ln prezent, triiegte in'Bucurqti, cu solul ;i cei doi copii, NEMIRA (2)Irina Georgescu Groza marginea recamierului. ln semiobscur, vid strilucirea verde, care pulseazd lent, iar spajiul devine infinit.

lnrNa'GEoRcescu Gnozn (n. 1973) s-a niscut la One;ti. A debutatin anul 2015 cu volumul de povestiri Dincolo deferestre ^(Casa de Par,iuri Literare).

A publicat prozq scurtd in'Aevlsta de Povdstiri(2015-2016), in ^Revista

Argos nurilarul 12 ⁽²⁰¹ 5), in revista iocan num5rul 1 (2016) ;i ^{numirul 7}

(2018), in Revista Apostrof (2016);i in antologia,Argos num6rul 3 (2017).

ln prezent, triiegte in'Bucurqti, cu solul ;i ^{cei doi copii,}

NEMIRA

Irina

Georgescu Groza

marginea recamierului.

ln

semiobscur,

vid

strilucirea verde, care pulseazd lent, iar spajiul devine

infinit.

-

I-ai visat gi tu, nu-i a;a?

mi

intreabe cu voce subgire. Numa, pe tine te cheaml, uite, nu mai au linigte.

Larvele, inghesuite, md privesc cu ochi gelatinogi, sunt ochii

lui. O

mizgi,puturoasi se prelinge de sub pat.

-

^Ce-ai, fetigi,li-e rIu?

Aud respiragia ei ;uierati in

timp

ce sunetele rumii se inde- pdrteazd. Obrazul nu pare sn fie al meu, nici palmele in care nu reu$esc sd imping ca

si mr ridic, nici omoplajii in

care sinrt degetele babei, buricele

lor

mici, aceleagi,

imi

dau seama

gi-'ri

amintesc ciderea.

- ^Nu-ji

^fie

frici,

spune foarte aproape de mine ^gi mi se pare

ci

tn vocea ei e bucurie. O sd gdse;ti drumul inapoi.

Gustul amar, lichidul care coboarl prin

niri,

aluneci pe buze.

Pe piele mi se intind gadihturi, picioruge ce inunteazri gi se as-

cund in mAneci, corpul imi impietregte. ceva de foarte deparre, adAnc in mine, se rdsucegte, o si te tneci cu mizga,hai, tmpinge in mAini. Porumbeii ricesc aerul, cautd o ie;ire pentru noi.

Numele tmi

risunl

de peste tot, acum chiar foarte aproape, pagii, migcarea

din

afara mea. Sunt ridicatn in braje gi recunosc cei mai intunecapi ochi din lume. Sigur

ci

te aud, dragul meu,

a$ vrea sn-1i mai pot spune inainte ca intre noi si se strecoare cea

mai lungl noapre.

Cuprins

PaRtra ir.n'Ar. SALTUL Domnul Pintea...

Strada Soveja, numerul ⁸⁰ ....'....'....

Cimitirul

ciumalilor..

Dorin1i...

Ciderea...

Fdri

tine

Pa,ntnR A DouA. POVESTEA LUI LUMEN.'....;...

Potopul...

Lumen

Laguna din adAncuri ...'...

Stare de urgenti...

Portocale

In camera

.-

lut _)pt1 A^-tnmormantarea....,...,...

9

1,1

19 28 36 48 64 79 81 89 93 99 104 110 179 124

_+g;a

T

Visu1...

..."... L27

gedin1a...

₁₃₂

Ultima zi de

gcoala _B9

paRrea _{A rRErA.}

tNrnr

cER $I

rAMANT

...:.... L59

Riticire

L6L

Vica...

... 1.g7

SfArqitul

lumii noastre... _....

ZO7

Nu

ai

gre9it... ...

ZLg

Harta din

palmd

... 237

PenrBe iNrAr

SALTUL

Domnul Pintea

Ag da orice sr pot sr md intorc in

lumini,

si nu mai fiu sin- gtrd. Ce'fericitd este solitudinea, spunea versul

tnvilat

_{la ;coale,}

gtiu

incl

pe de rost poemul, dar el nu

mr

ajutr aici, unde

totul

ar trebui si fie senindtate gi linigte.

in

bezne,in mdzgacare mi-e culcug, la fel de departe de stele cum eram 9i inainte, nu pot

decAt sa mr gAndesc la zilele noastre bune, cAnd timpul ticdia la incheietura mAinii, si-mi amintesc nedumeririle, uimirea, ^scan- ddurile, nelinigtea, certurile cu toata lumea, reprogurile ^care traversau

aertl

apartamentului ca nigte sigeli aprinse, plAnsul.

Bunica le primea resemnati, cineva trebuia

si

le stingi, sI

mI

aiute sI md lini;tesc. Vreau sd mor!strigam ^ca sI-i inchid ^gura, enervatl de cicdleald, dar numai daci eram singure.

-

^{Cum poli se spui} a;a ceva? izbucnea de fiecare datl ^{gi alerga}

&rpi

mine.

11

Irina

GeorgeScu Groza

ti

rasp.rnd"am

tn

^{gAnd, dupd ce} tranteam uga. Ce-mi mai plecea sI o aud trosnind din toate incheieturilelTata ^a dispirut

;i ^nici

^mdcar

^nu

ne sun5, pe mama n-o intereseazd de

noi

^gi

ne-am mai gi mutat

in

apartamentul esta oribil.

Apisa pe clangil

ii

^ur^^vocea

^{sublire dincolo de ugi, cu-}

vintele ^se amestecau aiuristic. Pdcat, sinitate, viald, deschide, rugine, maicr-ta.

imi

^apesam palmele pe urechi _9i inchideam ochli. O s,i tt,i pard rdu, continuam in ^gAnd, imaginAndu-mi co;- ciugul

in

^{care aveam si stau}

tntinsi

^ca o pringesr, tntre ^dantele gi

flori, pregltiti si mi

inal1 spre albastrul cerului, vepi

boci;i

tu, ;i ^{mama, ce rdu o sd vd. mai pard cd v-api purtd.t ca} ni;te scorpii.

