Analiza rolului serviciilor ecosistemice ale p
ă
durii în strategia
de marketing turistic a regiunii Bucovina
M. Cîrnu, L. Nichiforel
Cîrnu M., Nichiforel L., 2014. The role of forest ecosystem services in the tourism marketing strategy of region Bucovina. Bucov. For. 14(1): 40-50, 2014.
Abstract. The paper provides an analysis of the use of ecosystem services in the marketing strategies of accommodation facilities and tourism agencies promoting nature based tourism in Bucovina region. The territorial market-ing of goods and services provided by forests is a marketmarket-ing tool which links the local natural and cultural resources to a specific territory. Bucovina re-gion is well known for its cultural world heritages, the painted monasteries, but are also tourism attraction of the region natural landscapes and the tradi-tional gastronomic products. The study uses a qualitative analysis based on two online marketing surveys which have targeted 214 managers of accom-modation facilities and 95 tourism agencies. Given the reduced rate of re-sponses, the results of the study are interpreted from an exploratory perspec-tive resulting in hypotheses which have to be further validated. The study indentifies that for the majority of the respondents the nature based tourism is perceived as a complementary form of tourism to the classical cultural one, even though its promotion potential is identified as very high. The natural “portfolio” of Bucovina region is not promoted using an integrated strategy, but rather as individual cases. The study also derives as a research hypothesis the fact that the visible degradation of the forest landscapes is likely to negatively impact the promotion of Bucovina as an eco-region.
Keywords nature based tourism, territorial marketing, ecosystem services, Bukovina
Autori. Maria Cîrnu (cirnu_maria@yahoo.com), Liviu Nichiforel - Facultatea de Silvicultură, Universitatea Ştefan cel Mare Suceava, str. Universităţii 13, 720229 Suceava.
Manuscrisprimit 25 ianuarie 2014, revizuit 25 martie 2014, acceptat 2 aprilie 2014, publicat online 24august 2014.
Introducere
În condiţiile accentuării acţiunii factorilor de poluare din zonele urbane, industrializate şi aglomerate, turismul apropiat de natură a
să-şi petreacă o parte din timpul liber într-un mediu sănătos, mai liniştit, nepoluat, cu peisa-je frumoase sau în zone unde pot consuma produse alimentare locale şi naturale.
Există diferite forme de turism legate de conceptul turismului apropiat de natură. Cel mai frecvent termen folosit este cel de ecotur-ism, defi nit ca acea formă de turism respon-sabil desfăşurat în zonele în care se conservă valori importante ale capitalului natural şi care contribuie la bunăstarea locală a locuitorilor (Honey 2008). Ecoturismul este aşadar un ter-men care înglobează nu doar simpla deplasare către locuri naturale, ci şi împărtăşirea unui set de principii din care comunităţile locale să benefi cieze sub raport economic şi cultural, fără a afecta componentele mediului natural. Termenul de turism bazat pe natură are un sens mult mai larg, putând îngloba forme de turism ştiinţifi c, specifi ce deplasărilor în rezervaţiile naturale de interes ştiinţifi c, forme de turism cultural, specifi ce valorifi cării componentelor culturale, turism de odihnă şi recreare, bazat în special pe drumeţii sau tur-ism rural bazat pe valorifi carea tradiţională a resurselor naturale.
La noi în ţară a apărut şi s-a dezvoltat ca ter-minologie noţiunea de silvoturism, în special prin strategia Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva de a promova activităţile de recreare bazate pe folosirea cabanelor de vânătoare din dotarea acestora. Activitatea de silvotu-rism face referire la funcţiile binefăcătoare ale pădurii ”nu numai prin ameliorarea climatului, ozonifi carea aerului şi purifi carea sa de parti-culele de praf şi de alte elemente toxice, ci şi prin efectul calmant, de confort psihic carac-teristic întregii ambianţe din pădure” (Mache-don 1996).
Serviciile ecosistemice care pot fi promovate turistic sunt reprezentate în principal de serv-iciile culturale (de recreare sau de agrement). Valorile estetice, educţionale şi spirituale ale pădurii sunt înglobate în aceste servicii cultu-rale (Hirsch et al. 2011). O altă componentă a benefi ciilor oferite de pădure în promovarea
turismului bazat pe natură o reprezintă posi-bilitatea de a valorifi ca produsele nelemnoase oferite de pădure în oferta gastronomică (ciu-perci, fructe de pădure, carne de vânat, peşte etc).
