x-ecruRA Sr scKrxKx cKxATrv&

x-ecruRA _Sr scKrxKx cKxATrv&

Marilena _$erban . _{Medelina Vincene}

,1;

:

"Y

,4\\

1 l,)

Caiet

pentru z)frcfin$

e tarna

clasa a VII-a

M

Grup Edibdal

Cuprins

Cum iF petreci vacanfa

de

iarnd? (cuvAntul Arborele genealogic

(joc de

autocunoagtere)

autoarelor) ....

3

4

Unitateal:Bunicii _....5

Volubilis

(fragment), deSimonaPopescu ...5

Sdtmbdtrfrnim de-o probd

(fragment),

de

Marin Sorescu

^{. . .}

^.6

Bunicasepregdtegtesdmoard(fragmente),deAntonHolban ...9

luoentus (fragment),

^de

SimonaPopescu ... ....22

Inlelepli

gi

naiai (fragment),

de

Marius Chivu

^{. .}

.22

Odaiabunicului, delonPillat ...25

Extras din Mersul trenurilor

^{. . .} 28

Scrisoare cdtrebunica, de

Houleihel Sara-Amanda (elevd)

^{. . .} 30

Unitatea2:Pirinfii _....33

Matilda (fragmente), deRoaldDahl ...33

ConoentiaNaliunilor

Unite

cupriairelaDrepturile

Copiilor

(fragmente) ...42

Mutareaaccentuluipefrunze (fragment), deAdrianaBittel ...46

Exuoii (fragmente),

de

Simona Popescu

. . . 50

Bdiu{eii

(fragmente),

de

Filip Florian

^gi

Matei Florian

^{. . . .} 53 BdielaEul din ochii mamei

(fragment),

de

Grigore Vieru

. . . .

.57 Figi pentru evaluarea redactdrii texfului narativ

. .

.62 Fiqi pentru evaluarea redactdrii textului descriptiv

^{. . .}

.63

Fiqdpentruevaluarearedactdriitextuluiargumentativ. ...64

Figdde autoevaluare: Cefeldecititorsunt? .;.... ...65

67

)

Unitate {fr -r

I

Bunicii

-I-

6b ^{Cot tinui enunpl}

^de

^mai ios enumerAnd, timp

de o

iumitate

^de

minut, tot

ceea ce

ifi vine in minte in legituri

cu

tema.

Spuibdtrdnele qi-li

apar

in minte tot felul:

Eb ^{Irti cum}

^a

^{continuat enunlul} o scriitoare contemporani, Simona

Popescu,

in- tr-un volum

de

eseuri numit Volubilisz

Spui ,,bdtrfrnele" gi-li apar tn minte

tot

felul:

bunicu[i

duiogi,

rotofei din

cartea de

citire,

bdtrLnei neajutora[i

din

pooestirile educatiae cu

pionieri

care-i

aj ut d s d tr ao er s eze str ada, z gr ip

lur

^{o aice, B ab e- Clo an! e,}

ardjitoare

rele

gi urfrte,

babe bisericoase

cu

basmale negre pe cap,

[...)

profesorii gaga,

1...] regii

^bdtrkni, caraghiogi sau babele gi mogii

din

basme care agteaptd zadarnic sd

li

^se nascd

un

copil, 1...) autoportretele de

bdtrfrne[e ale

lui

Rembrandt, capetele de

bdtrkni

de Leonardo da

Vinci

_1.. .1. ryi

oin in

minte

ftgurile

^bdtr6-

nilor

din azile,

timizi

ca nigte copii

gifragili,

sau cei care stau la

un

col! de stradd agteptdnd,

fdrd

^{sd ceard ceoa;}

sau

figurile

^doamnelor

tn

^rsilrstd, _foste

frumuseli,

^care

nlt

oor sd-gi accEte

urdlenia

^gi-gi dau cu pudrd multd,

cu

fard

^{de obraz violent, i1i aopsesc aiurea pdrul sau}

tgi

cr eion e az d spr Ancenele.

tb ^{fot un ioc}

^ne

^propune

^gi

^Marin

^Sorescu

^{in textul}

^Sd

imbdtrfrnim

de-o

probd, din volumul llnde fugim

^de-acasd?

Hai sd

intrdmtn

aceastd cetate, din purd curiozitate. Adicd, pentru o zi, fiecare copil mic sd-gi

fie lui

^{insugi bunic.}

Sd-gi spund poaegti gi

singur

sd-gi dea,

plin

^de graoitnte, sfaturi, pe care tot el sd le creadd,

tn

taind, fleacuri.

