rsroRrA JURIDICA e VtlEI-DE-VIE

I','lll,',llr',,i('('-

r

r l,l.rlr',r'i('i

\i

1.,{

lrl ',rl

^{r,,r li.}

ilrI I ilt,lt \',il1()s

,rl,,.t rrr'.,1r' l,rl-

,1,,1 , r, rl,tr',1(('lit rir rr.r r ',.r I lr,tl:i ',r 1,r,lrrl r',trrlu'

l, rt lt'r.), I rlr r li.r',.rt,tlr

Volum publicat cu sprijinul Avincis Vinuri S.R.L.

gi STOICA &Asociatii

Horia

Vladimir

Ursu

rsroRrA _JURIDICA e VtlEI-DE-VIE

$I A VINULUI LA ^ROMANI

din Antichitate

pAnd

la constituirea statului

romAn

prefali de

VALERIU STOICA

43.

44

45.

46.

47.

48.

Oigteanu, Andrei - Imaginea eareuluiin cultura romind, editla

a III-4 Editura Polirom, 2012.

Panaitescu, P.P.

-

^{Mihai Viteazul,} Editura Corint, Bucuregti, 2002.

Panaitescu, P.P.

-

^Mircea cel BdtrAn, Tipografia _Bucovina, Bucureqh, 1944.

PArvan, Vasile

-

^{Getica, o} protoistorie a Daciei, Editura Meri_

diane, Bucure qtt, 1982.

PereE,lon- Curs de istorie a dreptului romAn, vol.II,partea

If

Legiuirile grecegti, Bucuregti.

Peretu,Ion

-

Curs de istorie a dreptului romkn, vol.IV, Tipo_

grafia Carageale, Bucuresti, _tgg1,.

49. Rddescu, Dumitru - ^{Dictionar de drept ciail,} EditanMondan

94, Bucureqti, ^'1.997.

50. Stoicescu, Nicolae

-

^{Dictionar al marilor dregdtori} din _lara

Romdneascd gi Moldoaa, sec. XM _XWI _, Editura Enciclopedicd RomAnd, Bucuregti, 1971.

51. Stoicescu, Nicolae

-

^Sfatul domnesc qi marii dregdtori din lara

Romfrneascd gi Moldova, sec. XIV ^_ XWI, Editura Academiei RSR, Bucuregti, 1968.

52. $tefdnescu, Liviu -,,O interesantd reglementare la incepuful secolului al XVlIlea privind viticultura in jude.tele Argeq gi VAlcea" , in Studii gi comunicdri de istorie gi etnografie, Muzeul Golegti, Argeq, 1,974.

53. Teodorescu, I.C. - ,/iticultura ^,' ,in Enciclopedia Romhniei, vol.

IIf

Imprimeria Nafionali, Bucuregti, 1939.

54. Urechia, Y.A. - Istoria romdnilor, seria de volume, 1774_17g6, tom l, Tipograha ,,CarolGobl',, Bucuregti, 1g91.

55. Urechi4 Y.A. - Istoria romilnilor, seria de volume, _{1274_IZg6,} tom II, Tipografia ,,Carol Gobl,,, Bucuregti, 1g92.

56. Voncu, Rdzvan - ^{O istorie literard a} ainului tn Rominia, Editura Curtea Veche, Bucureqtf 2013.

57. Xenopol, A.D. - Istoria romdnilor din Dacia traiand,edifa _a IV_a, Editura $tiinfificl 9i Enciclopedicd, Bucuregti, 19g5.

Cuprins

Vila-de-vie gi vinuf elemente ale identitdfii noastre nafionale... 5

r. vrA _9r vrNUL iN eNmCnnaree ^DACA 9I DACO-ROMANA.. ¹¹

tr. REGLEMENTAru ^PNTVNTTO WICULTURA IN SI'OCE FEUDETA Fr PANA LA REGULAMENTELE ORGANICE (1831-1832) .. ... 27

Secliunea intAi

Proprietatea asuPra

viilor...