În condiţiile existenţei unei infrastructuri turistice care să permită valorifi carea acestor servicii ecosistemice, ele pot avea o contribuţie majoră la creşterea succesului acţiunilor turis-tice, care reprezintă un element fundamental în satisfacerea nevoilor turiştilor.
Promovarea activităţilor de turism în natură este direct asociată noţiunii de marketing teritorial al bunurilor şi serviciilor oferite de pădure (Pettenella şi al. 2007). Această formă de marketing se bazează pe promovarea unei anumite zone (teritoriu), plecând de la elemen-tele culturale, naturale sau gastronomice de diferenţiere a teritoriului respectiv.
Ca destinaţie turistică, Bucovina, este înzestrată cu variate resurse (naturale, cultu-rale, istorice), ce îi conferă un potenţial eco-nomic şi turistic excepţional. Din punct de vedere economic, turismul bucovinean are infl uenţe pozitive asupra dezvoltării şi creşterii efi cienţei economice a regiunii. Potenţialul tu-ristic al Bucovinei a impus îndreptarea atenţiei asupra dezvoltării facilităţilor de cazare, astfel încât în zonele de interes turistic şi pe traseele turistice sunt amenajate un număr tot mai mare de unităţi de cazare (Cocerhan şi Nastase 2012).
2012).
Marketingul teritorial al zonei Bucovina prezintă o serie de benefi cii identifi cabile în promovarea punctelor tari ale regiunii, care îi dă un plus de valoare. Printre aceste ben-efi cii se numără: diferenţierea produsului tur-istic Bucovina faţă de alte produse, percepţia mărită a valorii produsului global, posibilitatea lansării de produse noi mai repede şi mai efi -cient (Nedelea şi Nedelea 2009). Tot ca strat-egie de promovare a bunurilor şi serviciilor locale, în anul 2009 s-a înfi inţat o organizaţie non-guvernamentală, Asociaţia ,,Produs în Bucovina”, care are drept scop promovarea, implementarea şi evaluarea mai multor proi-ecte de interes comun pentru Bucovina. Bu-covina oferă o serie de exemple de promovare a bunurilor şi serviciilor oferite de pădure, cum ar fi Festivalul Păstrăvului de la Ciocăneşti, Festivalul Hribului de la Vama sau Drumul Lemnarilor. Construirea şi promovarea aces-tui tip de strategie de marketing turistic pen-tru regiunea Bucovina contribuie la creşterea notorietăţii de destinaţie ecoturistică.
Potenţialul turistic al zonei Bucovina a fost analizat din diferite perspective (efi cienţei brandului ,,Bucovina” şi a asociaţiei „Produs în Bucovina”, instrumentelor de promovare care utilizează folosirea pădurii, activităţilor de turism în natură şi impedimentelor ce apar în dezvoltarea ecoturismului), dar nu există un studiu al percepţiilor privitoare la ecoturism. Prezentul studiu îşi propune să identifi ce şi să analizeze măsura în care unităţile de cazare din Bucovina promovează serviciile de turism în naturăşi rolul pe care serviciile ecosistemice oferite de pădure îl au în strategiile de market-ing a valorii zonale. Astfel, pentru îndeplinirea acestui scop s-au urmărit o serie de obiective printre care: evaluarea efi cienţei brandului ,,Bucovina” şi a asociaţiei „Produs în Bucovi-na”, analiza instrumentelor de promovare care utilizează folosirea pădurii, analiza activităţilor de turism în natură dar şi identifi carea impedi-mentelor ce apar în dezvoltarea ecoturismului.
