• Nenhum resultado encontrado

VALORILE GENTRALE, IDEALE $I STRUCTURALE SINE I/ERSUS CELALALT LA ROMANI

N/A
N/A
Protected

Academic year: 2023

Share "VALORILE GENTRALE, IDEALE $I STRUCTURALE SINE I/ERSUS CELALALT LA ROMANI"

Copied!
11
0
0

Texto

(1)

DORIN BODEA

IALORILE

ANGAJATILOR

ROMANI

VALORILE GENTRALE, IDEALE $I STRUCTURALE SINE I/ERSUS CELALALT LA ROMANI

MANAGEMENTU

L

VALORILOR

srRArEGn DE MoTMARE AANGA.JATTLoR nonaAxl Prefat[

de

Vintil[

Mihdilescu

Result Developmen

RM

Bucuregti 2013

(2)

Cuprins

Recomanddri

... 9

Glosar

...'...29

Ce sunt valorile?

-

repere

teoretice...

'...'. JJ L. Valorile angajafilor romAni

- cercetarea

...'... 41

1.1. Descrierea participan!ilor la cercetare

...

... 45

1.2. Metodologia cercetirii

...'.

... 50

2. Harta valorilor

rominilor

...57

2.1. Valorile atribuite

sinelui

...-...62

2.3. Valorile romAnilor intre sine 9i

ceilalfi

...-...73

2.4. Valorile ideale ale rom6nilor

...

.'...79

2.5. Valorile-limitd ale romAnilor

...

...'... 86

2.6. Valorile centrale ale romAnilor

...

...92

3. Valorile centrale ale romAnilor

...

...'...101-

3.1. Explorarea valorilor centrale ale romAnilor...-....105

3.2. CAgtigul

financiar...

...L23 3.3. Puterea,

autoritatea

...'....129

3.4. Recunoagterea

celorlalli

...133

(3)

3.5. Renumele,

faima

...139

3.6. Avansarea, promovarea

...

...1,42 3.7. Libertatea

...

...145

3.8. Siguranfa,

linigtea

...148

3.9. Competifia,

concuren1a...

...151

3.10. Perspectiva valorilor centrale ale romAnilor ...156

4. Valorile ideale ale romAnilor

...

...1'61, 4.L.Idealurile

romAnilor

...L66 4.2. Onestitatea

...

...173

4.3.

Confidenfialitatea

...178

4.4.

Excelen!a...

...182

4.5.

Schimbarea...

...188

4.6.Dezvoltarea personald

....-...

...191

4.7. Semnificafia valorilor ideale ale rom6nilor ...194

5. Valorile structurale ale

romAnilor...

...201-

5.1. Valorile structurale ale

romAnilor...

...206

5.2. Excelenla gi

perfecfionismul

...212

5.3. Afilierea gi

interdependen!a...

...21,6 5.4. Onestitatea gi

integritatea...

...221,

5.5. Puterea gi

faima

...225

5.6. Aventura gi

experimentarea

...229

5. Valorile finale ale romAnilor

...

...237

6.1. Reugita prin muncd a

romAnilor

...246

6.2. Reugita relalionald a

rom6nilor

...248

6.3. Reugita prin evolufle, progres a

romAnilor

...251

6.4. Reugita personalX a

romAnilor

...254

6.5.lmplinirea morald a

romAnilor

...257

7. Valorile specifice ale

rom4niIor...

...261,

7.1. Valorile romAnilor

ir

funcfie de

sex

...264

7.2.YalorileromAnilorinfuncfiedestudii

...267

7.3. Valorile romAnilor in functie de

vArsti...

...270

(4)

7.4. Valorile romAnilor in funcfie de

regiunea

geograficd

...274

7.5. Valorile romAnilor in funclie de

profesii

...278

8. Modelul cultural al

romAniIor...

...283

8.1. RomAnii qi modelul cultural

romAnesc

...285

8.2. Modelul cultural al

romAnilor

...289

8.3. Structura modelului cultural al

romAnilor

...293

8.4. Modelul cultural ideal al

romAnilor

...300

8.5. Diagnoza modelului nostru

cultural

...304

9. Sine l)ersus Celilalt la

romAni

...319

9.1. Magia lui Celdlalt la

romAni....