... 37 instrdinarea viilor: protimisis, alddmag gi blestem... ..."' ⁴² Munca in vie, cdrdugi, chiragii 9i mahali...'...'... 55 Cum se mdsura suprafala culturilor de vifd-de-vie..-...' ⁶²

Secfiunea a doua

Fiscalitatea in legdturi cu via _9i vinul in Evul Mediu... ⁶⁸ Tescovina, rachiul, horilca 9i evreii... 85

Secfiunea a treia

Dregitori gi dregdtorii cu atribufii fiscale in viticulturd... ⁹⁵ Cdldtori striini ^la mesele domnegti pi boierepti..'... 101 Paharnicii gi urzelile

politice...'

... 114

,,Rifual,, cu vin la mesele domnegti,

descris de Dimitrie _Cantemir _ protocolul bizantin... 120

Secfiunea a patta Reglementarea negolului cu vin gi veniturile domniei... 129

Norme juridice privind protecfia producfiei de vin pi de biuturi alcoolice gi lupta cu contrabanda ... ₁₄₃

Secfiunea a cincea Dreptul viei pi al vinului tn legea scrisd. Judecata domneasci.... ₁₅₁

Pravilele laice

romAnegti...

...170

Pravilele laice

fanariote

... 1gg Judecata

domneascd....

...196

Secfir.rnea a _Fasea Podgoria valahd gi cea moldoveneascd, in prima jumitate a secolului al

XIXlea...

...224

Tudor Vladimirescu infrd tr orapul_podgorie Bucurepti .... 226

Generalul Pavel Kiseleff, chefurile pi Regulamentele

Organice...

...Zgt Rachiul pi vinul se furi, iar butoiul cu vin imprumutat nu se mai

returneazi...

_...2gs Otaptina boiereascd cerutd la tribunal... 23g ,,Cotul" intrefine cigmelele din Focpani _9i Odobepti.... ...23g Vamegii munteni gi moldoveni taxeazd gi butoaiele de vin

goale...

...242

rrr. vrA ^gr vrNUL iN rReNSrvaNrA, PANA lN Is.t 8 ... 244

Secfiunea intdi Reglementdri privind via pi vinul in voievodahrt Transilvaniei ....242

Via, vinul pi regalitatea

maghiard...

...254

MAndstirea catolici, podgoreanca de ,,fuunce,'din Banat pi din Transilvania

...

...260

Ciuma schimb6' ,,zeciuiala din vin" in ,,non6" ^... ..--...263

Despre ,,oaspeJl", ,,gdzddri" 9i vin...'..."'...'."...268

,,Proba fierului rogu" _Fi

vinul

...---...-...273

Iancu de Hunedoara ^pi

podgoria....

-...278

Secliunea a doua Turcii, via pi vinul in ePoca princiPatului.'...--. -...' 287

Mica,,erd

glaciard":1550-1700...

...291

Secularizarea podgoriilor Bisericii Catolice...'- ---...293

Ce gi cum ,,sebea" itr Banatul turcesc 9i, ulterior, in cel

austriac

....---...-...295

Secfiunea a treia Viena face legea - despre via gi vinul din guberniul Transilvaniei:

7688-L867

...298

,,Mercantilismul" austriac Ai,,pvabii" ridicd podgoria

bini1ean6...

..'... 300

,,Grdnicerii" cultivd ^{gi ei} vifd-de-vie in Transi1vania... ³⁰⁴

CArciumdritul, scAnteia riscoalei lui Horia, Clogca pi

Cripan...

..-...307

Noua piafd capitalisti a vinului, cu reglementdri feudale pentru podgorii pi

cArciumi

....'... 311

Armata austriacd ^bea vin din Transilvania, fdranii cumperd ,,cragrna seacd", iar in Viena ^se vinde vin bdnilean

falsificat...

...320

Anul 1848 aduce speranla muncii libere in podgorii....'.'.324

impiratul Franz _Joseph, Avram Iancu _9i vinul ..."...327

Vierii cu jalba la Viena, la

impdrat...

^{... 330}

Podgorenii cer polifie care sd le apere strugurii pi vinul de

ho1i...

... 333

Secfiunea apatra Reglementiri unguregti pentru viile gi vinul din Transilvania:

1'867-L9tB

....".'...336

Un minister de la Budapesta cere stabilirea datei de incepere a culesului in vii

...

... 338 Filoxera ndpidegte viile din Transilvania... 340 ,,Carteaiundtard,", creditul gi viticuItorii... 348 Raporturile contractuale de muncd in podgoriile

transilvane

... ₃₅₁ Drumul vinului transilvdnean prin lume... ₃₅₅

Bibliografie...