Metodologie
Studiul îşi propune o primă evaluare bazată pe o abordare metodologică sistematică a rolului serviciilor ecosistemice în promo-varea activităţilor turistice bazate pe natură. Metodologia de cercetare foloseşte metoda anchetei de marketing ca o metodă directă de culegere a informaţiei ce foloseşte ches-tionarul în calitate de instrument de cercetare (Moser 1967). Metoda aleasă face parte dintr-o abdintr-ordare calitativă a cercetării şi de aceea, pentru validarea rezultatelor, desfăşurarea anchetei presupune transparenţă în explicarea etapelor cercetării. Ca tip de anchetă s-a fo-losit cea online (poşta electronică), deoarece prezintă unele avantaje faţă de celelalte tipuri (prin corespondenţă, prin telefon, personală/ interceptată). Costurile de culegere a datelor reduse, timpul de transmitere a chestionarului redus şi facilitarea analizei datelor sunt câte-va acâte-vantaje ale anchetei prin internet. Pentru distribuirea chestionarului online s-au stabilit două populaţii ţintă diferite: structuri de cazare turistică din Bucovina şi respectiv centre şi agenţii de promovare a turismului.
Crearea unei baze de date cu potenţiali respondenţi
Intervalul de timp al acestui studiu a fost 2012-2013, prima etapă (2012) fi ind dedicată ana-lizei opiniilor managerilor structurilor de caza-re, iar cea de a doua etapă (2013) fi ind dedicată agenţiilor de turism.
bu-covinean în momentul de faţă. Ulterior, a fost constituită o a doua bază de date, de data acesta folosindu-se de site-uri de informare turistică, ce au oferit informaţii cu privire la acele unităţi de cazare care utilizează în promovare servicii specifi ce folosirii pădurii. Documentarea priv-ind preluarea datelor referitoare la specifi cul unităţilor de cazare a fost realizată prin inter-mediul următoarelor cuvinte cheie: “silvotur-ism”, “natură”, “pădure”, “drumeţie”. În urma documentării, baza de date supusă analizei cuprinde 214 unităţi de cazare, cu specifi carea serviciilor folosite şi a altor informaţii utile, pentru fi ecare unitate în parte.
În cea de-a doua etapă, corespunzătoare anchetei agenţiilor de turism şi centrelor de informare turistică s-a procedat asemănător, listându-se de pe pagina Ministerului Turismu-lui toate agenţiile de turism din zona Bucovi-na. Apoi, consultând site-urile de informare turistică s-au căutat adresele de contact ale agenţiilor şi centrelor de informare turistică. Astfel, baza de date cuprinde 11 centre de in-formare turistică şi 84 de agenţii de turism.
Desfăşurarea anchetei de marketing
Un aspect important privind metodologia de lucru a fost reprezentat de construirea chestion-arului, ce a reprezentat mijlocul de îndeplinire a obiectivelor studiului. Setul de întrebări a fost propus în aşa fel încât să se identifi ce şi
să se analizeze măsura în care unităţile de ca-zare din Bucovina folosesc serviciile oferite de pădure ca strategie de marketing.
Structura, forma şi dimensiunea chestionarului. Chestionarul a avut o parte introductivă – o scrisoare de motivare pen-tru ca respondenţii să fi e puşi în temă privind scopul cercetării. Datele de contact ale opera-torului de ancheta şi instituţia au fost precizate în momentul trimiterii emailului ce conţine chestionarul.
Chestionarul se încadrează în categoria chestionarelor de opinie, de tip ,,pâlnie”, unde întrebările sunt ordonate de la modul general la cel concret. (Chelcea 1975). S-a pornit cu două întrebări simple, uşoare şi atractive, care dau tonul cercetării şi dezvoltă interesul de a răspunde, iar apoi s-a continuat cu întrebări mai complexe. Ordinea întrebărilor a fost stabilită în aşa fel încât să urmărească obiec-tivele studiului.
Chestionarul online a fost realizat cu aju-torul platformei Google Drive®, care a fa-cilitat expedierea acestuia, dar şi prelucrarea ulterioară a datelor colectate. Chestionarul a fost aplicat pentru două eşantioane ţintă, şi anume managerilor unităţilor de cazare din Bucovina care utilizează în promovare servicii oferite de pădure, dar şi directorilor centrelor şi agenţiilor de informare turistică.