...322

9.2. Sistemul relaliilor dintre Sine qi

Celdlalt

...328

9.3. Rizboiul atomic dintre Sine gi

Celdlalt

...338

9.4. Ecologia relaliei Sine

- Celdlalt

...344

9.5. Disonanfa social5 la

romAni....

...354

L0. Inconqtientul romAnilor

...

...363

10.1. Cum ni se dezvhluie incongtientul?

...

...363

10.2. Marile poveqti ale inconqtientului

romAnilor

...374

10.3. Povegtile

viitorului ...

...389

10.4. Povegtile trecutului

...

...397

10.5. Poveqtile

prezentului...

...409

10.6. Povestea nemultumirii de sine

...

...415

11. Dilema romAnilor: banii sau

puterea?

...425

11.1. Dilema: banii sau

puterea?...

...427

11.2. Filosofia gi psihologia

banilor

...433

11.3. Filosofia gi psihologia

puterii...

...437

11.4. intoarcerea la raliune sau de la,,aficineva" la ,,aface

ceva"...

...443

12. Managementul valorilor

romAnilor

...449

12.1. Amalgamul nostru cultural

occidental...

...453

12.2. Criza valorilor

romAnilor

...467

(5)

12.3. Criza valorilor

morale...

...465

12.4. Ciza valorizirii

muncii

...469

12.5. Criza de identitate a

sinelui

...421

12.6.Mmagementul crizei valorilor romAnilor ... ...429

Aplica[ii ale cercetdriiValorile angaja[ilor

romfrni

...499

13. Strategii gi tehnici de motivare a angajalilor romAni ...495

13.1. Abordarea motiva{iei

-

caracteristici gi teorii ale motivaliei

...

...498

13.2. Strategii gi tehnici eficiente de motivare a angajalilor

romAni

...518

13.3. Modelul managerial de creqtere durabild a motivatiei

angajafilor

...540

13.4. Motivarea gi automotivarea angaja{ilor romAni

-

studiu de

ca2...

...5S5

Colaboratorii

...565

Mu$umiri

...567

Bibliografie

...569

(6)

CE SUI{I VA1ORI1E?

&epere *e*re*&*e

Studiul ,,valotilor" pleacd de la importanfa

cuvAnfului ,,valoare" pentru fiecare dintre noi, de la nevoia gi importanfa procesului de analiz[ gi evalua- re din viafa noastrd. Astfel, ne place sH spunem des- pre cineva sau ceva cd are

o anumitd

valoare, mai mare sau mai mic5, cd

meriti

sau

nu

atenlia gi pre- fuirea noastrH.

Valorile

joaci

un rol foarte important

in

cunoag- terea, explicatia gi prediclia

mentalitdlilor

gi a com- portamentelor

individuale

gi de grup, dar gi a celor specifice

unui popor

sau

unei culfuri

extinse

-

de

exempltl

cultura occidentald.l

8mp*r{an{a

val*ri!*r

1 Petru lJnrl, Psihologie sociald gi sociopsihologie, Editura Polirom, lagy2009, p.409.

(7)

Ce esfe valoarea?

Repere in studiul valorilsr

Valoarea o putem

defini

ca aprecierea pe care o manifestdm

fa!6

de cineva sau ceva

(fiinfd,

obiect, lucru, idee, atribut, relafie)

dupi criteriul

impdrtdqit social al satisfacerii unei nevoi sau a

unui

ideal.z

Valoarea este insugirea

unor fiinfe,

obiecte,

lu- cruri, idei, atribute de a

corespunde

nevoilor

sau

idealurilor

sociale.

Din

aceasti perspectiv6, valoarea reprezintd suma

calitdlilor

care dau pre! unei

fiinle unui

obiect,

unui

fenomen etc.3

in filosofia culturii, studiul valorilor

s-a dez-

voltat

ca

disciplini

de sine stXt6toare sub numele de ,,axiologie" (de la cuvAntul grecesc axios

-,,care

me- thte", ,,cate e demn de ceva"). La irrceputul secolului

XX,

$coala

de la

Baderu

prin Heinrich Rickert

gi

Wilhelm

Windelband, a adus

contribulii

importante acestei noi discipline, considerAnd

ci

valorile umane

- adevirul, frumosuf

binele etc.