...963

Au trecut cAteva milenii pAnd ce vifa sdlbaticd

-

^plantd din marea familie, cu zece genuri, a ampelidaceelor

- ^si

devind Vitis ainifera,

adici

via produchtoare de struguri pentru vin.l lJrme de vifd sdlbaticS, datAnd din Cretacicul superior, s-au gdsit in regiuni azi foarte friguroase, precum Alaska gi Siberia.2 Cercetdrile arheologice de la inceputul secolului XX atesti faptul cd vifa-de-vie a fost cultivatd mai intAi in India, de cdtre arieni, de unde marile migrafii au dus cu ele qi cultura viei,

in

toate zonele geografice unde creEtea vifa sdlbatici.3

MAna omului a imbundtdfit de timpuriu vifa sdlbaticd, obfinAndu-se planta de culturS, dupd cum s-a intAmplat gi cu merii gi perii pidurefi, gi cu cireqii negri sdlbatici, care, prin altoire, au devenit pomi fructiferi.a

Vifa sdlbaticd cregte gi azi pe teritoriul romAnesc, specia- ligtii indicAnd 320 de localitdgi unde aceasta creqte natural,

I Constantin C. Giwesqt - ^lstoricul podgoriei Odobegtilor, Editura Acade- miei RS& 1969,p.'1.1

'?Constantin ^C. Giurescu - op. cit., p. 11

3 I.C. Teodorescu

-

,,Viticultun", in Enciclopedia Romkniei, vol. III, lmprimeria Nafionali, Bucuregti, 1939, p. 401

a Constantin C. Giurescu - ^{op. cil., p.12}

tsroRtA tuRtDlcA A vrIEr-DE-vtE ^gt A vlNULUt ra RovtArut L3

,,sub forma unor uriage liarre", mai ales in pddurile din lunca Prutului si

in

^cea a Dundrii.l

ln

pddurea Letea, din Delta Dundrii, vila sdlbatici, numitd de romani ^qiVitis silaestris, ca gi la Toplef in Banat, gi in zona Cazanelor-Orqova,

di

^roade

bogate, care sunt culese toamna tdrziu gi prelucrate de local- nici, care obfin un vin destinat consumului propriu.2

Vilele

sdlbatice

din pddurile

romAnegti,

ca gi

din intreaga Europd, aparfin speciei Vitis ainifera,la noi in lard existAnd doud variethfi. Cea mai veche dintre ele se numegte popular ,l6utlJsc6", ^denumire provenitd din termenul latin ,,labtusca", moqtenit ^de la colonigtii romani. E consideratd ,,(sursa)

iniliali

a vifei nobile gi modeme de astdzi".3

A doua varietate de

vili

sdlbaticd, numitd Vitis ainifera silaatica, a apdrut prin silbdticirea vilei ^cAndva cultivate _Ei ldsate in paragind.a

Despre cultura vifei-de-vie

in

spafiul carpato-danu- biano-pontic, despre obfinerea vinului, dar gi despre con- sumul

lui in

epoca

antici

avem texte pufine _{9i ele} vin exclusiv din afara

lumii

geto-dacice, din mediul grecesc/

respectiv roman. Geto-dacii nu au avut un alfabet propriu, dar le foloseant, ,,itttt-o ^oarecare m6$)rd", atAt pe cel grecesc, cAt gi pe cel latin.s

Chiar

daci

geto-dacii ar

fi

scris

-

^acest

lucru fiind

probabil apanajul preolilor

-,

^textele

^{lor nu}

^ar

^fi

^ajuns

pAnd

la noi, din

cavza

suportului

perisabil

folosit in

acele timpuri.s

1 Gheorghe Iordache

-

Ocupalii tradilionale pe teritoriul Romhniei, Scrisul romAnesc, Craiova, 1985, vol. l, p.244

z Ibidem, p.244

3 Constantin C. Giurescu - ^{op. cit., tnfua 4}

a Constantin C. Giurescu - ^{op. cit., infra 4}

s Rodica Mihiilescu

-

^.Gefi qi daci intre cer gi pdmAnt", in Studii sldtinene, vol. V ^{Editura Casa} Ciurea, Slatina, p. 35