Deci astdzi n-o sd ne mai scapere pe

niciun

drum picionrele: stdm ^{acasd gi} zicem cd ne dor ^galele.

Of, eu simt cregtetul, parcd-mi cresc din el cuie, ^gi mai am alt

junghi

tocmai la mama

dracului, tn

cdlcilie.

Nu gtiu, ali

remarcat

oftatul?

Bdtrilnelea tncepe, agadar, odatd cu aditatul.

latd-ne?ntr-o lume fermecatd, ^pe ldngd care orice porseste pare seacd gi adeodratd.

Din

copii am deaenit dintr-odatd mogi gi strdmogi ^gi purtdm galogi.

Am

odzut tn aiald affit de

multe, tncdt, ca sd

nu

le uitdm, ne-am

fdcut

noduri tn

ridurile

^{de pe}

frunte.

Vasdzicd, soarele acolo apune gi dincolo rdsare,

iar

apa curge de la deal la ttale.

Am

tnodlat,

ghinionul

nostru, pebrdnci, de cilnd eram !frnci. De-aiala ^toate

lucrurile

rele sau buneputem da acum

din

cap cutnlelepciune.

loane,

tu

md auzi? Vorbim cam tare, sd zicem cd suntem

surzi.

Ne-a rdmas nasul numai pentru zile

mari

gi trebuie sd-i punem gi

lui

ochelari. Pielea ^de pe

mhini

s-a cam bdtucit gi ne trebuie o pereche de ochelari gi pentru

pipdit. l..l

Totul e clar: cilnd

egtibdtrhn

tuebuie sd mergi cu mngina sau cel

pu{in tntr-un

car.

Egti

catn

^afrrful

^unui

munte urcat, cdlcilnd piatrd cu pintrd gi acum parcd ^te duci, unde ai treabd, cu munte cu tot odatd. Face pentru greutatea asta mdrea[d ^sd trdiegti o oia[d?

Dar ne-au

intrat

nigte

lacrimitn

^{ochi gi ne} strhng, iar

bunicii

nogtri adeodrali,

gtili

gi voi, niciodatd nu plhng. lLite, tocmai rdsare ^?n fereastrd lunn

-

^{sd le} ddm hainele tnapoi gi _sd le sdrutdm mhna.

$i

^{sd le spunem cd, aga c'um}

^sunt, sunt

cei mai grozaoi de pe

pdmilfi.

Cd

din

barba

lor

albd gi mare izoordgte

numai

linigte gi impdcare.

Dar

sd

nu

le spunem cd am _fost gi noi bdtrkni ?ntr-o doard,

dintr-o

diminea[d

pind futr-o

seard.

Iute, tnapoi pfrnd la copildrie, ^sd

tntinerim. $i

^sd pldngem acolo cfrt poftim.

Un tipograf neatent

a scris

primul

paragtaf.

sub forma unei poezii. Rearanjeazi alt paragraf din text urmAndu-i exemplul? De

ce se

poate scrie in versuri?

Hai

sd

intrdmtn

aceastd cetate, din purd curiozitate.

Adicd, pentru o zi, fiecnre copil mic

sd-gi

fie lui

tnsugi bunic.

6b Realizeazdportretul copilului devenit bunic,

aqa

cum reiese el din text.

Copilul devenit bunic spune povegti,

Eb ^Ai

^r,rea

^si experimentezi un _ioc precum

cel descris

in textul Sd-mbdtrfrnim

de-o

probd? Argumentezi-li opinia in

cAteva

rAnduri.

in literatura romAni existi un basm

care se

numeqte

^Tinere[e

fdrd bdtrkne{e gi oiald fdrd

^de

moarte. Alege una dintre variantele de mai ios, pentru ^a gisi

o

sarcini

de

lucru

care

!i

^se

potrivegte.

Am citit

^deja

basmul.

Scriu

un rezumat

de 10-15

r6nduri

gi

inventez un alt titlu.

Nu am cititbasmul.

Scriu un basm de maximum o pagind, cu

^acest

titlu, gi citesc basmul original pentru a-l compara cu

al

meu.

8

Unitatea

fl Il

mlJ _!

&

<3b ^{Pentru Anton} Holbary autorul povestirii Bunica

se pregdtegte sd

monrd, bitrA- netea

are

un alt chip. Citeqte fragmentele urmitoare, pentru a-i descoperi

gi

pe alfi bunici

qi,

desigu{, pe nepolii lor.

Ordgel de munte, cu liaezi frumoase pe marginea

strdzilor. Un

gard de lemn; tn dosul

lui,

o grddind micd cu brazi tna$i, o casd mare, fastuoasd ^gi, tn spatele ei, copacii care coboard pdnd departe, la iaz: gospoddria bunicii.