Tipul întrebărilor. Chestionarul cuprinde un set de unsprezece întrebări care acoperă tema
Structura chestionarului în raport cu obiectivele studiului
The structure of the questionnaire based on the objectives of the study Tabelul 1
Obiective propuse Număr
întrebări
Evaluarea efi cienţei brandului Bucovina şi a asociaţiei ,,Produs în Bucovina” 2
Analiza instrumentelor de promovare care utilizează folosirea pădurii (avantajele regiunii Bucovina, gradul de apropiere al facilităţilor de cazare faţă de pădure, analiza unor tipuri de activităţi în natură, analiza activităţilor turistice folosite)
4
Analiza activităţilor de silvoturism (evaluarea silvoturismului, analiza impactului aplicării silvoturismului, evaluarea efi cienţei unui mesaj de promovare) 4
cercetată (tabelul 1). Întrebările folosite sunt de tip închis (precodifi cate) deoarece nu pre-supun un efort mare din partea respondenţilor. Facilitarea analizei statistice a răspunsurilor, sporirea anonimatului şi a securităţii celui an-chetat, înlesnirea ,,angajării” în chestionar a subiecţilor sunt doar câteva motivaţii ale folo-sirii întrebărilor închise (Chelcea 1975). Testarea preferinţelor respondenţilor în mod gradat (pe ranguri) s-a efectuat folosind la ma-joritatea întrebărilor ierarhizarea răspunsurilor în categorii ca de exemplu ”în foarte mare măsură”, „în mare măsură”, „în mică măsură”, “deloc”. Pentru trei dintre întrebări s-a utilizat scalarea grilă ce permite tabelarea răspunsurilor şi efectuarea mai facilă a comparaţiilor (de ex-emplu la estimarea rolului avantajelor Bucovi-nei, la aprecierea nivelului de importantă al activităţilor de turism în naturăşi la estimarea gradului de infl uenţă al principalelor impedi-mente ce apar în promovare).
Rata de răspuns. Întrucât a fost folosită ancheta prin internet (poşta electronică a subiecţilor), chestionarul a fost distribuit doar acelor subiecţi pentru care s-a găsit o adresă de email, acest fapt micşorând eşantionul. Din-tr-un număr de 214 de unităţi de cazare care folosesc serviciile oferite de pădure ca instru-ment de promovare, pentru 50 nu s-au găsit adrese de contact, de aceea doar la 164 rămase le-a fost distribuit chestionarul. În urma ex-pedierii chestionarului prin poşta electronică, 15 adrese de email s-au dovedit a fi invalide, aşadar eşantionul a fost redus la un număr de 149 de respondenţi.
De asemenea, dintr-un număr total de 95 de centre şi agenţii de informare turistică, pentru 21 dintre acestea nu s-a putut identifi ca o adresă de email, eşantionul micşorându-se la doar 74 de subiecţi. Ulterior expedierii s-a constatat că doar 55 dintre adresele de email găsite au fost valide, astfel că pe parcursul studiului ancheta s-a raportat la acest număr de respondenţi. În funcţie de numărul de respondenţi care au răspuns chestionarului şi de numărul total al populaţiei ţintă s-a calculat rata de răspuns corespunzătoare fi ecărui eşantion prestabilit.
Rata de răspuns corespunzătoare manger-ilor de unităţi de cazare a fost de 15% (23 de respondenţi din 149), respectiv 20% pentru centrele şi agenţiile de informare turistică (11 respondenţi din 55).
Rezultate
Utilizarea serviciilor ecosistemice în promova-rea activităţilor unităţilor turistice
Conform site-ului Ministerului Turismului (http://www.mdrt.ro/turism/unitati-clasi-fi cate), la începutul anului 2012 regiunea Bu-covina cuprindea un număr de 302 unităţi de cazare turistică. Consultând apoi site-uri de internet de informare turistică s-a observat că marea majoritate a acestor unităţi (214) utilizează serviciile oferite de pădure pentru promovare, ceea ce constituie un prim argu-ment important de realizare a acestei analize, atâta timp cât 71% din unităţile turistice din judeţul Suceava se promovează folosind serv-iciile ecosistemice.