Culmea ^{era cd.,}

in

loc

si mI

linigtesc,

mi

puneam pe un plAns zgomotos, ca sd-i

arlt

cI sufdr.

in

fi..rr.

zi, aceleagi certuri ^care porneau de la nimicuri, ^abia a;teptam

si-i

dau

motiv

de suprrare,

si-i

reprog ez

tot

ce nu-i puteam spune mamei.

-

^{Eu nu}

mi

mai inleleg cu ^ea,

ti

zicea cum intra

in

casi.

A

luat-o razna de tot!

Nu

mai vrea Ia ^gcoale, se incuie

in

^camerd,

de mAncat, nu mdnAnci ^gi vorbegte urAt cu mine!

Ai

vdzvt cum gia ciopA4it bretonul? Tu nu ^{erai aga,} nu-mi amintesc sd,

fi

auzit tn casa noastri ugi trAntite ^gi ameninqiri ^sau si

fi

chiulit de Ia li-

ceu. Str toatdituacu ochii la posterul ila sau vorbeqte la telefon.

Apoi, intr-o miercuri dimineala,

totul

s-a schimbat radical.

Iarna dura ^de mai

mult

de gase luni, dar

in

ziua ^{aceea a} dat in

sfArgit semne cn-9i pierde puterile.

Ju4urii

striluceau pe margi- nile burlanelor, ghioceii scoteau capetele din prmAntul jilav, iar vAntul aducea pAne la fereastra clasei noastre miros de pegte gi

t2

NOAPTEA DINTRE LUMI lipete ^de pescirugi. Aia a fost ziua cindm-am indrigostit de noul profesor de englezi.

A

inclinat capul sub tocul

qii,

^gi-a lesat geanta din piele pe catedrirsi ne-a cerut sI neprezentdm. Andreea se uita la el cu gura ciscati.

Citilina

mi-a atins piciorul gi

;ia

prins obrajii in palme, iar ^{cAnd s-a} ridicat, ^a uitat sd

linr

de scaunul rabatabil al bincii,

care s-a lovit de structura ^de metal ^{gi a} cdzut la picioarele ei.

Domnul ^{Pintea s-a} apropiat, qi-aagezatpalmape umrrul meu gi mi-a spus s5-i fac loc. CAnd s-a aplecat si fixeze scaunul, i-am simlit parfumul amestecat cu iz de tutun. Ne-am adunat cu togii in jurul lui ^{pi am} rimas acolo pAne ce a reugit sn prindn cele

doui

guruburi mari.

La fiecare

orI,

venea

imbrlcat in

^acelagi sacou reiat, cu pe- tice negre la coate, gi de fiecare datl cAnd trecea printre rAnduri mr atingea in acelagi fel, pe

umlr

sau pe spate. AtAt de fin, ci md intrebam daci nu cumva mi ^se piruse. Dupa ^o vreme, am ince- put si-i urmiresc mersul in timp ce ne dedea dicteri ^sau ne citea din

crrlile lui

cu coperte atAt de uzate, ci, abia le mai puteai descifra titlurile.

Mr

uitam ^pe furig la mAinile lui. Nu se opreau pe

alli

umeri gi abia

mi

abgineam sI nu zAmbesc. Dar cAnd

ii

surprindeam

privirea,

deschideam repede caietul. Pintea se

oprea in dreptul meu gi

mi

intreba daci am rimas tn

urmi,

iar eu a;teptam ca mAna lui sI-mi treacdpeste cdmagl.

in p^urr, fetele pierdeau vremea pe hol, sprijinite de perete, vorbind despre biieqii de-a X-a, in timp ce priveau uga cancela- riei din caprtul coridorului. Odati, dupi ce profesorul a trecut pe lAnga noi, Ofelia ne-a spus cr se intAlnise cu el in tramvai ^gi

Irina

GeorgeScu Groza

ti

rasp.rnd"am

tn

^{gAnd, dupd ce} tranteam uga. Ce-mi mai plecea sI o aud trosnind din toate incheieturilelTata ^a dispirut

;i ^nici

^mdcar

^nu

ne sun5, pe mama n-o intereseazd de

noi

^gi

ne-am mai gi mutat

in

apartamentul esta oribil.

Apisa pe clangil

ii

^ur^^vocea

^{sublire dincolo de ugi, cu-}

vintele ^se amestecau aiuristic. Pdcat, sinitate, viald, deschide, rugine, maicr-ta.

imi

^apesam palmele pe urechi _9i inchideam ochli. O s,i tt,i pard rdu, continuam in ^gAnd, imaginAndu-mi co;- ciugul

in

^{care aveam si stau}

tntinsi

^ca o pringesr, tntre ^dantele gi

flori, pregltiti si mi

inal1 spre albastrul cerului, vepi

boci;i

tu, ;i ^{mama, ce rdu o sd vd. mai pard cd v-api purtd.t ca} ni;te scorpii.

Culmea ^{era cd.,}

in

loc

si mI

linigtesc,

mi

puneam pe un plAns zgomotos, ca sd-i

arlt

cI sufdr.

in

fi..rr.

zi, aceleagi certuri ^care porneau de la nimicuri, ^abia a;teptam

si-i

dau

motiv

de suprrare,

si-i

reprog ez

tot

ce nu-i puteam spune mamei.

-

^{Eu nu}

mi

mai inleleg cu ^ea,

ti

zicea cum intra

in

casi.

A

luat-o razna de tot!

Nu

mai vrea Ia ^gcoale, se incuie

in

^camerd,

de mAncat, nu mdnAnci ^gi vorbegte urAt cu mine!