6Ibidem, p.35

Horia Vladimir Ursu rsroRtA JURtDtcA A vrTEr-DE-vrE _St A vtNUtut rn RovAwt

Patria cea veche a geto-dacilor era Tracia - ^{scrie Herodot} in secolul al Vlea i. Hr. -, ^{o regiune} vinicol5 ,,consideratd ca

locul de nagtere alzeuluivinului Dionysos".i Homer, ?n 1ll- ada, ne spune cd vinul a fost cunoscut de geto-daci de la agatArgii din Transilvani4 iar Xenofory vorbind despre ge!i, afirma cd ,,bdrba\i gi femei beau vinul dupd moda scitici, neamestecat cu ap6., slujindu-se, in loc de pahare, de coame de cerb si de bou, care se treceau din m6nd in mAnd".2

Cornelius Nepos scria cd ,,tracii ^au obiceiul de a lupta cu paharul ca gi cu armele,

fiind

oameni foarte dedafi la bdutur6", iarAtheneu ^gi Platon addugau cd gefii obignuiau

sd bea pAnd la deplina imbdtare.3

Platon ne mai scrie cd scifii ^gi tracii, atAt femeile, cAt gi

bdrbafii, beau vinul, dupd care igi stropeau cu el hainele, ,,socotind

ci

este o deprindere frumoasi ^qi aducdtoare de fericire".a Pomponius

Mella

afirmd cd

tracii

obiqnuiau sd-si coacd strugurii

in mod

artificial,

prin

acoperirea acestora cu frunze uscate, metodd uzitatd gi azi.s Romanul Ovidiu, cel care gi-a petrecut exilul pe malul Pontului Euxir; a descris gi metoda de vinificare practicati de local- nicii din Dionysopolis (Balcicul de azi), amintind qi modul in care acegtia concentrau vinul, prin inghelare.6

$aptesprezece secole

mai

tdrziu,

in

^1785,

un

preot armean, cdldtor prin f,hrile ^{RomAne, descria} procedeul de oblinere

din vinul

nou a

unui vin

mai concentraf mai alcoolizat, numit _.puterea

vinului"

sau ,,inima vinului".T

1 A.D. Xenopol - Istoria romhnilor din Dacia traiand, edllia a IV-a, vol. I, Editura $tiinfifici ^gi EnciclopedicS" Bucuresti, 1985, p. 85

'2Ibidem, p.85 3lbidem, p.85

a Gheorghe Iordache - ^{op. cit., p.244}

s lbidem, p.245

6I.C. Teodorescu - op. cit., p. 401

7 Constantin C. Giurescu - op. cit, p. 130

Armeanul scria cd: ,,Boierii, atunci ^{cAnd se} apropia iarna, lasd vinul in ^vase mari, neastupate; dupd doud nopfi, ^apa din vin inghea!5. Pe urmd, se sparge gheala cu un fier cald;

gdsesc irrduntru un vin natural, curat gi limpede."l De la Herodot gtim

ci

scifii, locuitori, ca gi gefii, ai Dobrogei, foloseau

vinul la

diverse ceremonii. Astfel, dintre prizonierii ^de r:6zboi, acegtia sacrificau cAte unul la fiecare sutd, dupd ^ce, mai intAi, le turnaserd vin pe cap.2

Rdzboinicii care luaserd prizonieri erau distinEi de citre gefii militari cu cAte o cupd de viru iar cei care fdcuserd cei mai mul,ti sclavi, cu cAte doud cupe.3 Vinul era intrebuinfat

gi la jurdminte, scifii care jurau amestecAndu-l cu o cantitate micd

din

propriul sAnge.a Acest jurdmAnt avea valoarea unui ritual mistico-religios. Desigur, ritualul scitic nu se

referea

la

situalia martorului pus

si jure

cu

privire

la veridicitatea unor fapte, aga cum se intAmpld

in

cadrul procedurilor juridice moderne. Probabil

ci

^sensul

lui

^era

acela al unei promisiuni sau al unei fdgdduieli ferme ^a pdrfilor, ?n ideea de a infdptui ceva impreuni.