Fereastra de la iatacul

bunicii,

^ce

familiard

^pentru totdeauna! Cdci acolo gi-a petre- cut bunica cea mai mnre parte

din

timp, cel

pulin

de cilnd am

putut

sd o examinez eu mai

de aproape. Ea std gi acum cu ceasurile

aldturi

de

lumina

de afard, ca sd repare

inEuiza-

bil ceargafuri care abia se mai

lin

^{de atfrt de}

multdtntrebuinlare.

Sau mai cetegte. Zinrele, tn

primul

rknd, cdci o intereseazd tot ce se

intilmpld

pe

fala

pdmfrntului, gi continud

prin

ele,

tntr-un

netntrerupt monolog tacit, corutersa[iile pe care le aaea odinionrd cu

bunicul

1...). Cknd a terminat

ziarul,

trece la romane _Si,

tn timp

ce noi, celelalte generalii, ne pe- trecem de afitea ori

timpul

ridicol, cu treburi mdrunte, ea, nemigcatdlafereastrd, tntoarce atent paginile

cdrlii.

Dacd romanul are un subiect istoric, cu

afit

mai bine, cdci

bunicul

a

fost

^{profesor de istorie gi ea a}

fost

influen[atd de aceste preocupdri.

6b ^{in text sunt} menlionate

cAteva

obiceiuri

ale

bunicii. Noteazi mai jos

care

sunt

acestea gi,

apoi, compari-le cu

cele ale

bunicii tale.

9

Bunicul din text

a

fost profesor

de

istorie

qi acest

lucru

o

inftut$ezi ^pebunica

si citeasci

cu

plicere romane istorice. Bunicii tii

ce

profesii

eu

evrE

Bunica maternd

Bunicul

matern Bunica paternd

Bunicul

patern

A Coloreazd,in fragmentul urmitor,

cu

rogu secvenfele

care

rePrezintlo imagine

" - _auditivi,

cu

verde pe

cele care

reprezinti

o

imagine tactili

^gi

cu galben pe

cele care

reprezintd,

o

imagine vizuali.

Din

cdnd

tn

cfrnd, bunica deschide fereastra, ^{ca sd dea} areun

ordin

bucdtdresei

din

curte, ^gi zgomotul deschiderii acesteiferestre l-ag recunoagte gi md oa obseda toatd aiala. De

la fereastra iatacului, bunica priaegte

mult

timp curtea mare ^{care se} tntinde tn fald. ^Bucdtd- reasa traoerseazd spa[iul cu cine gtie ^ce treabd. CAfuaa femei ttin cu gdini de ofrnzare. Vaca se tntoarce de

h

cilmp. CAinele casei, leneg, se rdsfald

prin

somn. Pisicile gra[ioase calcd pe iarbd cubdgare ^{de seamd.}

Mai

ales scena cdnd se dau

grdunlelapdsdri

^o intereseazd. Pen-

tru

a asista la ea, bunica ^{se agazd la} fereastrd. Bucdtdreasa strigd:

,,Puii mamei!" $i ^din

toate colturile aleargd pdsdri ^{de tot}

felul,

tnghesuidu-se la m6ncare. Dupd ce au terminat, bunica ^se culcd

din

nou. _{1...1La fereastrd} o odd pe bunica

priaind

tncd. Ii fac un ^{semn co-} pildresc, ca o declaralie ^de dragoste, cl,t o mdnd la inimd gi cu un inceput ^de sdrutare, gi ea

imi

rdspunde tot aga de tinereSte, tn glumd, cu o micd sffAmbdturdtncdntdtoare.

Mai

^ales cdnd

[inin

mAnd mdna ei, bdtrilnd, dar ^caldd, fremdtdtoare, scumpd,

simt

ce rdu o sd-mi pard cknd n-o sd mai

fie

^bunica.

Asociazi bunicii din text un miros,

o

culoare, un sunet, linAnd ^cont

^de

^relatarea naratorului.

Miros

Culoare Sunet

Bunica

6b ^{Ato.iazi bunicilor tii}

^aceleagi

^elemente.

Bunicul Bunica

10

Miros

Culoare Sunet

rffi,-l#

Unitatea ffi

* rffi

&

Am ales

deoarece

ft ^{Tu ifi tii bunicii}

^de

^{mAni? De}

^ce?

Aicilucrurile

rdmknin{epenite cu anii.

Nu-mi

aduc aminte caoreo mobild

sdfifost

schimbatd de la locul ei.

ln

salon,

fotografiile

^{regelui Carol}

I

gi ale reginei Elisabeta.