Ai

vdzvt cum gia ciopA4it bretonul? Tu nu ^{erai aga,} nu-mi amintesc sd,

fi

auzit tn casa noastri ugi trAntite ^gi ameninqiri ^sau si

fi

chiulit de Ia li-

ceu. Str toatdituacu ochii la posterul ila sau vorbeqte la telefon.

Apoi, intr-o miercuri dimineala,

totul

s-a schimbat radical.

Iarna dura ^de mai

mult

de gase luni, dar

in

ziua ^{aceea a} dat in

sfArgit semne cn-9i pierde puterile.

Ju4urii

striluceau pe margi- nile burlanelor, ghioceii scoteau capetele din prmAntul jilav, iar vAntul aducea pAne la fereastra clasei noastre miros de pegte gi

t2

NOAPTEA DINTRE LUMI lipete ^de pescirugi. Aia a fost ziua cindm-am indrigostit de noul profesor de englezi.

A

inclinat capul sub tocul

qii,

^gi-a lesat geanta din piele pe catedrirsi ne-a cerut sI neprezentdm. Andreea se uita la el cu gura ciscati.

Citilina

mi-a atins piciorul gi

;ia

prins obrajii in palme, iar ^{cAnd s-a} ridicat, ^a uitat sd

linr

de scaunul rabatabil al bincii,

care s-a lovit de structura ^de metal ^{gi a} cdzut la picioarele ei.

Domnul ^{Pintea s-a} apropiat, qi-aagezatpalmape umrrul meu gi mi-a spus s5-i fac loc. CAnd s-a aplecat si fixeze scaunul, i-am simlit parfumul amestecat cu iz de tutun. Ne-am adunat cu togii in jurul lui ^{pi am} rimas acolo pAne ce a reugit sn prindn cele

doui

guruburi mari.

La fiecare

orI,

venea

imbrlcat in

^acelagi sacou reiat, cu pe- tice negre la coate, gi de fiecare datl cAnd trecea printre rAnduri mr atingea in acelagi fel, pe

umlr

sau pe spate. AtAt de fin, ci md intrebam daci nu cumva mi ^se piruse. Dupa ^o vreme, am ince- put si-i urmiresc mersul in timp ce ne dedea dicteri ^sau ne citea din

crrlile lui

cu coperte atAt de uzate, ci, abia le mai puteai descifra titlurile.

Mr

uitam ^pe furig la mAinile lui. Nu se opreau pe

alli

umeri gi abia

mi

abgineam sI nu zAmbesc. Dar cAnd

ii

surprindeam

privirea,

deschideam repede caietul. Pintea se

oprea in dreptul meu gi

mi

intreba daci am rimas tn

urmi,

iar eu a;teptam ca mAna lui sI-mi treacdpeste cdmagl.

in p^urr, fetele pierdeau vremea pe hol, sprijinite de perete, vorbind despre biieqii de-a X-a, in timp ce priveau uga cancela- riei din caprtul coridorului. Odati, dupi ce profesorul a trecut pe lAnga noi, Ofelia ne-a spus cr se intAlnise cu el in tramvai ^gi

Irina

Georgescu Groza

coborAserd la aceeagi stalie. Atunci l-avdztrtmergAnd ^spre

cimi

nele de nefamiliqti din ^cel mai sirac cartier al oragului.

Nu ne cerea si tnvilam din manuale gi nu ne dldea

t.-". tn

schimb, ne citea tn englezi din Hemingway ^gi ne punea sI dis- cutem despre ce auziserdm. $i ^cam

toli

aveam cAte ceva de zis, pAna 9i cei doi

biieli

din ultima banci pe mijloc, care la toate orele jucau Avioane pe foi de matematicl.

Prima datn cAnd ne.a

citit

poezia lui'William'Wordsworth,

I

l){/andered Lonely as a Cloud, nimeni nu a priceput mai nimic din ea. A ridicat privirea din carte;i, cu cei mai intunecali ochi din lume, s-a uitat la noi, gi-a dus palma la ureche, ca pe o cochilie, a

rotit-o

ca gi cum de;uruba ceva gi a mimat

ci

desprinde de acolo un obiect fragil gi pretios, pe care mi-I agazd cu

grij;

la ureche.

Am simlit

cdldura degetelor cAnd mi-au atins

pirul ;i

electrizarca dintre noi.

Mii

^de insecte au inceput si-mi troprie in cap, au coborAt pe piept gi s-au strecurat tn ^stomac, acolo au aprins un foc ^gi s-au pus pe dansat in jurul lui. Mi-era frig _9i nu vedeam nimic.

-

V-am tmprumutat urechea mea, acum folosilive simlurile gi ascultali cu atenfie fiecare sunet,

oprili-l,

nu-i dali drumul.

I)(hen all ^at once I saw a uowd,/ A host, of golden

dffidils,

^{a spus}

incet, privindu-md, imaginagi-vi aceasti ^rezewd, nesfArgitl de frumuseje ^gi serenitate.

A inchis

cartea cu

colluri

tntoarse gi a spus poezia din memorie

in timp

ce se plimba

printre

rAnduri gi atingea la tntAmplare

b;ncile ct

ardtdtorul. Iar

noi,

degi nu intelegeam tot, ne gAndeam la ^{cAt de} frumos ^{era s,i} cum

ii

striluceau ochii.

r4

NOAPTEA DINTRE LUMI Aveam senzatia

ci

merg pe apd,

cI

viala e doar poezie gi

ci mi

traverseazd

riurt

colorate.

-

^{Aceasta este una dintre cele} mai frumoase poezii roman- tice,

iar

de acum incolo m-am gAndit

sI

studiem ^cAte una

in

fiecare

slptimAni.

