tArfelor mele triste 1r

GABRIEL GARCf ^A MARQTJEZ

Povestea

tArfelor ^mele triste 1r

Tlad.ucere din limba spaniol5, prefa!5 gi note de

Tulone

$euonu MnunuNgr

tfr -

editura rao

cABRTEL GARCiA trAnqunz

Mmoria de mis putas tristas

@ Gabriel Garcia M6rquez, 20O4

@ Editura RAO, 2014 pentru _versiunea in limba romAni.

Toate drepturil e rezevate Ilustragia copertei

O Mikhail Zahranichny I Dreamstime.com 20r4

Editura RAO

Str. BArgiului, nr. 9-l 1, sector l, Bucure;ti, RomAnia www.raobooks.com

ww.rao.ro

Descrierea CIP poate fi consultatd pe pagina de internet a Bibliotecii Nagionale a Romaniei

ISBN 978-606-609-s7 4-7

GABRIEL GARCIA MARQUEZ

$I SECRETUL FERICIRII

Autorul fascinantului Un aeac dn singurdta- te

-

defrnit de

critici

drept cel mai bun ro- man de expresie spaniold dupd, Don

fuiott

al

lui

Cervantes

-,

^{incununat cu}

^laurii

^pre-

miului Nobel pentru literaturd (1982), la de- cernarea

ciruia

^a uimit nu numai asistenta, participAnd la ceremonie imbrdcat

in

tradi-

tionala

gua)abera

albd, specificd

zonei Caraibilor, si

in

mAnd cu un

trandafir

gal- ben

- ^{simbol al Columbiei}

si amuleta sa

personald

*,

_{cel care a} d5ruit recent literatu-

rii

un

volum

de mernorii

plin

de neprevd- zut,

A

trdi pentru a-!i ^pouesti uiala

* _veritabil

bestseller

international, al cdrui tiraj

de

GABRIEL GnncIn MAnQ-UEZ

lansare a fost adus ia Ciudad de M6xico sub proteclia transportoarelor blindate

-, ^irum-

pe din nou in atmosfera

mitici

ce

ii inviluie viafa ;i

^{opera cu}

^{un titlu}

transparent care socheazi: Pouestea t^dt'elor mele nistu.

$i

^destinul acestei c5.rti std sub semnul neprevdzutului. Cu o

siptdmAni

inainte de apai,tta oficiald, o versiune nedefinitivati a originaiului este sustrasd ^__ in pofida

misuri- lor

draconice de securitate

- ;i dupi

^numai

16 ore pe strdzile din Bogot6 se vd.nd miile de exemplare ale edigiei-pirat, fapt ce

obligi

casa

editoriali columbiani si

devanseze lansarea, care a ar,rrt loc la sfhrsitul

lunii

oc- tombrie,

tirajul

inigial

find

de un

milion

de exemplare pentru America Laind,si Spania.

Este Dn caz nemaiintAlnit _{de mafie} lite- rard,, cdnd o copie ilegald vede

luminatipa- rului

inaintea

originalului,

_{ceea ce,}

potrivit

lui Moises Melo, editorul

cirtii,

,,mutlleazd continutul operei".

Nici

^gene

za acestei ultime creatii

marqueziene nu a fost

scutiti

de avataruri.

Initial,

au fost

trei

povestiri, scrise

in

mo-

mentele de

rd"gaz

ale anilor de

muncd

Tudora $andru Mehedinli

istovitoare

ia memorii

si care au fost apoi contopite intr-o singurd operd, greu de defi-

nit

ca gen literar,

fiind

prea lungd pentru o povestire

;i

^prea

^scurti pentru un

roman, intocmai cum se intAmplase cu cea de-a do- ua carte a sa, Colonelului nu are cine sd-i scrin.

Povestire sau roman scurt, recenta carte a

lui

G.G., cum

il

altntd", dupX

o

uzangd.la mod5, revistele literare, sau Gabo, cum

ii

spun prietenii, este o

noui ;i certi

izbdndd", reluAnd intr-o viziune aparte, surprinzitoa- re eterna temi. a

iubirii, fericit ilustrati

de capodopere anterioare

-

^{romanele Unueac}

^fu

singurdtate, Ihagostea tn urunea holerei, Despre dra- goste ;t aQi demoni sau povestirea ^(Jrma sdngelui tdu pe aapadd.

Cici

^{Pouestea tdyftlor mele} triste es- te, a;a cum mdrturiseste protagonistul-autor, ,,povestea

marii

mele

iubiri",

o prodigioasi incursiune in tainele sentimentului erotic, pe care il triieste, pentru prima oard in

viati

cu .adevirat, un bS.rbat in vArsti de nouizeci de ani pentru o fatd de paisprezece, plasati deci la antipozii ciclului sdu vital.

