avut loc ceea ce finlandezii numesc

Rizboiul

de Continuare impotriva

Uniunii

Sovietice.

Cu toate acestea, Finlanda s-a aflat in vremuri de pace pentru mai mult de gaizeci de ani. Dar pLrerea mea esfe

ci

;aizeci de ani ^este o perioadl

mult

prea

scurti

de

timp

pentru a risca

si

te complaci

intr-o

astfel de situagie.

Cu

alte cuvinte, poporul finlandez s-a adaptat lejer in aceqti ani de siguranti, confort si prosperitate economici; s-ar putea spune

ci

s-a instaurat o mentalitate de genul ,,cine ar mai vrea

si

ne atace acum?". Dar o astfel de atirudine poate ar.ea con- secinte nefaste, pentru cL, daci,liderii Finlandei nu sunt atenti, ^aceasti natiune mAndri

risci din

nou ca evenirqente neplicute

si aibi

loc, precum o

lovituri

neprevS"zutl pe

piminturile

^sale

-

^este o posibilitate clari.

Cei care nu sunt de acord cu aceste afirmatii ar

fi

bine si-si aduci aminte de urmltoarea declardEie: ,,Si vis pacem,

prr" b.ll.,*"

^(,,Daci

i;i

doregti pacea, pregiteste-te pentru

rizboi").

Sunt cuvintele revelatoate scrise de Flavius Vege- tius Renatus, strateg

militar

roman si autor al

lucri.rii

De Re Militar"i, lucrare dedicatl" analizei chestiunilor militare, care a in;eles clar si a pus

in

discutie ideea absentei forgei armate. Renatus credea ^c5", dac| o natiune nu era dispusi si-si formeze o armati pentru ^a se aplra, cu sigurangl

ci

o

alti

natiune ^avea

si

faci acest lucru. Mai simplu spus, absenta permanenti de prezenti

militari

este ceva imposibil de conceput.

O vigilengi constanti

este

vitali pentru

libertatea gi securitatea conti- nue ale unei

natiuni

si ale populatiei sale. Acesta

nu

este un punct de vedere paranoid sau

inutil,

aga cum

unii

ar considera

intr-o

perioadi de stabilitate gi pace ca aceasta. Ca

si

fie bine ^ingeles, existi costuri pe care Finlanda le pliteste pentru

a-;i

mentine

o

astfel de

armati.

Este vorba,

totu;i,

despre ,yA.rmata

Poporului"

- ^un

^{argument care este indeajuns pentru a se asigura}

^cl

^rimAne

cea mai

eficienti

modalitate

din

punct de vedere financiar pentru ca aceasti natiune

si

fie independentl

in

continuare gi

pregititi

pentru ceea ce-i rezewS,

viitorul.

A

gXndi altfel lucrurile ar insemna

si

se rigte a se repeta evenimentele periculoase din trecuf. Avertismentul este clar: oricine are impresia c5. natiunea

sa poa.e reactiona eficient, chiar daci

tirziu,la

^o ofensivi aflati ,,in pragul ^usii?' trebuie

si

accepte consecingele groaznice, ^care cu siguranti

ci

vor veni. Atunci va

fi

insd prea

tirziu.

_Jocul ^se va

fi

terminat, inainte chiar

si

inceapi.

14 o

Moartea _alba: Simo

Hdyhi

Cu foale acesaea'

cititoml

trebr-rie

si retini ci

aceastl carte se concenrreazi pe viala si realizirile unui singur om, Simo Havh:i, un solclat finlandez ai

cirui

rol ca lunetist si iider in rimpul Rizboiului <le

Iarni

a devenit legendar. Nu este

isroria

in aminunt

a intregtriLri

conflict. $i

^{cu toare}

ci

eyenimentele descrise aici au avut loc acum mai bine de saizeci de ani, iectii importante inyirare din experientele lui simo Hriyhe se aplici si azi, poate chiar mai muit dei1t atat. De exemplu, ceea ce un lunerisr rriieste

in

ziua de azipe

cimp*l

de

hipti

modern se perrece

intr-un

mediu

inconjuritor

_care

suporti schimbiri

permanente si

rapide si necesiti. depunerea unui efort enorm. Desigr-rr _cL si avansul tehnologic are rolui siu, dar probabil

ci

cel mai important _{lucru esre faptui}

ci

s-a observat ci., spre deosebire de rizboaiele ce au ayut loc

in

trecut, astizi

nu

mai existi

linii

de

front

,,clare". Luptele se

poarti

acum simultan

la

toare niye,lurile <{e

comandi si au obiective multiple, impristiare pe suprafere mari.