Melpomene ne relateazi c5" atunci cAnd un rege scit murea, el era inmormAntat impreund cu paharnicul sdtu deci cu,,cel ce-i toamd vin".s

Herodot nu ne vorbegte despre provenienfa vinului ^pe care-l beau scifii gi geto-dacii din Dobrogea.

Constantin C. Giurescu scrie cd vinul bdut de c5peteniile locale era un vin sudig grecesc, dovadd fiind numeroasele resturi de amfore grecegti din multe agezdri vechi.6 Istoricul

l lbidem

2 Constantin C. Giurescu - ^{op. cit., p. 13}

3Ibidem, _{p. 13}

a lbidem, p. 13

5Ibidem, _{p. 13} 6Ibidem, _{p. 13}

Horla Vladimir Ursu rsroRrA runrorcA A vrTEr-DE-vtE _{St A} vtNULUl LA RoMANT

crede c5, pe l6ngd vinul dulcg grecesc

-

mai scump -, ^local- nicii au bdut gi ,,vinul produs ^de podgoriile l6rii".r ^{O pdrere} contrard parc a avea Vasile PArvary carc-l citeazd. pe

Oviditl

romanul scriind cd, in vremea gederii lui in exilul din Tomis, cultura vilei-de-vie nu existain orag.2 PArvanadduga cd,,gtim insd cd totuEi vifa era cu dragoste cultivatd la extrema limitd sudicd a {inutului ^getic,

in

pdrtile Mesembriei"3, o colonie greceascS, parte din comunitatea Cetdfilor Pontice, aflatd in sudul actualei Bulgarii, localitate cunoscutd azi ca Nesebar.

Constantin C. Giurescu ne indeamnd sd nu ludm ad litte- ram afirmafla poetului exilat, argument6nd cd, printre mone- dele bdtute in Tomis, in secolele II-I i. Hr., s-a gdsit qi una din bronz, avAnd pe avers chipul lui Dionysos, zeul vinului, iar pe revers, un strugure mare.a Mai adaugd cd sdpdturile arheologice

din

Callatis

-

azi, MangaIia, aflatd.

la

circa patruzeci de kilometri sud de Tomis - au scos la iveald gaizeci de piese din ceramicd auritd, gdsite irrtr-un morm6nt din seco-

lul al lV-lea i. Hr., piese infefig5nd, pe l6ngd sirene cu lir5, dansatoare, porumbei ori rozete, gi ciorchini de struguri.s Prima menliune scrisd cu privire la cultura vifei-de-vie pe pdmAnt romAnesc i-o datordm geografului antic Strabon (66

i.

Hr.

-

^{circa 24} d. Hr.), contemporan al geto-dacului Burebista, precum gi al celor doi mari romani, Cezar gi

Octavian Augustus. Strabon afirmd cd Burebista, _,,spre a

fine

in

ascultare poporul... gi-a luat ajutor pe Deceneu...

Ca dovadd despre ascultarea ce i-o dddeau (ge!ii) este gi

faptul

ci

ei s-au ldsat induplecali sd taie vila-de-vie gi sd

l Ibidem, p. 13

2 Vasile PArvan - Getica, o protoistorie a Daciei, Editura Meridiane, Bucuregti, 1982, p.84

3Ibidem, p.84

a Constantin C. Giurescu - op. cit., p. 13

5Ibidem

trdiascd fdrd vin" .1 Strabon crede cd motivafia regelui dac a avut labazd considerente etice qi medicale.2

ComentAnd spusele geografului antic,

unii

autori moderni au considerat cd mdsura luatd de regele dac a fost motivatd ,,probabil" de consumul excesiv de alcool

in

rAndul geto-dacilor.3

A(i

autori justificd ,,ordonanta transmisd

prin

glasul profetic al marelui preot Deceneu..." pfir.,,extinderea viilor, (care) ajunsese atAt de mare, incAt acestea constituiau un adevdrat pericol pentru siguranla localnicilor, ^deoarece popoarele migratoare erau atrase spre regiunile lor" ^.a

Constantin C. Giurescu ne indeamnd din nou sd nu

ludm ad

litteram

textul lui

Straboo

fiind _,,mult

mai probabil

si

nu

fi

fost distrusd toatd podgoria, ci numai o parte a ei, qi sd se fi interzis orice noud plantafie".s in spri- jinul tezei sale, istoricul invocd o mdsurd similard, luatd de

impiratul

roman Domifiary prin anul 92 d.