-

constifuie

un fel

de repere absolute de care fiecare Popor se apropie

fur decursul istoriei

prin

intermediul

culturii

proprii.a

Odati

cu progresele psihologiei, antropologiei qi sociologiei,

in studiul valorilor

s-a Pus accent

tot mai mult pe latura psihologicd

(intrapersonald) 9i social-rela{ionald a valorilor.

in

sens psihologic,

folosim

termenul ,,valoare"

pentru

a

numi

decizia, alegerea noastrd personald

pentru

ceea ce urmeazd

si

facem.

Aceasti

alegere

2 CdtdlinZamhr,LazdrYldsce.u:lu, Diclionar de sociologie, Editura Babel, Bucuregti, 1998, p.649.

2 Academia RomAnS, trstitutul de Lingvistici ,,Iorgu Iordan" , Diclionarul explicatht al limbii romine, Editura Univers Enciclopedic, Bucuregti, 1998.

2 Cdtdlin Zamhr,LazdrYldsceanu/ op. cit., p.649.

(8)

personale a unei

c[i dintr-o mulfime

de

posibilit[1i, numitd gi

,,orientare

selectivd",

se

afl[ in

strAns[

legSturd cu preferinfele, motivafiile, nevoile qi atitu- dinile noastre.s

in

sens sociologic, valorile sunt

stlri

sau

moduri

de acfiune dezirabile social; aceste

opfiuni

valorice

sunt foarte importante

in

explicarea faptelor sociale.

,Naloarea",

prin

caracterul ei

dezirabil,

este o constructie care ia o

form[ normativ[:

normd,

reguli,

obicei, ideologie etc. 6

Reunind perspectiva psihologicd cu cea socio-

logici,

noliunea de valoare are cel

pulin

trei sensuriT:

1.

Primul

sens al

valorii,

raportAndu-se la

moti-

va{ie, se referX

la forla

sa de atraclie sau de respingere, la

tot

ceea ce

ciutim

sau

evitlm.

In acest sens, putem vorbi despre valori pozi- tive qi negative.

2.

Al

doilea sens

reflecti

utilitatea sociald a valo-

rii, prin

raportarea

ei

Ia procesele sociaie gi organizalionale.

3.

Al treilea

sens

exprimd

scopul,

prin

rapor- tarea

valorii

la o ideologie (libertate, cunoag- tere etc.).

Reperele concepfului de ,,valoare" sunt: ,,gene- ralitate gi centralitate

in

universul spiritual-simbolic a1

societdlii qi in structura personalitdtii

umane,

i M. Rohan, ,,A rose by any name? The value construct", in Personality, Social

?stlchologl Reoieto,4(4),2000 apud Alin Gavreliuc, Psihologie interculturald, Editura Polirom, laqi, 201,1,, p.219.

' Cdtdlin Zamfir, Lazdr Vldsceanu, op. cit., p.65L.

- Roland Doron gi Frangoise Parot, Diclionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuregti, 2006.

$**:;*rl!*

**;l!;;'tzii t"iu

ar i, ?{.rtt {{:

(9)

ff*p*r*

€n

sferdrmd

vxlarii*r

*wm

rpe in#u*rz{*axs vaf*rile?

standardele (criteriile evaluative) ale acfiunilor uma- ne, vectorii

motivalionali

ce determind gi

orienteazi

acfiunea, accenfuaful lor caracter congtient, deliberat,

in

sensul de adeziune la ceea ce este de dorit"8.

Cea mai largd defini{ie a conceptului

de ,,valoare" a fost

dati

de cdtre

Woodruff

gi Diverta, care apreciau cd valoarea este ,,o

condilie

genera- lizatd,a

trdirii (viepirii)

pe care

individul

o considerX ca avAnd un efect

important

asupra stdrii

lui

de bine psihologic"e.

O contribufie importanti in definirea

conceP-

tului de ,,valoare" a fost adusd de cltre

Clyde

Kluckhohn formulAnd teoria

,,orientirilor

de valoa-

te",

cortform cdreia valoarea este ca

o

concepfie a ,,ceeace e de dorit ir:r

viald".tn

acelaqi

spirit,

Shalom

Schwartz a definit valorile ca ,,idealuri

trans- situafionale, dezirabile social, de

importanfi

varia-

bili,

care aclioneazd ca

principii

cXlduzitoare in viafa unei persoane sau a unei

entitifi

sociale"10. In

opinia lui

Schwartz, valorile sunt, pentru fiecare dintre noi,

repere latente ce exprimd modalitdfi dupd

care

evaluim activitifile

gi rezultatele acestora. Aqadar, o ,,valoare"

exprim[

relafia dintre noi gi o activitate sau o

alti

persoani pe care o

evalu[m,

o reiafie

stabila

care are efecte asupra a ceea ce urmeazd sd facem.