Din

^{ziua aceea,}

biielii

^au inceput si-l imite pe profesor cAnd

mi

vedeau gi si

mi

intrebe ce posturi prind. Fetele nu-mi irceau riutlgi, insd

mi

evitau. Dar de plrerea

lor

tmi plsa mie? Mi-am desflcut al doilea nasture la cima;I ^gi am tnceput se-mi creionez pleoapele. Acasi trigeam zivorul in baie gi recitam in faga

ofliniti,

gAndindu-mi la Pintea, in timp ce

mi

pieptinam, iar apa din vasul de metai al toaletei bolborosea. CAnd inchideam ochii, imi amin- team dinqii perfect'i ai profului, ^rAsul lui plin, felul in care betea cu degetele in marginea catedrei. Imaginea asta

mi

^{sleia de} puteri _9i

mi

ficea si numlr zilele pAna la urmitoarea

ori

^de englezi.

Uneori ne intAlneam pe coridor sau in clasi, alteori ^se intAm- pla sn-l zdresc

in

ora de sport, stAnd

in

^spatele gratiilor primei ferestre de la etajul unu, tn timp ce alergam tn curtea

interioarl

sau dupd ce inscriam la baschet. Era acolo, cu mAinile in buzu- nare, md privea ^{fera sa} schileze un ^gest, iar ^eu intorceam brusc capul, _{ca 9i} cum nu mi-ar

fi

^p5sat.

-

^{Are de doui ori vArsta noastri, mi-aspus} Cltalina in vestiar in timp ce-gi trigea ciorapii ^de bumbac. Daci nu cumva are 40 de ani!

Am tras sarafanul peste cap gi mi-am strAns perul la spate, dar n-am slabit-o din ochi in timp ce mi-am legat cordonul ^gi m-am incllgat. tgi ginea buzele ^guguiate, de parcr nu mai aveau ribdare.

-

^Le-am vdzutlatAmpln. $i mai ^{are gi} la ceafi.

15

Irina

Georgescu Groza

coborAserd la aceeagi stalie. Atunci l-avdztrtmergAnd ^spre

cimi

nele de nefamiliqti din ^cel mai sirac cartier al oragului.

Nu ne cerea si tnvilam din manuale gi nu ne dldea

t.-". tn

schimb, ne citea tn englezi din Hemingway ^gi ne punea sI dis- cutem despre ce auziserdm. $i ^cam

toli

aveam cAte ceva de zis, pAna 9i cei doi

biieli

din ultima banci pe mijloc, care la toate orele jucau Avioane pe foi de matematicl.

Prima datn cAnd ne.a

citit

poezia lui'William'Wordsworth,

I

l){/andered Lonely as a Cloud, nimeni nu a priceput mai nimic din ea. A ridicat privirea din carte;i, cu cei mai intunecali ochi din lume, s-a uitat la noi, gi-a dus palma la ureche, ca pe o cochilie, a

rotit-o

ca gi cum de;uruba ceva gi a mimat

ci

desprinde de acolo un obiect fragil gi pretios, pe care mi-I agazd cu

grij;

la ureche.

Am simlit

cdldura degetelor cAnd mi-au atins

pirul ;i

electrizarca dintre noi.

Mii

^de insecte au inceput si-mi troprie in cap, au coborAt pe piept gi s-au strecurat tn ^stomac, acolo au aprins un foc ^gi s-au pus pe dansat in jurul lui. Mi-era frig _9i nu vedeam nimic.

-

V-am tmprumutat urechea mea, acum folosilive simlurile gi ascultali cu atenfie fiecare sunet,

oprili-l,

nu-i dali drumul.

I)(hen all ^at once I saw a uowd,/ A host, of golden

dffidils,

^{a spus}

incet, privindu-md, imaginagi-vi aceasti ^rezewd, nesfArgitl de frumuseje ^gi serenitate.

A inchis

cartea cu

colluri

tntoarse gi a spus poezia din memorie

in timp

ce se plimba

printre

rAnduri gi atingea la tntAmplare

b;ncile ct

ardtdtorul. Iar

noi,

degi nu intelegeam tot, ne gAndeam la ^{cAt de} frumos ^{era s,i} cum

ii

striluceau ochii.

r4

NOAPTEA DINTRE LUMI Aveam senzatia

ci

merg pe apd,

cI

viala e doar poezie gi

ci mi

traverseazd

riurt

colorate.

-

^{Aceasta este una dintre cele} mai frumoase poezii roman- tice,

iar

de acum incolo m-am gAndit

sI

studiem ^cAte una

in

fiecare

slptimAni.

Din

^{ziua aceea,}

biielii

^au inceput si-l imite pe profesor cAnd

mi

vedeau gi si

mi

intrebe ce posturi prind. Fetele nu-mi irceau riutlgi, insd

mi

evitau. Dar de plrerea

lor

tmi plsa mie? Mi-am desflcut al doilea nasture la cima;I ^gi am tnceput se-mi creionez pleoapele. Acasi trigeam zivorul in baie gi recitam in faga

ofliniti,

gAndindu-mi la Pintea, in timp ce

mi

pieptinam, iar apa din vasul de metai al toaletei bolborosea. CAnd inchideam ochii, imi amin- team dinqii perfect'i ai profului, ^rAsul lui plin, felul in care betea cu degetele in marginea catedrei. Imaginea asta

mi

^{sleia de} puteri _9i

mi

ficea si numlr zilele pAna la urmitoarea

ori

^de englezi.

Uneori ne intAlneam pe coridor sau in clasi, alteori ^se intAm- pla sn-l zdresc

in

ora de sport, stAnd

in

^spatele gratiilor primei ferestre de la etajul unu, tn timp ce alergam tn curtea

interioarl

sau dupd ce inscriam la baschet. Era acolo, cu mAinile in buzu- nare, md privea ^{fera sa} schileze un ^gest, iar ^eu intorceam brusc capul, _{ca 9i} cum nu mi-ar

fi

^p5sat.

-

^{Are de doui ori vArsta noastri, mi-aspus} Cltalina in vestiar in timp ce-gi trigea ciorapii ^de bumbac. Daci nu cumva are 40 de ani!