Hr,

mdsurd

prin

care au fost interzise noi plantafii de vifd-de-vie

in

Italia qi s-a ordonat totodatd qi ,,distrugerea ^a jumdtate din viile celorlalte provincii ale imperiului".6

Aceleaqi dispozilii restrictive in ceea ce privegte

limi-

tarea culturii vifei-de-vie au fost date gi in Evul Mediu de regii Franfei Carol al IX-lea (1560-1,574) qi Henric al III-lea

(1.574-1589).?

Referirea lui Strabon la ,,induplecarea" geto-dacilor ^{de a} elimina vifa-de-vie gi de a nu mai bea vin a fost comentatd

1 Madimir Hanga - ⁱⁿ Istoria dreptului romhnesc, Editura Academiei

RSR, Bucuregti, 1980, vol.

I

^{p. 63}

2Ibidem, infua47,p.77

3 Constantin C. Giurescu - op. cit., p. 13

a I. C. Teodorescu - ^{op. cit,} p.40I

s Constantin C. Giurescu - ^{op. cit., p.1,4} 6Ibidem

T Ibidem

atAt de istorici, cAt qi dejurigtii cercetdtori ai istoriei dreptului romAnesg gi unii, gi ceilalfi cdut6nd explicafiile unei ase- menea hotdrAri in sistemul normativ al religiei dacice.

Istoricii au constat cd gi la geto-daci, precum ^qi la alte popoare antice, ,,vialamorali ^a acestora era dominatd, sub diverse forme, de religie".l

in

acele timpuri, _,,religia se confunda cu statul si cu viafa social6, fiecare act politic sau civil trebuind si fie indeplinit sub ocrotirea religiei".2

Religia dacicd fusese intemeiati,,...cu mult timp inain-

tea lui Herodot, care ne vorbegte primul ^despre Zamolxis...

urzitorul credinlei de cdpetenie a ge!i1or...".3 invdldturile lui Zamolxis ^au transformat religia dacicd dintr-una natu- ral6

- ^adici

^{a omului care se inchina la}

^tot

^{ceea ce nu}

infelegea

-

^intr-una reflexivd.a Zamolxis gi, ulterior, ^Dece- neu

ii

inv5laserd pe daco-gefi cd sufletul ^e nemuritor, iar

trupul e o

piedicd

in

^calea nemuririi,

trupul

^neavAnd

niciun

pret

poftele lui netrebuind a

fi

ascultate, la rdzboi trebuind sd te jertfegti fdrd pdrere de rdu.s Gefii nu puteau

sd ajungd la nemurire decAt,,curdfAndu-se de orice fel de patimd: carnea, vinul, femeile", ^toate reprezentAnd o mur- ddrire

a

sufletului.6

Mai

ales

vinul

aducea ,,ticdlogirea omului", motiv pentru ^care marele preot al natiunii cerea distrugerea viilor.T

insi

cumpdtarea

propovdduiti

de Zamolxis fiind uitatd repede de gefi, organizatorul statului dac, Burebista, ,,...impreund cu colegul qi profetul sdu, Deceneu", au ales un mijloc mai energic,,de stArpire a rdului,

1A.D. Xenopol - ^{op. cit., p.93} 2Ibidem

3Ibidem

a Ibidem

s Vasile Pdrvan - ^{op. cit, p.91"}

6Ibidem

T Ibidem

tsroRlA JURTDTcA A vtTEt-DE-vtE gt A vtNULUr La RovAwt

Horia Vladiririr Ursu ^L9

prin inldturarea cauzei naturale a befiei, adicd ordonAnd distrugerea culturilor de vifd-de-vie".1

Istoricii dreptului, citAndu-l pe Iordanes, ne spun cd Deceneu, bucurAndu-se ,,de o putere aproape regeasc|", devenise un personaj politic de prim rang, care le-a dat geto-dacilor legi scrise (conscriptos), i:r concordanti cu noile realitifi sociale de la mijlocul secolului I i. Hr.2 Din pdcate,

legile respective nu au ajuns pAnd la noi, singurele surse pentru airrcerca configurarea sistemului de drept dinwemea dacilor fiind pufinele informafii furnizate de istoricii antici.

