tuffi $va&3R

€'Y / . ;s*+q X-H. lg

&"r H # &g ^{" $} H

^&

* s & 6ta '& 6 I

^*

e."* s*- %-.P %*S e %-l

ErK&dB-'w"!E, $ ffi &€ aiffi

^&

tuffi $va&3R

^&

ffiffitueAe$ffi

ANroLocrE DE

F{AroacroBANUl

$I ANATOL VIDRA$CU

U

LITEFIA

Bucuresti-Chigineu 2020

*.il;;ilrn,,"

CupzuNs

Ioan-Aurel Pop

Identitatea romknilor trece obligatoriu

prinlatinitate....

Nicolae Dabija

Oddlimbiiromhne ...52

Baladd ...61

Alexie Mateevici

Limbanoastrd. ....62

...\d-i lumindm pe toli ^cu lumina dreaptd. . . . . . 65

Mihai Dutescu

Limbaromhnd ....

⁶⁷

I

CRoNICARI $I ^CARTURARI DESPRE ORIGINEA LIMBII ROMANE.

...,.69

Varlaam

Predoslovie. ...

⁷⁰

Dosoftei

Psaltireainversuri ..,....72

Grigore Ureche Letopiseful

ldrii

^{Moldovei .}

^.. .

^{. . . . . . .}

.

⁷³

$tefan Simion

Predosloviecdtrdcetitori... ...75

Miron

Costin. ^..

^{. .}

^..

^{. 76}

C o mp un ere a lui Miro n p r eacinstitul

vornicmaredelaradelos... ^....77

Deneamulmoldovenilor... ^...78

Stolnicul Constantin Cantacuzino Vlahii de unde sd zic vlahi sau alt nume . . . _" . . . 79

Istoriaf,driiRumhne;ti... ...

⁸⁰

Dimitrie Cantemir, Descriptio Moldaviae. . . . . 81

Despre graiul moldovenilor . .

.. .

. . . . ⁸¹

Despreliterele moldovenilor

..

.

..

^{. . . . 82}

Samuil Micu Scurtd cuno;tinla a istorii

romhnilor ^..

^{. . 84}

Gheorghe $incai Prefa;d la Catehismul cel

mare

^{. . . 86}

Petru Maior Ist ori a p entr u incep utul r om hnilor

inDachia,1Bl2.. ...87

Disertalie pentru inceputul limbei romhne;ti . . . 88

Dialog pentru inceputul linbei romhnd

intrdnepot;iunchi... "...89

Ion Budai-Deleanu Temeiurile gramaticii romhne;ti (1815-1820) ^. . 90

D as cdlul romhnesc ^p entru ^temeiurile

gramaticiiromdne;ti ^...91

'[rulb!,

I

II

SCRIITORI, CRITICI LITERARI _$I

ISTORICI ELOGIIND TIMBA ROMANA , . , ,93 Ienichild Vicirescu

Observalii sau bdgdri de seamd asupra

regulilor

;i

ordnduielilor gramaticii romhne;ti . . 94

Testamentliterar. ...95

Barbu Paris Mumuleanu

Precuydntare. Caracteruri. . .

..

^{. .}

.. ....

⁹⁶

Gheorghe Asachi

Omulliterat ...

97

La introducerea limbei na{ionale

inpublicainvdlaturd ...98

Costache Conachi

Scrisoare cdtre Mitropolitul Veniamin . . . . 99

Timotei Cipariu

Crestomalie sau

analecteliterare .... ..

¹⁰¹

Ion Heliade-Ridulescu

GramaticaRomdneascd ..103

Repede aruncdturd de ochi asupra limbii

;iinceputuluirumdnilor ...

¹⁰⁴

Costache Negruzzi

Scrisoareaxxxll ...

^L07

Grigore Alexandrescu

EpistoldcdtreVoltaire ....111

Mihail Kogdlniceanu

Programul ziarului,,Steaua

Dundrii"

^.

. ll2

Alecu Russo

Cugetari ... ll4

VasileAlecsandri ...I17

Cezar Bolliac

Limba;iliteratura ...119

Alexandru Odobescu

P s altire a tradus d rom hn e;t e

deDiaconulCoresi ^...121

Conditiile unei bune traduceri romkne;ti

din qutorii

eleni;ilatini..

^.

...

¹²²

Bogdan Petriceicu Hasdeu

Prefa;dla,,Cuvente den

bdtrhni' ..

. . .

..