Dar geniul lui Garcia Mhrquez sivArse;-

te miracolul: dincolo

de substanfa

epici,

desfi;uratd cu predilecgie intr-un bordel din

GABRIEL Gencie MARQ*UEZ

cu

neputinfi si

m5. sustrag mdcar

o

clipd farmecului _acestei

fipturi

neasemuite care

dormea alituri

de

mine _[....] Atunci

am contemplat-o in voie, ceasuri in ;ir,

;i

^unicui semn de

viali

pe care l-am

putut

percepe au fost umbrele viselor ce-i lunecau peste frunte ca

norii

pe

api..." _,,Mi

se

pirea

de necrezut:

pimdvara trecuti

citisem un mi- nunat roman al lui Yasunari Kawabata des-

pre

burgh

ezli in vArstd din Kyoto

care

pldteau

sume

enorme ca

s5-si

petreaci

noaptea contemplAnd fetele cele

mai fru-

moase din

ora;,

care.zdceau

goale;i

narco- tizate,

pe

cAnd

ei

agonizau

de iubire in

acela;i pat. Nu le puteau trezi, niciatinge, si

nici micar nu incercau

s-o

faci, fiindci

esenfa

pldcerii

_era s5. le

vadi dormind. in

noaptea aceea) veghind sornnul frumoasei,

am

ajuns

nu doar si

inteleg rafinamentul acela senil, ci

;i ^si-l

^{triiesc plenar',.}

ReluAnd si amplificAnd aceastd idee

in

Poaestea tdrfelor mek triste, GarciaM6rquez

*

care a impus

in literatura

contemporand"

conceptul _de realism magic

-

^{oferd o}

^im-

presionantd dovadS.

a

artei sale inegalabile,

Tudor

a

_$ andru Me lte

dinli

rafinAndu-;i pAnd la desivArqire

harul

de a

transfigura prin imaginafie realitatea, in virtutea ciruia scriitorul paraguayan

Augusto Roa Bastos l-a definit, atAt de ex- presiv, ca

fiind

_,,cel

mai mare vrijitor

al

Americii

Latine".

Datele realului

il

descriu pe protagonis- tul aflat la apusul

viefi

drept un

birbat in

a

cirui

existengi patima, sexualitatea ^au

ju-

cat,

inci

de cAnd implinise doisprezece ani, un rol

precumpinitor,

dar trunchiat, redu- c6ndu-se

la

lumea tArfelor

(,,Niciodati

nu m-am culcat cu weo femeie

fdri

s-o pl5.tesc, gi pe pufinele care nu erau de meserie le-am convins

prin

argumente

ori

cu de-a sila

si

primeasci

bani...") ;i

la eternul orgoliu de mascul (,Cam pe la douizeci de ani am in- ceput

si

^gin

un

catastif cu numele, vArsta,

locul

qi cAteva

insemniri privitoare

la

im- prejuririle

gi la felul in care se petrece totul.

Pdnl.la

cincizeci de ani, ajunsesem la cinci sute paisprezece

femei..."). Cu atdt mai

uluitor

se

proiecteazl"rpin

contrast, ^desco- perirea

adeviratei iubiri: ,,M-am trezit in

revdrsatul ziIei, frrd"

si-mi

amintesc unde

GABRIEL GnRcIe MAnQUEZ

md, aflam. Copila dormea

mai

departe cu spatele la mine,

ghemuiti

ca un

fit...

A fost ceva nou pentru mine. Nu cunosteam vicle_

sugurile seducfei si vesnic

imi

alesesem la intAmplare iubitele de o noapte, mai curAnd luAndu-m5

dupi

pre! decAt

dupi

farmecele lo4 si ficusem dragoste

firi

^dragoste, pe

ju- mitate imbricati,

de cele mai multe

ori,

si

intotdeaunape intuneric, pentru a ne inchi-

pui

cd suntem mai buni.

tn

noaptea aceea

am

descoperit

plicerea

de necrezut de a contempla

trupul

unei femei adormite

firi

imboldirea dorinfei sau oprelistile pudorii.,.

Revelagia

odati produsi,

planul realului

;i

^{al fanteziei incep sd} alterneze, apoi

si

se

contopeascd.,

intr-un halucinant joc

_de

oglinzi ce se proiecteazd"in

infinit.