Dar

tn odaia

din

mijloc,

mailatntuneric,

un ^gah aI Persiei

giWilhelm I

al Germaniei, cumpd-

rali

^de bunicul cu areo 50 de ani tnainte, la un iarmaroc, probabil ca sd-gi orneze casa.

In timpul

rdzboiului, o ironizam deseori pe bunica, cum ea, tnoerqunatd francofild, ^pdstreazd

pe perete chipul

unui

tmpdrat german. Dar bunica, cu toate cd nu replica la glumele noas- tre, nu schimba portretul, a1a se tmpotrioea sd facd ^cea mai micd schimbare tn casa ei. Bu-

nicii

au fost foarte buni gospodari, dar mai

mult

au ?ntre[inut decfrt au inoentat ^(afard de

inoenlia de la tnceput, chnd au clddit gi au aranjat

totul). Astfel, nici lucrurile

nu pot fx schimbate ugor. Ceasul tot pe sobd, cdlimara cu tocul pe muchia ferestrei.

<3b ^Cum

^{e casa}

^bunicilor tii?

Te

simti bine in

ea? Ce

ai schimba

ca

si te simti mai bine?

11

Nepotul iqi amintegte

de

nizdriviniile pe

care

le ficea in tinerefe. Identifici

gi noteazd,,in casetele de

mai

_ios,

preocupirile nepotului afunci

cAnd

vine in viziti

la bunici

^qi

compari-le

cu

ale tale.

Port caietul cu mine ^gi scriu aceste note latntfrmplare; atmosfera de aici e aga de ob- sedantd, cd subiectul e inepuizabil. Chfuodatd

sunt

pe

un

scaun

din

iatac, lkngd bunica, gi o priaesc cum cetegte la ferestrd.

Alteori

sunt ^pe o bancd, sub un brad. Prin preaimd trece o rudd a mea, dar asta

nu-mi

tntrerupe preocupdrile. Priaesc pdsdrile gi oamenii ^ce trec, rar, pe stradd, aud ^cAfu un chntec de cocog. Acum

sunttn

grddina, care, din spatele casei, coboard pdnd la iaz. Sunt ^{pe o} terasd lungd, tnconjuratd ^pe trei

pdrli

de carpeni, la ^o masd gi o bancd tnlepenite

tn pdmilil.

Coboard

pomii

tncdrcali cu

fructe

^{gi aleile mdrginite de} tufe de pomugoard; bol[ile

lor

rogii sdngerd ^de

fructe.

^{Departe se zdresc} coline, cu

liniile

trtase neted pe orizont. Pe

drumul principal

al

grddinii, din

loc

tn

loc, cdte o bancd, pen-

tru

^ca bunica ^sd se poatd odihni.

linuturile ^bunicului

^{se tntindeau pfrnd la iazul}

inoizibil

de aici, gi

tmi

amintesc ^{de o} mul{ime de scene cfrnd cutreieram spaliile, culegeam

flori

^de

cilmp de

la un

pfrrdu

din

depdrtare (margaretele...), md strecuram

prin grdul

mai

inalt

decilt mine, md suiam

in

aArful cdrulei tncdrcate cu

filn,

priaeam cu bunicul oamenii prd- gind sau luam parte ^gi eu la treieratul cu maginile destul ^de rudimentare, dar pdrilnd pen-

tru

mine extrem de complicate.

Mai

tdrziu, bunicul ^a afrndut mereu din

pdmilfi, fie

^{cd era} tentat de

prelurile

ce se ofereau, imediat dupd ^rdzboi,

fie

cd-l poadluiserd sd nu se mai obo- seascdla distanle mari. Astfel cd acum am rdmas numai cu grddina fermecdtoare. Bunica, oricfrte

sfor[dri

ar

fi

costat-o, cobora

zilnic

pfrndtn

fundul grddinii,

uneori chiar tndatd dupd ploaie, gi deci cu

riscul

de a aluneca pe potecile umede, ca sd aadd cum mai merg pomii gi dacd legumele sunt bine

tngrijite

^de seraitori.

Anul

acesta nu mai poate cobori ca tnainte. O duce rareori cAtu cineua linfrnd-o ^de milnd. Obosegte chinr numai cilnd tuebuie sd se ageze sau sd se ridice. I-am spus:

- ^$tii

^cd la Bucuregti s-au

fdcut

^{case multe}

noi!

(Ea, pfrnd acum cdlitta ani, aenea tn fiecare an la Bucuregti.)