¹²³

Sdvorbimromdne;te ....124

Titu Maiorescu

Belia de

cuvinte.

^.

.

¹²⁶

Limba romhnd in jurnalele din Austria (1868). 127

Mihai Eminescu

Limbd;ina{ionalitate

.... ...

¹²⁸

Ioan Slavici

Eminescu

;i

^limba

romkneascd

^.

.

¹³⁵

Ion Creangi

IonRoatd;iVoddCuza. ...138

Ion Luca Caragiale

Peste 50 de

ani.

^{. .}

^.

¹⁴⁰

Alexandru Macedonski

Evolulia limbei

romkne

^.

.

¹⁴²

?7

*.,*.,,-,*,*r,*ll,flltiltll I lillIIT-I

flfii' ]lll

4 til'llttt'

__

i{

Alexandru Vlahu{i Cuvhntul Sfaturi...

George CoEbuc

Din insemndrile despre limbd ^. Despre limbd .

Pentru limba romdneascd .

Graiul neamului Gheorghe Sion

Limba romhneascd Calistrat Hogag

Moldovenisme...

Barbu Delavrancea Lupta literard Garabet IbrSileanu

Problema limbii literlre. . . . .

Panait Istrati Trecut

;i

^viitor.

Constantin Stere

Limba ;i geniul nafional Liviu Rebreanu

Laudd ldranului ^romkn Tudor Arghezi

Din studiul,,Eminescu"

Despre arta literard

Scrisoarecutibi;irul. ^....175

Dintaine ^..178

Ion Agdrbiceanu

Cultivarea limbii in disculie publicd. . . . . . .

.

¹⁷⁹

Mihail ^Sadoveanu

Artaliterard

;i

cultivarealimbii

.

^{. . .}

...

¹⁸⁰

Victor Eftimiu

Magia

cuvintelor.

^{. .}

^...

^.

^.

¹⁸²

Oddlimbiiromdne ...,..

¹⁸⁴

Camil Petrescu

Delimitdricritice. ^...185

Perpessicius

Pauperizarealimbiiliterare. ^....187

Pompiliu Constantinescu

Culturalimbii. ...

¹⁸⁹

Tudor Vianu

Bogdlie;itransparenld.... ...

¹⁹³

G. Cilinescu

Problema limbii

literare

^.

^.

¹⁹⁶

Cezar Petrescu

Eterna problemd a limbii

literare ...

¹⁹⁹

Demostene Botez

Despre problemele limbii

artistice.... ^..

²⁰²

Zaharia Stancu

Despreclaritate ^...204

t44 t45 t46 r47 t47

150

t52

153

155

158

160

161

t6:

164 15-

Eugen Barbu

Limba. ....205

Ioan Alexandru

Limbaromdneascd ...207

Mdrturie

.

.

²⁰⁹

Nicolae Tdutu

Cuvintele ..210

Nicolai Costenco

Limba ldrii

mele

.

.

²¹¹

Bogdan Istru

Graiulmamei ....2I3

Grigore Vieru

Oistorievie... ...216

Limbaromdnd ...218

Frumoasd-ilimbanoastrd ...219

inlimbata.... ...220

Dumitru Matcovschi

Limbamaternd ...221

Victor Teleuci

O altdlimbd maifrumoasd

nu-i...

^{. .}

..

22-?

Liviu Damian

Verb

matern ....

. ²²⁴

inlimbaasta.. ...225

Vasile Romanciuc

De parcd te ascultd

Eminescu

^{. . . 226}

O lard, ^{o casd, un}

grai

^{. . . 227}

Gheorghe Vod[

Chnteclimbiimaterne.... ...228

Anatol Ciocanu

Limbamamei ....230

Pdn'lahotarullimbii. ...231

Mircea Florin $andru

Oddlimbiiromdne ...232

Andrei Ciurunga

Graiul mamei frhnt ⁱⁿ

doud

^{. . .} . ²³⁴

III LINGVI;TI

_$I ISTORICI

DESPRE LIMBA

ROMANA

^{. .235}

Alexandru Philippide

Despre

stricarealimbii. ^..236

Despre cultivarealimbii

literare ...

^.

...

²³⁸

Gheorghe Bulg[r

Con;tiinfa limbii _;i formele cultivdrii ei. ^{. . .} . 240 Constantin FrAncu

Geneza limbii romhne

;i

etnogeneza poporului

romdn

^. . ²⁴⁷ Gabriel _Jepelea

Op era cronicarilor, pledo arie

pentru unitatea limbii ;i poporului romhn ^{. . .} . 251

lilHllflr'

Dumitru lrimia

Limb a

-

^{comp onenta} fundamentald

aspecificuluinalional ...254

Eugeniu Cogeriu

Limbaromhnd ...257

Unitatea limbii romdne - ^planuri

;i

^{criterii. . .}

.