^pldcerea

negirmuriti

_{de a} veghea somnul iubitei, in- tensitatea fascinatiei de a

pitrunde lin in

acest teritoriu al dragostei de curAnd desco- perit il fac sd

simti

intru totul reali, _palpabi-

ld prezenta fiingei indrigite, in

absenfa acesteia, protagonistul

trfind

permanent ca intr-un vis,

firi

^a putea deslusi graniga din-

tre concretefe ;i ^{imaginar. La inceput,}

10

Tudora $andru ^Me ltedinli

incredingat

ci

amintirile reale sunt

niluciri

ale memoriei, pe cAnd amintirile inchipuite sunt atAt de convingdtoare incAt luaseri lo- cul realitigii, gdse;te o explicagie: _,,Aga cum se

uiti

faptele reale,

pot stirui in minte

si unele care n-au existat niciodatS, de

parci

s-ar fi petrecut aievea". Daq incetlrl cu ince- tul, contururile realitigii se ;terg

-

^cAnd

^afli

ci

iubita va face;aptesprezece ani, exclamd descumpinit: ,,M-a

nelin\tit

cd" era atAt de

reali

incAt implinea

ani..."

_,,De necrezut:

vdzdnd-o;i

atingAnd-o

in

carne qi oase,

mi

se pdrea mai pugin

reali

decAt

in

amintirile mele"

-;i, ^pind

^la

^urmi,

^{deslqe;te cu}

^infri-

gurare adeviratul sens al marii taine: ,,Astizi

;tiu

^{cd nu} a fost o ndlucire, ci incd un mira- col al primei

iubiri

din viala mea aflate abia la noudzeci de ani".

Pouestea td,rfelor mek triste

respiri

o poezie fantastici, o melancolie seducd.toare, gragie

desivArqirii

stilistice

a scriiturii. intreaga arhitecturi

a demersului narativ este edifi-

cati

cu savanti miiestrie, cu precizie gi mi-

nufe

de bijutier.

11

GReRrEr GARcIA MAnquEZ

Perfect constient de

impactul pe

care trebuie

sil aibi

asupra

cititorului

incepu_

tul naragiunii, autorul formula pregnant,

in

prologul la volumul Doudspre3ce pouestii cd- ldtoare:,,.. .

ir primul paragraf

al

unui

ro-

man trebuie definit totul: structuri,

ton,

ritm,

lungime si, uneori,

chiar;i

caracterul vreunui personaj".

Iar ultima

sa carte ilus_

treazd magistral _acest postulat, incepAnd astfel:

,,in

^anul

in

care am

implinit

noud- zeci de ani, am r,rut sd-mi ddruiesc o noap_

te

nebuni

cu o adolescenti. fecioari.

Mi-am

adus aminte de Rosa Cabarcas, patroana unei case clandestine care obisnuia sd-;i

in- cuno;tinteze clientii statornici

cAnd avea vreo noutate

disponibili.

Niciodatd, n_am

cedat

acesteia sau

oricdrei alteia dintre

multele-i tentafii obscene, dar ea nu credea in puritatea

principiilor

mele. $i morala ^{e o} chestiune de

timp,

spunea, cu

un

zdmbet rdutdcios,

ai

^sd. vezi..

."

Pe

tot

cuprinsul

romanului

scriitorul se

dovedeste cu

strilucire

acelasi,,imblAnzitor de cuvinte" care asubjugat o lume intreagd.

Din risipa baroci

de

imagini

de

vibrantd

72

Tudora Sandru

Mehedinti

Tudora $andru Mehedinli

frumusete iatl doar cAteva

exemple:

,,Mi-am plimbat vArful arititorului

de-a lungul grumazului

nidqit,

si toatd fiinga

i

s-a

infiorat liuntric,

precum

un

acord de

harfr";,,Luna plind prindea

sd

ajungi in mijlocul cerului,

si lumea se vedea parcd scufundatd

in api

verde"; _,,Avea

n\te

ochi de

pisici

silbaticd, un trup la fel de provoca- tor, ;i

imbricati, ;i goali ;i

^niqte plete boga- te de aur

rivisit

al

ciror

parfum de femeie md.fficea si plAng de furie, muscAnd perna".

$i, mai presus de orice, din aceasti ulti- mdcarte ffanspare infinita bucurie a creato-

rului care, incd uimitor de tAnir, in

plenitudinea senectuSii,laT6 de ani, si-a de- s5.vArsit menirea. ,,Tot ^ce

md

intereseazi mai mult pe lumea aceasta este procesul de creagie", spunea

GarciaMfirquez, robit

de ,,pli.cerea ^{de a scrie, cea} mai

intimi

si solita-

r5. care se poate imagina", de ,,viciul ^devas- tator al scrisului", si, ca un corolar,

intr-un interviu

recent, declara:,,Secretul

fericirii

este

si

faci numai ceea ce te pasioneaz5.".