Rolul brandului Bucovina în promovarea activităţii turistice
În aprecierea efi cienţei brandului Bucovina şi a Asociaţiei ,,Produs în Bucovina”, conform opiniei managerilor intervievaţi, 11 din 23 consideră că brandul Bucovina reprezintă într-o fîntr-oarte mare măsură o modalitate de promo-vare a produsului lor turistic, 8 consideră că doar în mare măsură, iar un număr redus sunt de părere că această modalitate de promovare infl uenţează într-o mică măsură sau chiar deloc. Pe de altă parte, la fel ca şi brandul ,,Bucovi-na”, la fel de efi cientă este şi Asociaţia ,,Produs în Bucovina”, deoarece 20 dintre respondenţi o consideră efi cientă şi foarte efi cientă. Ca şi în cazul anterior, doar 3 intervievaţi sunt de părere că acest mod de promovare este puţin efi cient pentru activitatea lor.
s-a constatat că 9 din 11 respondenţi au fost de părere că acest brand contribuie în mare măsură la promovarea unităţilor de cazare. Similar brandului asociat zonei Bucovi-na, şi sloganul ,,Produs în Bucovina” are o importanţă semnifi cativă atât la nivel naţional, cât şi internaţional, în ceea ce priveşte efi cienţa modalităţii de promovare, deoarece peste 50% dintre managerii chestionaţi o consideră efi cientă, 27% foarte efi cienţă şi doar 18% puţin efi cientă.
Analiza atracţiilor turistice regionale
Pentru a afl a dacă acestea au vreun rol în pro-movare, diversele avantaje ale zonei Bucovi-na au fost supuse unei ierarhizări. Astfel, din perspectiva managerilor unităţilor de cazare (tabelul 2), următoarele avantaje sunt consi-derate ca având un rol foarte mare în promo-vare: prezenţa mănăstirilor, peisajul natural al
zonei, datinile şi tradiţiile, oferta gastronomică şi silvoturismul.
Din punctul de vedere al respondenţilor centrelor şi agenţiilor turistice, percepţia şi importanţa elementelor prezentate nu diferă foarte mult, ei considerând că aceste avantaje competitive au un rol foarte mare, respectiv mare în promovarea ofertei turistice.
Din totalul managerilor de pensiuni intervievaţi (23), 16 consideră că gradul de apropiere al facilităţilor de cazare faţă de pădure este într-o foarte mare măsură un ele-ment esenţial în atragerea de turişti, respectiv 6 consideră că este esenţial într-o mare măsură. Din experienţa lor practică, mediul natu-ral înconjurător a fost întotdeauna un ,,punct forte” în atragerea noilor clienţi şi păstrarea celor existenţi. Similar, 73% din directorii cen-trelor şi agenţiilor turistice sunt de părere că acest grad de apropiere al facilităţilor de cazare faţă de pădure reprezintă într-o mare măsură o
Perceperea rolului diverselor avantaje turistice ale zonei Bucovina Perceptions of different touristic advantages of the Bucovina region Tabelul 2
Categoria de
respondenţi Avantajele regiunii Bucovina
Gradul de importanţă
Nr
. total de
responden
ţ
i
foarte
scăzut scăzut mediu mare foarte mare
Numărul respondenţilor
Unităţi de cazare
Peisajul natural al zonei 0 0 2 6 15
23
Mănăstirile din Bucovina 1 0 0 4 18
Tradiţiile, datinile şi obiceiurile străbune 0 2 4 3 14
Oferta gastronomică bogatăşi specifi că
ţinutului bucovinean 0 0 4 7 12
Silvoturismul, prin: drumeţii, echitaţie,
sporturi de iarnă, vânătoare şi pescuit 1 3 4 5 10
Centre şi agenţii de informare turistică
Peisajul natural al zonei 0 0 0 4 7
11
Mănăstirile din Bucovina 0 0 0 0 11
Tradiţiile, datinile şi obiceiurile străbune 0 0 1 1 9
Oferta gastronomică bogatăşi specifi că
ţinutului bucovinean 0 0 1 5 5
Silvoturismul, prin: drumeţii, echitaţie,
modalitate bună de atragere a turiştilor.