- ^{Am auzit}

^{cd gi}

^tn

tfrrgul nostru s-au

fdcut

^case

noi!

Vasdzicd,

nici tn ,,tdrgul nostru" nu

mai poate merge! Eu o

gtiu,

la zile mari, pu- ndndu-gi pdldria cu penq ca sd facd oizite la cei cAfiaa prieteni care

i-au

mai rdmas.

Iar

ficum coborfrreain grddind

-

^{inima ei}

-

^{a deoenit o} problemd. Tot tnereu se rta reduce spa-

liul ^pentru

^{dhnsa. La}

^cimitir,

la mormAntul

bdrbatului

sdu a

renuntat

sd mai meargd.

Numai

la urmd, tncd o datd,

;i

atunci pentru rteqnicie...

Preocupirile nepotului din text

Preocupdrile

mele

in vizitd

la

bunici

ee:

*M#

_ffi

Bunica a

linut

^{de gaizeci de ani, de chnd s-a mdritat,} socotelile casei.

intr-un regiff

tru

trece toate cheltuielile zilei,

c6libani

a trebuit sd dea sau cilt atncasat, cdci ainde lapte sau alt^e prisosuri ale gospoddriei bogate, iar la sfarqitul

lunii

face adunarea.

Ii

cunosc scrisul ei de gcolar cuminte, numerele bine fdcute gi, tn dreptul lor, numele cheltuielii: zahdr, grdunle,

pui...

tgi duce mdsula in fala ferestrei, ^cdlimara

familiard,

^re-

gistrul

gi apoi, foarte ^serioasd, nepldcilndu-i

sdfietntreruptd,

cu spatele spre uga deschisd, pe l6ngd care noi trecem,

suie.

Tante Gina

a

gdsit

registrul

cu toate socotelile gi, spre sur- prinderea ei, la capdtul numerelor, sub

linie, nu

se fdcuse adunaren

pentru luna

trecutd.

Bunica _a explicat:

,,$tii tu, nu

^{mai pot} _face bine adunarea.

Llit

numerele trechnd de la

unul

la

altul. Dar

mi-am zis: de ce e neaoie sd o mai fac?

"

I-au trebuit

atk[ia

ani bunicii

ca sd tnteleagd cd

nu

e neooie neapdrat sd-gi adune cheltuielile. in fiecare'lund, o transformare tn aiaia ei.

ft ^Tu

^ce

^{crezi: obiceiul bunicii de}

^a

^pistra socotelile

casei este

unul bun? De

ce?

6b

GAndeqte-te

la ultima luni

qi

incearci si notezi in tabel socotelile tale.

,,Bilanful tiu contabil"

^a

iegit

pe

plus

sau pe

minus?

Ce ar

putea insemna

acest

lucru?

Bunica a

prioit

oia[a drept tn

fald

^{gi a spus}

lucrurilor

^pe numele lor. N-a aout nicio supersti{ie gi

i

s-a

pdrut ridicol

cd cei mai

tineri

se sperie de

numdrul

L3 sau de ziua de mar{i.1...1

CAnd a

murit

bunicul, cea dintfri refleclie maiinsemnatd ^{pe care} am fdcut-o ^a fost:

,,$i

sufi

athtua de care

nu

l-am

tntrebat!" Din

copildria

lui, din

oia{a de altddatd. Deodatd, aaeam o mie de

curiozitdli

la care

nu

md gilndisem

pind atunci.

Cum fdcuse el ^gcoala, cum petrecuse rdzboiul de

la

^'77.

5i

acum bunica gtie gi ^{ea o}

mullime

de secrete gi mereu amiln cu intrebdrile. Cdci pentru tntfrmpldrile aechi memoria ei este intactd. Poate recon-

stitui tn

toate detaliile scene peste care au trecut gaptezeci de

ani,

gtie

gesturi

mdrunte, oorbe netnsemnate.

$i,

dacd o cercetez,

ti

place enorm ^sd poaesteascd.

$i

^{e amuzant, cilnd} bdtrkna de lilngd mine care abia se mai

line

^pe picioare gi pe ^care planeazd

aiitorul

sum- bru, rdde cu poftd, poaestind cum a milncat o bdtaie stragnicd de la ,,mdmuca". ,,Era ^rea mdmuca, dar gi eu eram poznagd!"

N-am cunoscut-o ^decAt bdtrfrnd cu pdrul alb de tot gi trebuie ^{sd o} transform tn minte tntr-o

fetild

sprintend, fdcdnd pozne!

<3b Noteazd,fiei

aspecte

pe

care

ai vrea si le afli despre bunicii tii?

l4