Am tras sarafanul peste cap gi mi-am strAns perul la spate, dar n-am slabit-o din ochi in timp ce mi-am legat cordonul ^gi m-am incllgat. tgi ginea buzele ^guguiate, de parcr nu mai aveau ribdare.

-

^Le-am vdzutlatAmpln. $i mai ^{are gi} la ceafi.

15

Irina

Georgescu Groza

-

Ce anume? am zAmbit.

* Multe fire de

pir

alb. Nu le-ai vdzut? a spus cu o voce prefecuta.

-

^{Ag vrea se}

fiu

^bItrAnl,, am zis cu mAinile pe lAng5 corp, privind-o de sus.

-

*t

Ili

bagi joc de mine?

-

^{Deloc. Dac-a;}

fi

^{batrAne, n-aq} mai

fi

^aici.

-

^{Oricum ardli cagi cum ai fi betrAne, a chicotit gi s-a ridicat}

de pe benculi. Poate de-aia te-ai indragostit de el. Daci md gAn- desc mai bine, chiar vd potrivipi.

A trecut rizbndpe lAnge mine gi amvdztrt ci tgi uitase pe jos sacoga cu

pantofii

de sport, dar n-am zis nimic. M-am

simlit

foarte bine la gAndul cr va rrmAne

ferl

pantofii adugi de taicd-su din voiaj.

t , A .A A -

Cu

doui siptimini

inainte

si

tnceapi _'vacanta, Pintea ne-a cerut sI

clutim

la biblioteca din orag

cI4i

in englezi _{9i sn} citim

m6car doui pe perioada vacanlei.

-

^{Sunt cAteva exemplare foarte frumoase de Mark Twain gi}

de Charles Dickens, a spus gi m-a fixat cu privirea aia din carza cdreiami inrogeam pAne in vArful urechilor.

M-am aplecat sd-mi scot _Beanta din bancl s,i sI arunc

in

ea

manualul ^gi caietul, ca s-o gterg prima. Catalina a rAs pe seama mea, dar m-am

ficut

ci n-o ^{aud gi} cI mI preocupi ^sd gisesc ceva foarte important in buzunar.

in

ziraaceea, m-am tmprietenit cu Laurilen. Toatd lumea

ii

spunea aga Laurei, pentru

ci

voia ca

lntr-o zi si

^se mute

in

Germania.

ti pla.", si

ne povesteascd despre pietrele vindeci- toare din colecgia ei. $tia pentru ^ce boald era

potriviti

fiecare.

Buzunarele

ii

zorniiau, iar uneori, tn

timpul

orelor, igi ^ginea r6

NOAPTEA DINTRE LUMI pumnii ^strAngi

-

^se incdrca cu energie, spunea ea. Fetele bArfeau

ci

e ciudatl ^gi o evitau, dar gtiam cd gi cu mine feceau la fel. Ei bine, am inceput sr o surprind pe Laura uitAndu-se la mine chiar in momentele tn care nu

mi

simleam in largul meu. De exem- plu, cAnd Ofelia ^gi Cetelina ;u;oteau ^{gi aveam} impresia

cI mI

bArfeau. Sau cAnd trebuia sr rezolv o problemr de algebrr la tabla. Lauriten stitea

in

prima banci

;i-mi

^{sufla, ochii ei verzi}

se mireau ^qi licireau veseli.

Nu

^{egti singurl,}

imi

spuneau ei qi, chiar dacd eram

trimisi

tn banci cu o mustrare, eram muljumite

ci

cineva tncercase sI

mi

^ajute.

tn

.rltima

joi din

^acel trimestru, am ajuns cu intArziere Ia gcoale gi am intrat in clasa noastrd de la etajul doi cu

pirul

vAlvoi

gi sarafanul gifonat. Bunica ^plecase devreme de acasi, iar ^eu

mr

trezisem la ^8:00. Era doar el, in prima ^bancd de la fereastri, scria in catalog.

-

^Colegii

tii

^au fost chemagi

in

auh, mi-a _{spus 9i} a zAmbit.

Am

trecut pe lAngn el fere sI zic nimic, m-am apropiat de banca mea, mi-am indesat geanta in pupitru gi am dat si mI ridic.

-

^{Ana, am ceva} pentru tine.

S-a aplecat gi a scos din geanta

sprijiniti

de piciorul bencii De oegbe tn lanul d.e secard. Avea o coperti ingdlbenita, pe care erau desenate cu negru nigte ierburi.

- ^DupI

^{ce o termini, o sd igi dau} povestirile lui,

si

le citegti in englezi, a spus cu mAna

intinsi.

Ce zici?

Ochii

lui

gtiau,

mi

priveau de parci erau complici la

tot

ce

ficuserim in

ultimul

timp. Scdpdrau aceeagi bucurie ascunsi.

-

^Bine.

17

Irina

Georgescu Groza

-

Ce anume? am zAmbit.

* Multe fire de

pir

alb. Nu le-ai vdzut? a spus cu o voce prefecuta.

-

^{Ag vrea se}

fiu

^bItrAnl,, am zis cu mAinile pe lAng5 corp, privind-o de sus.

-

*t

Ili

bagi joc de mine?

-

^{Deloc. Dac-a;}

fi

^{batrAne, n-aq} mai

fi

^aici.

-

^{Oricum ardli cagi cum ai fi betrAne, a chicotit gi s-a ridicat}

de pe benculi. Poate de-aia te-ai indragostit de el. Daci md gAn- desc mai bine, chiar vd potrivipi.

A trecut rizbndpe lAnge mine gi amvdztrt ci tgi uitase pe jos sacoga cu

pantofii

de sport, dar n-am zis nimic. M-am

simlit

foarte bine la gAndul cr va rrmAne

ferl

pantofii adugi de taicd-su din voiaj.

t , A .A A -

Cu

doui siptimini

inainte

si

tnceapi _'vacanta, Pintea ne-a cerut sI

clutim

la biblioteca din orag

cI4i

in englezi _{9i sn} citim

m6car doui pe perioada vacanlei.