²⁶⁰

Marius Sala

Unitatea limbii romhne

dinperspectivdromanicd... ..265

Anatol Ciobanu

Limba latind

;i

romanitatea

noastrd

^{. .}

.

²⁶⁹ Gavril lstrate

Limba romdna

literard.

^. . ²⁷⁴ Ioan Oprea

Limba literard

;i

con;tiin[a

na{ionald

. . 277 Petru Butuc

Romhna literard, expresie a continuitdtii., . . . . 279

Ilie Dan

Romdna-limbdromanicd ...281

Nicolae Corliteanu

Limba romhnd este numele corect

al limbii

noastre

.

.

²⁸⁴

Testament. Lasvoud

mostenire... ...

^29S

Gheorghe BobAn[

Glotonimul,,limb ^a rom iina"

in documentele scrise din Moldovd

(sec.XVLWil) ...,-r,'-

Anatol Eremia

Unitatea limbii ^romhne:

politicd;iadevdr;tiinlific ...

^30--i

Nicolae Mitcag

Olimbd- onaliune ^.. '..307

Vasiie Melnic

Graiurile;iunitatealimbiiromdne ^. _'

-... ^..

³⁰⁹

Vasile Pavel

Unitatea

;i

varietatea lirnbii romhne

dinperspectivdgeograficd.... ^..311

Silviu Berejan

De ce limba exemplard din uzul oficial al Republicii Moldova _{nu Poate}

fi

numitdmoldoveneascd.... ...

³¹⁵

Ioan-Aurel Pop

Limba romknd este efigia pregnanta

aromhnilor """

³¹⁹

IV ACTE LEGISLATIVE PRIVIND

LIMBARoMANA. ^...355

Constitu{iaRomdniei ^..'.356

Hot dr kre a P rezi diului ^C omitetului

implinitor Central al RSS Moldovene;ti . . . - -. . 356

lll[tlfllrrr

E

Legea nr. 3462 a Sovietului Suprem al

Republicii Sovietice Socialiste Moldovene;ti ^- .

.

³⁵⁶

Constitu[ia Republicii

Moldova ..'....

³⁵⁶

Declaralia de independen;d

aRepubliciiMoldova ^....357

Ana Gulu

Pledoarie pentrulimba

romhnd ^...

^{- -.}

^.

³⁶¹

Curtea Constitulional[ ^a Republicii Moldova Textul D eclaraliei de lndependenld

prevaleaza in raport cu textul Constituliei . . . . 367

V

MAxTME

;l

^cUcETARI

DESPRE LTMBA

ROMANA

^{. .369}

VI

FRAZEOLOGISME ^DESPRE LIMBA,

CWANT, GRAI, VORBA, A

VORBI

^{. .395}

Desprelimba. ^....396

Desprecuvhnt/grai ^...415 Desprevorba/avorbi/grdi ^.'....426 BIBLIOGRAFIE... ^,..,.495

""*tttil't)"

o!

,s

o- El

VARLAAM (ts8.s-t6s7)

PREDOSLOVIE

De mare jeale qi de mare mi- nune lucru iaste, o iubite cetito- riu, cdnd toate faptele ceriului ^gi

a pdmAntului

imbll

^gi

mirg

toate careas, la sorocul _9i la marginea sa,

la carea inlelepciunea cea veacinici le-au ficut gi nice pulin nu smentesc, nice gresesc sAmlul siu. Numai sAngur amirAtul om, ce-i fAcut pre obraatl ^gi pre chi- pul tvore{ului siu, cu mente s,i cu graiu Ia dinsul cinstit domn ^gi biruitoriu pimAntului _9i mirei, paserilor ^gi dobitoacelor, pegtilor gi tuturor fierilor cum gr[iagte gi

prorocul cd cu pu{inel il mic;urd pridns mai mic decdt ingerii, adec[ pre om, numai cdci-i cu trup... Cu mult mai vArtos limba noastrd romdneasci, ce n-are carte pre limba sa, cu nevoe iaste a inleleage cartea

allii

limbi. _$i pentru lipsa dascalilor g-a invdliturei. CAt au

fost invllAnd mai de

multi

vreame, acmu nice atAta

nime nu inva![. Pentr-aceia de nevoie mi-au fost... cu talantul ce mi-au dat si-mi poci

pllti

datoriia macar de cAt

plni

nu

mi

duc in casa cea de lut a moqilor miei.