Prin urmare, se poate vorbi despre un drept cutumiar, format din norme de drept

-

^de regulS, nescrise

-

^{date de}

autoritatea politicd qi religioasd gi consfinfite apoi printr-o practicd irdelungatd. Cutuma, sau obiceiul juridic, era pri- vitd ca o emanatie divini, nerespectarea ei fiind sangtionatd de reprezentantii statului, in frunte cu regele dac.

Comunitatea gentilicd _-bazat6. exclusiv pe rudenia de sAnge a membrilor sdi

-

^este inlocuita,

odati

cu aparifia statului, de obgtea sdteascd,

in

care oamenii au

in

vedere stdpAnirea

in

comun a

unui

anumit teritoriu, care sd le asigure,

in primul

rAnd, hrana necesard traiului. Astfel, satul devine nucleul debazd, al org,anizdrii dacilor, ulterior al daco-romanilor si, in cele din urmd, al romAnilor. Saful, prin obstea sa localS, asigura cultura cerealelor, cregterea vitelor, dar si cultura vifei-de-vie.

fn

perioada ocupafiei romane

din

Dacia, cultivarea vifei-de-vie a continuat sd se facd .pe ^coastele bine expuse ale dealurilor gi pe povArnisul (din)spre lunca Dundrii a

cAmpiei muntene".3

ln sprijinul

acestei

afirmafii

vin

1 A.D. Xenopol - ^{op. cit., p.99}

2 Madimir Hanga - ^{op. cLt., p. 63}

3 Constantin C. Giurescu - ^op. cit., p.1,4

Horia Vladimir Ursu _{tsroRrA JURtDtcA A} vlTEl-DE-vtE _{St A} vtNULUt rn RovArrrr

diverse descoperiri arheologice, precum o medalie b5tutA

in

vremea impdratului roman Decius (249-251

d.

Hr.),

aceasta fiind,,o reprezentare simbolicd a provinciei Dacia, exprimatd

de chipul unei

femei purtAnd

un

aexillum (drapel militar), flancati de doi copii, dintre care

unuf in

stAnga ei, line ^{cAteva spice} de grdu, iar

altuf

(aflat) in fafa un ciorchine de struguri".l Atat spicele de grAq ^cdt gi cior- chinele reprezentau bogdfiile de bazd ale provinciei, fiind

atestate arheologic prin resfurile gisite irr numeroase situri, in special in Muntenia. S-au descoperit _,,altare votive inchi- nate zeitdlilor protectoare ale viticulturii, amfore pentru pdstrarea vinului, unele fdcute in Dacia, altele importate".2

Pe un astfel de altar, cercetat la Sucidava (Celeiul de az|),

in sudul Olteniei, gisim sdpat in piatrd testamentul unui anonim, care ldsa urmaqilor sdi o casd gi doud iugdre de vie, cu obligafia ca beneficiarii sd-i ingrijeascd mormAntuf sd-l pomeneascd gi

si

sdvArgeascd sacrificiile si ritualurile funerare anuale.3

Pe Columna lui Traian sunt redate nigte butoaie lungi, incinse cu cercuri din lemr; recipiente care se mai foloseau gi la inceputul secolului XX, in zona viticold a Gorjului, a

Drdgdganilor gi

a

Hugilor. Mese de teascuri cioplite

in

piatrd gi folosite pAnd

nu

demult au fost descoperite

in

importanta zond

viticoli Alba Iuli4

aflatd

la

poalele Munfilor Apuseni.a

Divinitdfile protectoare ale viticulturii, precum Bacchus, Liber gi Libera, se regdsesc in unele inscripfii si pe monu- mente sculpturale, iar ramuri de vifd-de-vie cu ciorchini

I Ibidem

2 Valer Buturca - Etnografiapoporului romin,Edihtra Dacia" Cluj-Napoca, t978, p.786

3Ibidem

a Ibidem

de struguri apar pe multe pietre funerare.1 Tot pe pietre funerare sunt reprezentate instrumente de tiiat via, precum cufite gi cosoare, dar gi vase necesare pentru producerea _9i pdstrarea vinului, ca butoaie, gnleli, donife din lemn.2 Tot din epoca dominaliei romane ne-a rimas o tdbqe ceratd, gdsitd in Alburnus Maior, conlinAnd un fel de ,,irrventar", ^o ,,socoteale" privind cheltuielile fdcute cu ocazia unui ban- chet dat de un colegiu de meseriaqi. in,,inventar" se pre- cizeaz6. cd s-au bdut doud feluri de vin -,,unul mai dulce gi

mai scump (merum)", probabil un import sudic, gi,,altul mai ieftin (vinum)", cu siguranfd un produs local.3