-

^{Sunt cAteva exemplare foarte frumoase de Mark Twain gi}

de Charles Dickens, a spus gi m-a fixat cu privirea aia din carza cdreiami inrogeam pAne in vArful urechilor.

M-am aplecat sd-mi scot _Beanta din bancl s,i sI arunc

in

ea

manualul ^gi caietul, ca s-o gterg prima. Catalina a rAs pe seama mea, dar m-am

ficut

ci n-o ^{aud gi} cI mI preocupi ^sd gisesc ceva foarte important in buzunar.

in

ziraaceea, m-am tmprietenit cu Laurilen. Toatd lumea

ii

spunea aga Laurei, pentru

ci

voia ca

lntr-o zi si

^se mute

in

Germania.

ti pla.", si

ne povesteascd despre pietrele vindeci- toare din colecgia ei. $tia pentru ^ce boald era

potriviti

fiecare.

Buzunarele

ii

zorniiau, iar uneori, tn

timpul

orelor, igi ^ginea r6

NOAPTEA DINTRE LUMI pumnii ^strAngi

-

^se incdrca cu energie, spunea ea. Fetele bArfeau

ci

e ciudatl ^gi o evitau, dar gtiam cd gi cu mine feceau la fel. Ei bine, am inceput sr o surprind pe Laura uitAndu-se la mine chiar in momentele tn care nu

mi

simleam in largul meu. De exem- plu, cAnd Ofelia ^gi Cetelina ;u;oteau ^{gi aveam} impresia

cI mI

bArfeau. Sau cAnd trebuia sr rezolv o problemr de algebrr la tabla. Lauriten stitea

in

prima banci

;i-mi

^{sufla, ochii ei verzi}

se mireau ^qi licireau veseli.

Nu

^{egti singurl,}

imi

spuneau ei qi, chiar dacd eram

trimisi

tn banci cu o mustrare, eram muljumite

ci

cineva tncercase sI

mi

^ajute.

tn

.rltima

joi din

^acel trimestru, am ajuns cu intArziere Ia gcoale gi am intrat in clasa noastrd de la etajul doi cu

pirul

vAlvoi

gi sarafanul gifonat. Bunica ^plecase devreme de acasi, iar ^eu

mr

trezisem la ^8:00. Era doar el, in prima ^bancd de la fereastri, scria in catalog.

-

^Colegii

tii

^au fost chemagi

in

auh, mi-a _{spus 9i} a zAmbit.

Am

trecut pe lAngn el fere sI zic nimic, m-am apropiat de banca mea, mi-am indesat geanta in pupitru gi am dat si mI ridic.

-

^{Ana, am ceva} pentru tine.

S-a aplecat gi a scos din geanta

sprijiniti

de piciorul bencii De oegbe tn lanul d.e secard. Avea o coperti ingdlbenita, pe care erau desenate cu negru nigte ierburi.

- ^DupI

^{ce o termini, o sd igi dau} povestirile lui,

si

le citegti in englezi, a spus cu mAna

intinsi.

Ce zici?

Ochii

lui

gtiau,

mi

priveau de parci erau complici la

tot

ce

ficuserim in

ultimul

timp. Scdpdrau aceeagi bucurie ascunsi.

-

^Bine.

17

Irina

Georgescu Groza

-

^{O si-gi placd, azimbit, iar eu i-am privit} gropila din berbie.

Voiam si-1i propun ca anul

viitor

sd participi la olimpiada de

limba englezd, daci nu etti prea ocupati cu alte materii.

S-a ridicat, era

mult

mai

inalt

decAt mine gi am simgit iar parfumul. Am reugit si

mI

uit pentru o

clipi

in ochii lui negri,

mi

hipnotizau, ^gi i-am vdzttpalmaridicAndu-se foarte incet, am simgit-o agezAndu-mise pe

umlr.

Degetele mi l-au apdsat ugor, trimigAndu-mi tot sAngele in cap. L-amauzitca prin vis pe dom- nul Pintea urAndu-mi vacantdplScutl. A pdrut dintr-odate foarte aproape, iar lucrurile din jurul _nostru s-au tntunecat.

- ^Buni

^inaaa!

Ne-am intors spre u$a

in

pragul cireia stltea rAnjind Ovi, vecinul meu. Am iegit repede cu cartea in mAne. tn spatele m.rl, am auzit rAsete.

Am

grabit pasul spre sciri.

trr..p.,

vara gi

totul

avea si se schimbe.

Strada Soveia, numirul 80

Nu

aveam niciun plan pentru vacan[i. Colegii stabiliseri sI

se intAlneasci in fiecare dimineaje pe pla1e, in f.a1a hotelului Lido din Mamaia. Nu m-ag fi dus nici daci m-ar fi chemat. Mi ^se pirea aiurea si ne afigim tn costume de baie, si md vadi

intinsi

^pe un ceargaf, trdgAnd

tot

timpul de sutien, acoperindu-mi picioarele

cu prosopul. $i-apoi, ^aceleagi disculii despre profi sau despre

fil-

mele proaste care ruIau in cele doul cinematografe din Constanga.

Mai degraba aveam chef sI citesc qi si mn plimb singuri.

Cu gase

luni in urmi,

ne mutaserim la marginea oragului.

Doud dintre ferestrele apartamentului nostru cu trei ^camere dr-

deau spre cimitir, iar cele de la sufragerie _9i bucdtdrie, spre gantier, pe partea cu noul cartier de blocuri. CAnd am coborAt din cami- onul cu mobile, am vizut cd toate balcoanele erau inchise strAmb, cu drugi din metal pe care fuseserl chituite

bucili

asimetrice de geamuri,

in

^spatele cirora oamenii tgi puseseri

rafturi

pentru r9

Irina

Georgescu Groza

-

^{O si-gi placd, azimbit, iar eu i-am privit} gropila din berbie.