Adunat-am diAn

toli tilcovnicii

Sventei Evanghelii, dascilii besiaricii noastre, gi diac-am scris, ardtat-am Mlriei Sale pravoslavnicului domn Io Vasilie voivodul,

cu mila lui Dumnedzdu domnul

Tirii

Moldovei.

Miria

Sa, ca un Domnu crestin gi blagocestiv _9i iubitoriu de

besearici grijind ca un stipdn bun de folosul oilor lui

70

lristos, nu numai pentru ceale trupegti ce gi pentru

--eale sufletesti, de unde sAngur Dumnedziu cu mAna

,: cea putiarnicl au aritat

Miriei

Sale spre aceasta lu- ,:u indereptltoriu, priaosvenlitul p[rinte Petru Mo- :hila, fecior de domnu de Moldova, Arhiepiscop ^gi .iitropolit Kievului, Haliciului gi a toati Rosia, carele

- :e pofta

Miriei

Sale au trimis tipariul cu toate megte- ,,:gurile cAte trebuesc _[...]

3azania, prina carte tipdritii la laSi de mitropatitul Vataan (1 643)

lmilr

illlti"

,mil

Pre coaste de munte Cu ulile multe, Cetatea cea mare Craiului cel tare, Cu cur{i desfatate Cu pknzele nalte.

S d- mi inleleagd cuv hntul Omul ^de pre tot pdmAntul.

Cine face zid ^de pace,

Turnuri de frd{hie, Duce viald fdrd ^greald Ntr-a sa bogdfdie,

Cd-i mai bund, de(m)preund, Via{a cea frd{ascd,

Decdt armd ce destramd Oaste vitejascd.

Limbile sd salte Cu ckntece nalte, Sd strige-n tarie Glas de bucurie.

DOSOFTET (c.1624-1693)

PSALTIREAiN VERSURI

Limba tmi voi face ^condei

de scrisoare A scriitori grabnic ce nu-i pre

subt soare.

GzucoRr URrcse (rse0-t647)

-:TOPTSETUL TARtr MOLDOVET

-\gijderea gi limba noastrd den

-

_-r1te

_limbi

_{iaste adunati qi}

_ni-i

. :.estecat graiul nostru cu a veci-

'

_{.or de} prinprejur, micar

ci

de la Rdm ne tragem, :u ale lor cuvinte ni-s amestecate. Cum spune si la

. ::dosloviia ietopiselului celui moldovenescu de toate -.-: rAndu: ce fiindu tara mai de apoi ca la slobozie, -: )rinprejur venindu gi descilecAndu, din limbile 1or

'.u

amestecat a noastri: de la rdmleni, ce le zicem

--.'.nd,, pdine, ei zic panis, carne, ei zic caro; gdina, ei zic .;.l.ina, muiarea, mulier, fdmeia, femina; ^{p drinte,} pater;

.lostrLt, noster _Ei altile multe den limba latineascl, cd

-:

ne-am socoti pre amiruntul, toate cuvintele le-am - ,elege. Agijderea qi de la frAnci: noi zicem cal, ei zic ,;l; de la greci: strafid, ei zic stafida; de la legi prag,

:

Ztc Progi ^de la turci, m-am cdsdtorit, dela sdrbi cra- . ..:tui gi altele multe ca acestea den toate limbile, carile

'

_{- re putem si le insemnlm toate}

[...]

o!

.s

o' tq

F.l

^a

:

o S'

72 /J

; F

{Portret imagirtat)

:.:kxs*#:*q**"m

4o6r,mt

.li#:l

i'h";ll'xtqel' -'' ^ePi -?*'ti'l' ^n;

i :lxirffi ^:*is

^;

Hrii:t'l3x

4ra.r.e, tl i r,.p*' ^{. A I ma 7vt.} lq:.'"l ^tna rl{arrt

i1,.,,rL.1,

6ri. _"rii pr!.t r'r,^.Y,i-rF

o""?{ u.r.l".Ynr",?

,i?ri. .trr t,,r.#.3p,e'

{:.r--

'tI'

_...-.