Prin

urmare,

in

cadrul acestui nou

tip

de mediu inconjuraror,

luleristul

modern se afl-i inci. printre bunurile militare viabile.

Daci

este insrruir cores,

punzitog

acesra poate obdne avantaje imporrante pe

cimpul

de

lupri

distrr-r-

gind

tinreie inamice de mare valoare arunci cancl are aceasti

oportrrrir"t.. i'

consecinti, _trebuie

si

existe

in

permanengr un num.ir sr-Lficient de instructori de lunetisti si de lunetisti ucenici la indeminL _{pentru ca o armari} si poari face fa95 eficient

provocirilor

_{carapului c{e}

birilie

modern si

viitor. D. ,r.*..r.",

^'

echipamentul soldatului rrebr-rie sa

tini

pasul si si. fie, ia

rindul siu,

modern.

o tari mici

precum Finlanda, av6.nd resurse rimirate, nu isi poate permite

si

achizitioneze materiale demodate.

Mai

degrabi ar rrebui

si

continue si. aloce

fonduri

suficiente penrru

a cumpira

cele rnai moderne

si

mai pferformante echipamente disponibile.

in ultimii

ani, asa s-a

intimplat. l)ar in

1939,

in

ajunul RizboiLrlui de larni., este clar

ci

ir-rcrurile stiteau alrfel. Simo

Hiyhii

a

simtit-o pe pielea sa. Aceasra este povestea lui.

De-a

lungul

anilor, s-a scris

mulr

despre Simo

Hiyhi,

ciar,

din

picate, cele mai mulre dinrre acesr€

lucriri

conrin doar

informatii

de mana a doua

cr-r

privire

la viata sa

incredibili. Cu

roate

ci

recenr au fost scoase la supra, fagi mai mulre materiale, am

cipirar

un inreres personal penrru aceasti

figuri

lesendarr abia

ln

anul 1997. Pi.nr arunci, arn fosr

do*

u., _,,simplu

cirirof,

al lucrarilor _{despre cariera}

lui simo,

nefiind prea interesar ca

in

mod special

si

adun material de cercerare

in

privinqa lLli. Iniormatiile

linitare

pe care le ayeam

:turtf, u semn.ltiir.i

.i-:or,

=ri

hinc cur:os;..:

:inu i.oi!.r;

Rezisr,i:-

c:: i9{

lo','cstesre de

a..:::enct

Iarna. Ce au ii1 aLr::lrrrr :riciunul

dinir. ;;:.rri

nt rru a-i Iua personai un ir privinra realizarilcr sale r

remana

in umbri.

L-r

in

subiecte pe care ie

;omi

Asa cum am spus gi

onora

un

eroll

t'inlmds

ricut, modest, dar a:n sir

Simo era lerm conr-ins <

Ierni

vorbeau de

ir

sinr erou

si

stea de vorba cu sa-i tiu prezenrar lLri Sim

pentru acest demers mi

;i

chiar mai

mulrr

'. izirt adigionaie si le-am iuar i:

care l-au a.rr,or.l,,.

in r

tinen si pe Ensio Friari importante p€nrru acer

impirrlgirc.

iar

inviriru meriti

si fie pasare gena

se

piardi

odati cu rrcceil Fiind soldat

linhnd

Simo

Hiyhi

a fosr pentr concentrAndu-mi cu arc si punAnd inrreb;"ri nenr

intrebirilor

cu privire le vrut

si

faci niciun comr sonai. Asa cum lesne ne important pentru mine i

se concentreaz;

llnlandez al

cirui

Iegendar. Nu esre

nrele descrise invatate din decit

atit.

De de

lupti

modern permanente _gi ul tehnologic

ci

s-a obseryat

i nu

ma*i existl re nivelurile de

,

lunetistul

instruit

cores- de

lupti

_distru-

oportuniate. in

de

ins*uctori

si

poati

face

.