Voiam si-1i propun ca anul

viitor

sd participi la olimpiada de

limba englezd, daci nu etti prea ocupati cu alte materii.

S-a ridicat, era

mult

mai

inalt

decAt mine gi am simgit iar parfumul. Am reugit si

mI

uit pentru o

clipi

in ochii lui negri,

mi

hipnotizau, ^gi i-am vdzttpalmaridicAndu-se foarte incet, am simgit-o agezAndu-mise pe

umlr.

Degetele mi l-au apdsat ugor, trimigAndu-mi tot sAngele in cap. L-amauzitca prin vis pe dom- nul Pintea urAndu-mi vacantdplScutl. A pdrut dintr-odate foarte aproape, iar lucrurile din jurul _nostru s-au tntunecat.

- ^Buni

^inaaa!

Ne-am intors spre u$a

in

pragul cireia stltea rAnjind Ovi, vecinul meu. Am iegit repede cu cartea in mAne. tn spatele m.rl, am auzit rAsete.

Am

grabit pasul spre sciri.

trr..p.,

vara gi

totul

avea si se schimbe.

Strada Soveia, numirul 80

Nu

aveam niciun plan pentru vacan[i. Colegii stabiliseri sI

se intAlneasci in fiecare dimineaje pe pla1e, in f.a1a hotelului Lido din Mamaia. Nu m-ag fi dus nici daci m-ar fi chemat. Mi ^se pirea aiurea si ne afigim tn costume de baie, si md vadi

intinsi

^pe un ceargaf, trdgAnd

tot

timpul de sutien, acoperindu-mi picioarele

cu prosopul. $i-apoi, ^aceleagi disculii despre profi sau despre

fil-

mele proaste care ruIau in cele doul cinematografe din Constanga.

Mai degraba aveam chef sI citesc qi si mn plimb singuri.

Cu gase

luni in urmi,

ne mutaserim la marginea oragului.

Doud dintre ferestrele apartamentului nostru cu trei ^camere dr-

deau spre cimitir, iar cele de la sufragerie _9i bucdtdrie, spre gantier, pe partea cu noul cartier de blocuri. CAnd am coborAt din cami- onul cu mobile, am vizut cd toate balcoanele erau inchise strAmb, cu drugi din metal pe care fuseserl chituite

bucili

asimetrice de geamuri,

in

^spatele cirora oamenii tgi puseseri

rafturi

pentru r9

Irina

Georgescu Groza

ghivece de

flori,

borcane cu

murituri

^gi damigene de vin. De o parte gi de alta a balcoanelor, ferestrele care dedeau spre

cimitir

erau acoperite cu hArtie albastr; sau cu foi mari din staniol.

Pe mine nu m-au deranjat nici priveligtea mohorAri a cruci- 1or, nici mirosul de timAie in zilele cu inmormAntari.

Unii

din- tre vecinii mei deschideau

in timpul iernii

doar ferestrele din spate, care dedeau spre gantier, chiar dacl de acolo veneau zgo- motul, tnjurdturile muncitorilor sau scAntetle arzdtoare ale apa-

ratelor de sudurl. Dar, odatircu venirea primiverii, multe dintre ferestrele care dideau spre

cimitir

s-au dezgolit de hAnii gi s-au deschis spre intinderea imprejmuitl de unde, micar vara, venea miros ^de iarba _{9i de}

flori.

Cu timpul, nu doar

ci

s-au obignuit cu

totii

cu priveli;tea

mo4ii

riscolind zilnic pnmAntul, dar unii chiar au inceput sd ginl socoteaia locurilor de veci libere, tot mai puline ^gi mai inghesuite inspre gardul scund.

tntre cimitir gi bloc era o stradi tngustl pe care abia tnclpeau, unul pe lAng5 altul,

doui

magini

mici

_9i un dAmb de pimAnt imprejmuit cu

un

gard gri, din trei pleci de beton cu guler de

romburi,

prin

care se zdreau cruci albe, iar tn spate, o bisericd cu perefi pictali cu icoane palide ^gi acoperig din tabla. Cei care locuiau mai sus de primul etaj vedeau tntregul cimitir intins cAt era strada Soveja de

lungl.

Copiii mai mici se clgirau pe gard, proptind vArful ghetei pe imbinarea dintre primele placi de be-

ton; unora abia le ajungea nasul la golul

unui

romb.

Prin

el puteau zdri, pinele alunecau degetele, un popl leginAnd o cris- telnign cu timAie fumegAnde, femeile ce-i cilcau pe urme, cu nasul tn batistS, cergetorii cAntAnd fals in agteprarea unei pungi cu mAncare ^gi a

unui

pahar cu vin.

20

NOAPTEA DINTRE LUMI

Se intorceau curAnd Ia ^joacir, dupi ce unul dintre ei apuca si vadi umbra mortului pe sub dantela alb5, nasul vAnat al unui betrAn, mAinile de marmurr, ^cu inele strllucitoare ale unei femei

;i

^{le zicea gi} celorlalli cAte o minciunr, facAnd pe istejul

ci;tia

cine era decedatul dupr chipurile rudelor

lui,

daci fusese avut

sau nu, dupd cAt de insuflegit cAnta popa sau cAt de

multi

lume r"C

era

in jurul

gropii.

In

acest timp, la ferestrele blocului stlteau parinlii lor, cu coatele in palme _9i ochii mijigi, unii i9i mai feceau semnul crucii sau dedeau din cap, betrAnele lecrimau cAnd au- zeau clopotele _9i-9i treceau

colpl

baticului peste ochi.

Era o stradi ingustl gi

prifuitl,

pe jumltate

umbriti

^{de gar-} dul

cimitirului,

pe lAngi care se inallau buruieni _lepoase, pe

jumltate animati de

pu;tii

de la bloc.

in

diminelile de

vari,

baielii se revirsau pe trotuar, sI

bati

mingea,

in timp

^ce fetele iqi pieptinau pipugile pe prima treapti a sclrii sau jucau elasticul lAng[ peticul de pimAnt de la parter.