_Y.rLri. ,-tncunn}kE

'I l rnC rO r rvrb r l&t ^{( I} r5 O b tn. ^t a ^I U' "' ^{q -- q-r} Z"

:*:r##s;:'Af#W.#iS

'i'.rtt'-

d{'+

'

'i:''sd'

$TEFAN SrrvtroN (?-16s6)

: q EDosLovle cArnA cETtroRt

i ^.]

^{De aciasta incd}

^{vom si}

-:i ci

^yedem

ci

unele cuvinte

-:ii

^le-au

^{izvodit intr-un}

^chip,

-.:ii intr-alt. Iard noi le-am lisat

-

-rl

^{au fost}

ⁱⁿ

^{izvodul grecesc,}

-zand ^{cd alte} limbi

inci

le

lin

^{aEia, cumu-i synagoga} :oblican gi gangrena gi pietri scumpe, carele nu se

.i

^rumAnegte ce sint; nume de oameni si de leamne si

-:

^r'esmente 9i altele multe carele nu s[ gtiu rumAneEte

..

sint, noi le-am lisat greciagte, pentru

c[

alte limbi :A le-au l5sat aqia.

i...] 4. Aciast[ inc[

v[

rugdm si luali aminte

ci

ru- .:nii nu griiesc in toate !6rile intr-un ^{chip, inc5. neci} .:r-o tare toti intr-un chip; pentru aceea cu nevoie

:

^,ate

si

scrie cineva s[

inlileagi

to{i,

grlind

un lu-

,. r. unii intr-un chip, allii intr,alt chip [...] Bine stim

..

cuvintele trebuie s[ fie ca banii,

cl

banii aceia sint

-ri

carii imbla in toate tLrile, aqia gi cuvintele acelea

ri

^bune carele le inldleg to!i. Noi derept aceea ne-am ..rt, den cAt am putut si izvodim as,ia cum si inldleagl :i, iard sd nu vor inteleage to{i nu-i de vina noastri,

.:-i

de vina ceiuia ce-au

rlsfirat

rumdnii printr-alte

.:i,

de si-au mestecat cuvintele cu alte limbi, de nu -:iiesc toli intr-un chip.

ri

..

1:

,

L

I

alr Oqo

d

75

I J m

tIIA

ll ^,."

MTNON

COSTIN (1633-r6et)

inlelege-vei 9i din capul ^care si va scrie gi de graiul cestor !5ri,

ci

limba ^este dovadi

ci in

graiul nostru

pinl astlzi

sunt cuvin- tele, unele

litineEti, iarl

altele italienegti.

Si miri un

historic, anume Cavalie, zic6rnd: ,,De mirat este cd limba mol- dovenilor ^{gi a} muntenilor, mai multe cuvinte ^are in sine rAmlenegti ^decAt italienegti", micar cd italianul, tot pre un loc ^iaste cu rdmlenii. ^Ce aceea nu-i

divl c[

italianii tirzirt ^g-au scornit limba din litineascd, ^aqa

de iscusiti gi dezmerdati cat ce iaste

limbl

ingereascl,

ii

zic.

intru

unele voroave igi aduce preste sami cu ^a noastri, ^{ales cu aceste silave: della, de,} delia, voi, voi- siniorio,cum ar ztcelanoi: dela dumnetasau de la vol, care, acestea, in limba latineasci, ^adeca rAmleneasci, amu nu incape, ce

cur[ fdrl

de acestea

in

misurile

sale [...]

COMPUNEREA LUI MIRON PREACINSTITUL VORNIC MARE DE T,ARA DE JOS

Neamul ldrdi ^{Moldovei de unde ddrazi?}

Din lara Italiei ^{tot omul sd creazi,} Fliah intai apoi Traian au adus pre-aice Pre stramo;ii cestor ldri ^{de neam cu} ferice.

Rd ^s ddit - au _I drilor gho t arele to at e,

Pre siamne ce stau in viaci a sd vedia poate.

El cu vila cestui neam lara ^Rumhneasci implut-au, Ardealu tot gi Moldoveneasci.

Siamnele stau de sd vdd de ddnsul fdcute, Turnul Severinului sd custe-n vremii multe.

Stremo;ii Moldovei aduse-au in larl,

Pre gheldi cu sabia sco{dnd din hotari.

Staw siamnele podului cu praguri cdzute,

$i Turnul Severinului de Seviru facute, Podul prestd Dundre-n lara Rumhneasct, De-au trecut si o;tile-n lara Ungureasci.

Pre-acela pod au trecut Moldoavei stremo;ii Bdthnd rdzboi cu dachii, a sa;ilor mo;ii.

0,co

s

:

o

77

ffiUW