De asemenea,

siu,

modern.

1rcare permite

si

inue si. aloce

mai

performante

Dar in

1939,

ln

- Simo H:iyha a

dar,

din

pi.cate,

mina

a doua scoase la supra- aceasti

figuri

implu

cititor"

al

mod special si

pe care le aveam

Cuvint inainte .

15

purtau semni.tura altor autori. Pentru finlandezi, Simo

Hiiyhi

^este probabil cel mai bine cunoscur

dintr-o

carte populari a

lui

Erkkl Palolampi, Kolka Kesttiri (Kollaa Rezistri),

din

1940.

O alti

^{carr.e, rYhite} Death, scrisi de Petri Sarjanen, poyesteste de- asemenea despre faptele sale eroice

din timpul Rizboiului

de Iarni". Ce au

in

comtrn

lucririle

pe care le-am mengionat esre

insi

faptul

ci

niciunul dinrre autori nu a reusit sa ajungi indeajr-rns de aproape de Simo pen- tru a-i lua personal un interviu. Asta deoarece Ha,yhe insuqi a pistrat ticerea in privinta realizirilor sale din rrremea RS.zboiului de

Iarni,

preferind in schimb

si

rimini in umbri.

La inceput, acest aspect mi-a creat

dificultigi in

a identifica subiecte pe care le consideram imperative pentru propria mea carte.

Asa cum am spus

;i

mai inainte, am scris aceasti lucrare cu intentia de a

onora un erou finlandez veritabil. intr-adevir, s-a scris

mult

despre acesr om ti.cut, modest, dar am sim;it cI

inci

lipsea o canritate mare de informatie. Cum Simo era ferm convins c5. actiunile si realizirile sale

din timpul Rizboiului

de

Iarni

vorbeau de la sine, cel mai greu mi-a fost s5. caut

si-l

conving pe acesr

erou

si

stea de vorba cu mine.

in

cele din urmi,, am fost indeajuns de norocos

si-i fiu

prezentat

lui

Simo

in

1997, astfel

ci

ulterior am devenit prieteni. Doar Pentru ^acest demers mi-au

trebuit

^cAgiva

ani,

nenumirate apeluri telefonice

;i

^{chiar mai multe vizite .}

in

aceasti perioadi, am

flcut

de asemenea cercetiri aditionale si le-am luat interviuri membrilor familiei

lui

Simo si altor persoane care l-au cunoscut.

in

mod special, vreau

si-i

mentionez aici pe Raimo Par- tinen si pe Ensio'Friari,

doi

fermieri care au

contribuit

cu

informatii

foarte importante pentru aceasti carte. Cunostingele sunt de folos doar

daci

sunt impartisite, _iar

invititurile lui

_Simo

Hlyhl

despre ce inseamni

si fii

lunetist

meriti si

fie pasate generatiilor viitoare, pentru ca experienta sa valoroasi

si

nu

se

piardi

odatl" cu trecerea

in

nefiingi a acestui personaj

ticur

gi modest.

Fiind soldat finlandez gi lunetist instruit,

sal

intilnesc si

si-l

intervievez pe Simo

Hdyhl

a fosr pentru mine o onoare deosebiti.

Iati-mi,

un t3.nir ,,ucenic", concentrindu-ma cu atenlie la ^{ceea ce}

imi

spunea, luAnd notire

in

abundenli

;i

^punAnd

inrebiri

nenumirate.

Ribditor;i

umil, mi-a rlspuns la majoritatea

inrebirilor

cu'privire la

Rizboiul

^de

larni.

Asupra unora dintre

intrebiri

nu a

vmt si

faci niciun comentariu, deoarece

ii

pireau a ayea un caracter prea per- rcnal. Asa cum lesne ne putem imagina, era o sursi bogatl de informa;ie. Mai important pentru mine

insl

a fost faptul

ci

am ajuns

si-l

cunosc atet ca lunetist

16 .