Dupd cum reiese

din

cele de

mai

sus, ,,prohibiyia"

instituitd de Burebista

impreuni cu

marele sdu preot Deceneu, a fost vremelnicd, toate informafiile istorice

-

epigrafice _9i arheologice - ^{dovedind cd, gi in epoca romand,} ocupafia strdveche a geto-dacilor

-

cultivarea vilei-de-vie

-

a continuat masiv.a

O parte a colonigtilor romani, cunoscdtori ai culturii vifei-de-vie

din

spaliul mediteraneearL

au

adus

cu

ei, odatd cu nesaful cu care beau virL gi propria terminologie latind cu privire ,,la plant6, la ^tehnica vinificafiei, la bdu- tura obignuit5, cu diferitele ei stadii de transformare, ^qi la excesele legate de aceastd bduturd".s

Daco-romanii

qi

apoi rom6nii

au

operat modificdri lingvistice, transformAn d aitea in aitd, ainea in aie, labrusca

in lduruscd, mustum in ^must, ainum in ain, ainaceus in ainat, posca

in

o[et (derivat,

in

romAnS, sub forma poagcd, adicd'

1 Academia de $tiinfe Sociale qi Politice aRSR - Istoria dreptului rom6- nesc, vol.I, Editura Academiei RS& Bucuregtr" 1980, p.172

2Ibidem 3Ibidem

a Ibidem

5 Constantin C. Giurescu - op. cit., p. 15

Horia Vladimir Ursu

vin prost), bibitiaus

in

belia, imbitare in imbdtare etc.1 Con- stantin C. Giurescu considerd cd termenul poamd ar

fi

un sinonim, de origine latind, al strugurelui, ceea ce ar con- duce la concluzia cd, pentru strdmosii nogtri, rodul vifei- de-vie a reprezentat ,,fructul

prin

excelenfd", latinescul poma hind un termen generic pentru toate fructele.2 Pe de altd parte, se afirmd c6, strugure, care l-a irrlocuit pe genericul poamd, este un cuvAnt autohton, la fel ca butuc, ansensul de tulpind groasd a vifei-de-vie. De aceeaEi origine se crede cd

ar

fi

qi cuvintele skmbure, capugd

-

,,mugure" de vi!5, din

care se dezvoltd coardele gi rodul _-, curpdn (curpen) -mlddigd lungi de vild sdlbaticd, avAnd capacitatea sd se incoldceascd pe

tot

ce gdseqte

in

preajmd

-,

^{dop qi gardind}

-

^ultimul

insemnAnd ganful circular fdcut

la

capetele interne ale doagelor, in care se adund scAndurile fundului de butoi.3

Cu

privire la

originea cuvAntului strugur, Bogdan Petriceicu Hasdeu credea cd derivd din elinul tryga qi cd

de aceeagi sorginte ar fi incd alte

doui

cuvinte vechi din viticulturi: harag qi aguridd.a

Retragerea romand din Dacia a ldsat acest spatiu geo- grafic la indemAna popoarelor migratoare, care aveau

si

se succeadd in valuri, ^de-a lungul a aproape o mie de ani.

Plecarea latinilor, cu legiunile si cohortele lor, a insemnat gi disparifia statului organizat din fosta provincie. Lipsite de apdrare, comunitdlile, de acum daco-romane, constitu- ite in obqti, gi-au pdrisit satele, in special pe cele din

jurul

oragelor

si

taberelor romane, retrdgAndu-se

din

calea primului val de migratori spre vdile mai ferite ale Munlilor Carpafi. Aici, pe ,,tdpganele nu prea inalte", au inceput sd

l lbidem 2Ibidem

3 Gheorghe Iordache - ^{op. cit., p.247}

a A.D. Xenopol - op. cit., p. 299, tnfra 44

rsroRrA runrorcA A vtTEt-DE-vtE _{St A} vtNULUt LA RoMANt