Trei dintre biiegi stiteau totdeauna

si

priveasci Ia jocuri _9i chibilau de pe margine, pentru

ci

^se credeau mari gi

tari

^{gi se}

declarau plictisigi de activitalile copilare;ti ale vecinilor

-

^gpig 9i

verigorii

lui

gemeni, Ovi _9i Coto. _$pi1, un derbedeu blond care fuma gignrile Marlboro furate de la taici-su, igi primise porecla dupi cum lovea la fotbal, puternic, cu vArful pantofului.

Dupi

cAteva accidentlri provocate

unor

copii mai mici, soldate cu intervenlii la spital, beiatul a incetat sr mai

bati

mingea 9i ^a intrat in rolul comentatorului de la marginea terenului, de unde

ii

injura pe

toli

cei care treceau gi se uitau la el. Beiatul nu era doar vulgar, ci gi animalic, un individ ce-mi inspira

fricr

numai cAnd

mi

privea. Verigorii

lui ii

lineau isonul la ^strAmbe. Coto 2l

Irina

Georgescu Groza

ghivece de

flori,

borcane cu

murituri

^gi damigene de vin. De o parte gi de alta a balcoanelor, ferestrele care dedeau spre

cimitir

erau acoperite cu hArtie albastr; sau cu foi mari din staniol.

Pe mine nu m-au deranjat nici priveligtea mohorAri a cruci- 1or, nici mirosul de timAie in zilele cu inmormAntari.

Unii

din- tre vecinii mei deschideau

in timpul iernii

doar ferestrele din spate, care dedeau spre gantier, chiar dacl de acolo veneau zgo- motul, tnjurdturile muncitorilor sau scAntetle arzdtoare ale apa-

ratelor de sudurl. Dar, odatircu venirea primiverii, multe dintre ferestrele care dideau spre

cimitir

s-au dezgolit de hAnii gi s-au deschis spre intinderea imprejmuitl de unde, micar vara, venea miros ^de iarba _{9i de}

flori.

Cu timpul, nu doar

ci

s-au obignuit cu

totii

cu priveli;tea

mo4ii

riscolind zilnic pnmAntul, dar unii chiar au inceput sd ginl socoteaia locurilor de veci libere, tot mai puline ^gi mai inghesuite inspre gardul scund.

tntre cimitir gi bloc era o stradi tngustl pe care abia tnclpeau, unul pe lAng5 altul,

doui

magini

mici

_9i un dAmb de pimAnt imprejmuit cu

un

gard gri, din trei pleci de beton cu guler de

romburi,

prin

care se zdreau cruci albe, iar tn spate, o bisericd cu perefi pictali cu icoane palide ^gi acoperig din tabla. Cei care locuiau mai sus de primul etaj vedeau tntregul cimitir intins cAt era strada Soveja de

lungl.

Copiii mai mici se clgirau pe gard, proptind vArful ghetei pe imbinarea dintre primele placi de be-

ton; unora abia le ajungea nasul la golul

unui

romb.

Prin

el puteau zdri, pinele alunecau degetele, un popl leginAnd o cris- telnign cu timAie fumegAnde, femeile ce-i cilcau pe urme, cu nasul tn batistS, cergetorii cAntAnd fals in agteprarea unei pungi cu mAncare ^gi a

unui

pahar cu vin.

20

NOAPTEA DINTRE LUMI

Se intorceau curAnd Ia ^joacir, dupi ce unul dintre ei apuca si vadi umbra mortului pe sub dantela alb5, nasul vAnat al unui betrAn, mAinile de marmurr, ^cu inele strllucitoare ale unei femei

;i

^{le zicea gi} celorlalli cAte o minciunr, facAnd pe istejul

ci;tia

cine era decedatul dupr chipurile rudelor

lui,

daci fusese avut

sau nu, dupd cAt de insuflegit cAnta popa sau cAt de

multi

lume r"C

era

in jurul

gropii.

In

acest timp, la ferestrele blocului stlteau parinlii lor, cu coatele in palme _9i ochii mijigi, unii i9i mai feceau semnul crucii sau dedeau din cap, betrAnele lecrimau cAnd au- zeau clopotele _9i-9i treceau

colpl

baticului peste ochi.

Era o stradi ingustl gi

prifuitl,

pe jumltate

umbriti

^{de gar-} dul

cimitirului,

pe lAngi care se inallau buruieni _lepoase, pe

jumltate animati de

pu;tii

de la bloc.

in

diminelile de

vari,

baielii se revirsau pe trotuar, sI

bati

mingea,

in timp

^ce fetele iqi pieptinau pipugile pe prima treapti a sclrii sau jucau elasticul lAng[ peticul de pimAnt de la parter.

Trei dintre biiegi stiteau totdeauna

si

priveasci Ia jocuri _9i chibilau de pe margine, pentru

ci

^se credeau mari gi

tari

^{gi se}

declarau plictisigi de activitalile copilare;ti ale vecinilor

-

^gpig 9i

verigorii

lui

gemeni, Ovi _9i Coto. _$pi1, un derbedeu blond care fuma gignrile Marlboro furate de la taici-su, igi primise porecla dupi cum lovea la fotbal, puternic, cu vArful pantofului.

Dupi

cAteva accidentlri provocate

unor

copii mai mici, soldate cu intervenlii la spital, beiatul a incetat sr mai

bati

mingea 9i ^a intrat in rolul comentatorului de la marginea terenului, de unde

ii

injura pe

toli

cei care treceau gi se uitau la el. Beiatul nu era doar vulgar, ci gi animalic, un individ ce-mi inspira

fricr

numai cAnd

mi

privea. Verigorii

lui ii

lineau isonul la ^strAmbe. Coto 2l