_Moarrea

_albi:

_Simo

_Hnyh:i

abil' cxr si ca

fiinli

umana binevoitoare. Pe

mlsuri

ce discuriile noasrre progre- sau, a inceput sI" se lege o relatie speciali de prietenie intre noi. Indiferent _daci ne aflam

in

casa

in

care atm copiiarit,

urmirind

un filmuier _pe care

il

ficr,rsem despre el, la el acasi stancl de

vorbi

la o ceasci de cafea sau^in camera ₅ din Kokkokallionkatu nr. 2, ultim:r sa adresi, clacr aveam impresia

ci

am omis ceva

importanq sau eram nesigur de ceva anume, tot ce tre buia sa

fai

era

si-mi

refor- mulez inrrebarea si si i-o adresez din nou; simpru. A rrmas o 6ompanie plicuta si a lost foarte prietenos _Pe parcursul intrevederilor noastre, iar memoria sa era

incredibil de precisi penrru un om in varstr de mai mulr de 90 de ani.

Ce am gasit a

fi

cel mai remarcabil lucru cu privire la realizarile

lui

Simo a fost faprul cr igi ducea la indeplinire sarciniie folosindu-se de acelasi echipa, ment pe care

il

folosea

in

mod obisnuit orice soldat finlandez

-

^inclusiv

^utili-

znnd doar

indlrirorul

_din fier atunci

clnd

trrgea cu pusca sa.

in

acele vremuri, existenta lunetei la o pusci. era ceva rar

-

majoritatea soldatilor finlandezi care aveau lunete le caprurasera de fapt de ia rugi. Aceasta mengiune nu are menirea de a-i discredita pe alti finlande

zi

care au slujit cu onoare ca soldati

in timpul

razboiuiui, ci este mai degrabi doar penrru a rransmite

cit

de notirbile au fost realizirile

lui

simo

Hnvhi.

intr-adevir, acesrea pot

fi

incadrare

intr-o

categorie aparte,

unici.

_Recordul

siu

_{de 542 de}

linte

^{ucise nu a fosr}

niciodati .loborit

de nimeni.

Zaaa de operat-iuni a

lui

Simo in

timpul

Razboiului de

Iarni

a fost Kollaa, o regiune aflari la nord de lacul Ladoga, clrnosclrri si sub numele <le Ladoga Karelia.

cind

am discurar despre

rizboi,

mi-a

lisat

irnpresia

ci isi

amintea

totul

de p;rrci. se intimplase ieri; ca exemplu, punea rapid cap ia cap datele si orele cind s-a

tirit

citre pozitiile de tragere in primeie

.""ruri

,1. diminetii sau

cit

de des era obligar

si

srea lungit ore intregi si

si

suporte rrigul extrem (cu temperaturi ce ajungea,

citeodati pini la

-40 de grade Celsius),

controiin-

dr-r-si respiratia, astlel ca vaporii expirati de el si .ru

fi.

detectari de soldatii rusi.

De asemenea, _a povestit cum se intorcea la cortul ofigemlui si.u comandanr _sau la alte loca;ii disponibile

dupi

iisarea intunericului, _mai intai inerijindu-se de arma sa gi de echipamenr si abia apoi retrigindu-se p€nrru somnul binemeri_

tat. s-a mai

intimplat,

desigur, si. trebuiasca

si

reanaiizez rispunsurile pe care

mi

le-a dat, ascultand inregistrarile frcute _pe dictafon sa,,r grmarind _caserele video pe care am inregistrat interr,-iurile cu el, roare acestea penrfll a

fi

sigur

ci

:! : :

-eca -:: .:iJM

: .:.

_{-' P{}

:.i .l: a::-. l--:ilttl

- !s\._-! V

:.:].-,:

:-.::.

::- --uic

:.:;lil si p:.::=x r --i::.

^Pin-i

-;'..:ni"

:l:Llmcnteia

t:

_-arc

-e ;:ri-a ^sta: l::

:urir iu-me in

sp<.-J

p i.i-i

inr-lucnrez. Jea

in

conciuli.-. s

urmi

de indor,r-i. o ,.r i

rPUne asrlel.