Cu alte cuvinte, valorile nu ne

influenleazd

direct

activitatea, ci

prin intermediul atitudinilor

gi

al obiectivelor, al scopurilor pe care le avem.

ln

acest sens, valorile reprezintd adevdrate surse de motivafle

8 Petru llul, op. cit., pp.409-410 .

e Alin Gavreliuc, op. cit., p.219.

10 Alin Gavreliuc, op. cit., p.220.

(10)

pentru ceea ce facem sau ceea ce

urmeazi si

facem.

ReprezentAnd

normele

gi

criteriile dupd

care eva-

luIm

rezultatele obfinute, rezultdcd,,valorile

indivi-

duale

prioritare

sunt un produs atAt al

valorilor

cul-

turale

invdfate

fir

procesul de socializare, cAt gi al experienfei personale unice"1l.

LuAnd

in

considerare toate aceste

ircerciri

de a

explica valorile, ne ddm seama de dificultatea definirii lor, intrucAt nu

sunt

fapte direct

observa-

bile.

Ceea ce observdm este

comportamenful unei

11 Shalom Sd'twarz,,,A Theory of Cultural Value and Some Implications for Work", in Applied Psychology: An lnternational Reaiew, 48(1), 1999, p.25 apud Alin

Gavreliuc, op. cit., p.232.

D Peter Smith 9i Shalom Schwartz, Value (1997),

in

W. Berry M. Segall, C.

Kagritcibasi (eds.), Handbook of Cross-Cultural Psychology, vol. 3, Allyn and BacorL Boston apud Petru Iluf op. cit., p. 409.

Elementele esenfiale ale valorilor

Dificultatea definirii valorilor

(11)

Crlnr se f*rrneax&

va{*ril*?

persoane

influenfat

de sistemul ei de valori. Fiecare dintre noi poate declara cd se conduce dupd anumite valori, insd uneori putem sd alegem sd nu ne compor- tHm conform acestora.

in

acest sens, ]an van Deth gi Elinor Scarbrough prezintd,valorile intr-o formd sistematizatS, unificat5, cu fatete

multiple. in

conceplia acestor autori, valo- rile reprezintd fafete ale dezirabilitetii umane care

nu sunt direct

observabile, dar

devin

evidente

in

dis- cursul moral qi sunt relevante pentru formularea ati- tudinilor.13

Procesul de formare a

valorilor

Valorile

fieciruia

dintre noi sunt legate de incer- carea de a inlelege realitatea din

jurul

nostru, de a o explica gi de a-i da

un

sens existential

mai larg

(de exemplu,

c[

viafa e frumoasd gi

merit[ trlitd).

Aqa- dar,

prin intermediul valorilor cdutim s[ ddm un

sens existenfei noastre pe acest pdmAnt.

Procesul de

formare

a

valorilor

se dezvoltd

in

acelagi

timp

cu procesul de definire a

identitdfii

fie-

ciruia

dintre noi.

Cdut[m

sd ne identificdm

propriul

sens

in

viafd, ce este bine gi ce este rXu, ce ne place gi ce

nu

ne place, care sunt criteriile

in

funcfie de care

luim

deciziile, ce este

important

sau

nu

pentru noi.

ln

aceast[

ciutare ,u srnt"- singuri, ci intrdm in

interacfiune cu ceilalfi, percepfiile noastre

fiind

per- manent validate sau

nu

de cdtre aceqtia. Clarificarea

rolului, a identit5fii noastre, presupune

trecerea

13 |an van Deth qi Elinor scarbrough (eds.), The impact of oalues, oxford,University Press, Oxford 1998, apud Alin Gavreliuc, op. cit.,pp.221-222.

Referências

Documentos relacionados

Pentru cI sunt grupe susceptibile in a face o boall inaparenti, dar 9i grupe la care evolugia este spre dezas- ru.. Cum spunea