l:l

mo

;ipat,

asta

d::,",rii

;u

^rimp, cur:r-,s:int(

ani. consider J..um Simo

H&-hI - ^ieq

Iarna au iosr :.;rual iandezi, garan:indr beneficia dc pc urn

Al

doile,r srrgiu mai iscr-rsit lurerist

Am

rugamintea

si

^l plicere

cit

am arul

militari

ar trebui

si bili

pe

timp

de pac asemenea decizii in unei siruatii de criz;

pericol potenrial asr

cadrul forgelor s.rJe

noastre Progre- Indiferent _daci care

il

frcusem Camera 5 din

a am omls ceva era

si-mi

refor-

ie

pllcuti.

memorla sa era de ani.

lui

Simo acelasi ecfripa-

-

^inclusiv

^utili-

acele vremuri, Gnlandezi care tru are menirea ati

in timpul

au fost categorie

ti doborit

a fost Kollaa, de Ladoga

ci isi

amintea

L *p

datele si

diminetii sau

extrem ^(cu

, ^controlin-

soldatii rusi.

ndant sau

ijindu-se de

ul binemeri- rile pe care casetele a

fi

sigur

ci

Cuvint inainte .

₁₇

am inteles

tot

^ceea ce mi-a spus. Dar nu era cazul mereu s5. apelez la aceast5.

merodi.

Per ansamblu, majoritatea

informatiilor

mi-au parvenit de la Simo tnsusi, rudele sale sau alte persoane apropiate

lui. Dupi

cum am menlionar

;i

mai inainte, o parre dintre

intrebiri,

precum cA.ti oameni a ucis

in

realitate sau de ce s-a temlrt cel mai tare, au rimas

flri

rispuns. Aceasta a fost decizia

lui

Simo, decizie care, linand cont ^de

clt

de

muk

a avur de suferit pe

timpul rizboiului,

trebuie respectati.

De;i

mai ayeam multe

intrebiri

la care mi-ar f-i

plicut si

primesc rispunsuri, am acceptat aceasti doringi. a ^sa cu profesiona- lism. PAni la urmi., a fost el cel care a fost in mijlocul evenimentelor. Iar pentrll momentele in care mi s-a

pirut cI

existalr lacune in relatirile sale, am

flcut tot

ce mi-a stat in putingl pentru a cerceta istoria Rizboiului de larna, concenrrAn-

du-mi in

special pe aspectele tactice ^ale

activititii

de lunetist care ar

fi

putut

si-i

influen geze d,€cizia

in

concluzie,

sI

lucrez aceastl carte a insemnat penrru mine,

fird

nicio

urmi

de indoial5, o minunata experiengl; o ,,munci. pasionali', daca i se poate spune astfel.

in

mod surprinzitor, mi-a fost mai ugor s5. o scriu decAt'am anti- cipat,-asta

datoriti

asistengei binevoitoare a

tuturor

celor care au

conuibuit

cu

timp,

cunostinte _9i sfaturi de mare ajutor.

Dupi

un efort ce a durat cigiva ani, consider acum incheiat primul stagiu al viegii gi carierei remarcabile ale

lui

Simo

Hlvh'i -

^{lecEii invigate}

^din

experientele sale

din timpul Rizboiului

de

Iarni

au fost actualizate si introduse

in

manualul lunetistului din Armata Fin- landezi, garantindu-se asdel

ci

generagiile viitoare de

luneti;ti

finlandezi vor beneficia de pe urma acelor oameni curajosi care le-au fost inainta;i.

Al

doilea stagiu al povegtii lr-ri Simo

Heyhl

este volumul de

fa;i.

Fiind cel

mai iscusit lunetist

din

istorie,

cu

siguranti

ci

^meritS,

toaii

atenlia noastr5..

Am rugimintea

si

lecturagi aceasti carte cu ribdare gi sper

si

va

faci

tor arara

plicere

cit

am arrut eu scriind-o.

Cici, dupi

cum am mai spus, comandantii

militari

_{ar trebui} sI

aibi

la indemXni un numi.r suficient de lunetisti disponi- bili.pe

timp

de pace, calificaEi _Ei bine

instruiti.

Sd se

intirzie

sau

si

^{se amAne}

:lsemenea deciziidmportante, pAnI la momentul declansirii

unui rizboi

sau a

unei situagii de

cizi

neprevi.zuri., ar insemna pentru o natiune

ci

s-ar aduce un pericol potenrial asupra oamenilor,

birbali

gi femei, care slujesc cu mAndrie in cadrul fortelor sale armate.