La momentul actual marea majoritate a turiştilor caută natura din diferite motive. Unii preferă relaxarea într-un cadru natural liniştit şi pitoresc, alţii preferă explorarea de noi zone, iar o altă categorie sunt interesaţi de unele activităţi de turism în natură cum sunt: drumeţia, ciclismul, echitaţia, vânătoarea şi pescuitul, sporturile de iarnă, river-raftingul, etc. De asemenea, unele activităţi de turism în natură pot constitui tehnici efi ciente de market-ing pentru promovarea unei destinaţii turistice şi atragerea clienţilor. Prin urmare, în opinia tuturor categoriilor de respondenţi cele mai importante activităţi sunt (tabelul 3): sportur-ile de iarnă, plimbărsportur-ile cu sania/căruţa trasă de cai sau cu ATV-ul, circuitele de drumeţii între mănăstiri, echitaţia, drumeţiile pe trasee mon-tane şi river-raftingul. De asemenea, acestea sunt considerate şi cele mai atractive activităţi pentru diversificarea serviciilor oferite de deţinătorii de unităţi de cazare turistică. Foarte puţini respondenţi sunt de părere că aceste activităţi au un nivel redus de importanţă. Din punctul de vedere al directorilor centre-lor şi agenţiicentre-lor de turism cele mai folosite ele-mente de promovare sunt după cum urmează: circuitele de drumeţii între mănăstiri, sportur-ile de iarnă, plimbărsportur-ile cu căruţa/sania trasă de cai sau cu ATV-ul, drumeţiile pe trasee
mon-tane, echitaţia şi river-raftingul.
Analiza activităţilor de turism în natură
Investigaţia practică efectuată a demonstrat că perceperea turismului în natură din punctul de vedere al deţinătorilor de unităţi de cazare, ca formă nouă de turism practicată îndeosebi în Bucovina, diferă de la un respondent la altul. Pentru 4 dintre aceştia silvoturismul asigură promovarea imaginii pensiunii lor într-un pro-cent de peste 80%, alţi 4 fi ind de părere că acest tip de turism îi ajută într-un procent mai mic de 20%. Conform rezultatelor chestionarului, sil-voturismul, în viziunea a 6 respondenţi, asigură promovarea imaginii pensiunii într-un procent cuprins între 61-80%. Dar totodată acelaşi număr de respondenţi remarcă importanţa aplicabilităţii acestuia într-un procent mai mic, şi anume între 41-60 %.
Din punctul de vedere al respondenţilor cen-trelor şi agenţiilor turistice, un număr egal de răspunsuri înregistrate evidenţiază faptul că silvoturismul asigură promovarea imaginii într-un procent cuprins între 21-40% (4 din 11 subiecţi), respectiv 41-60% (4 din 11 subiecţi), astfel acordându-i-se o importanţă medie. În vederea determinării impactului aplicării silvoturismului - ca strategie de market-ing în atragerea de turişti, s-a cerut părerea
Analiza componentelor de ecoturism folosite în promovarea serviciilor turistice The analysis of the ecotourism elements used in the promotion of tourist services Tabelul 3
Tipuri de activităţi
Categoria de respondenţi
Unităţi de cazare Centre şi agenţii de informare turistică Numărul de respondenţi
Drumeţii pe trasee montane 13 7
Circuite de drumeţii între mănăstiri 14 10
Trasee de ciclism 5 2
River-rafting 3 5
Echitaţie 9 7
Sporturi de iarnă 18 9
Plimbările cu căruţa/sania trasă de cai sau cu ATV-ul 18 8
Vânătoarea şi pescuitul 7 2
Culesul ciupercilor şi al fructelor de pădure 13 2
managerilor de pensiuni. Marea majoritate a respondenţilor au afi rmat că acesta are un impact pozitiv, respectiv oarecum pozitiv şi doar 6 din 23 nu sunt siguri dacă acest mod de promovarea a avut vreun impact asupra at-ragerii potenţialilor clienţi. Totodată s-a mai dorit a se afl a dacă în urma oferirii serviciilor de silvoturism unităţile de cazare turistică vor câştiga o poziţie mai bună pe piaţă şi cât de încrezători sunt managerii acestora cu priv-ire la acest avantaj competitiv. Prin urmare, se poate concluziona că din totalul de 23 de respondenţi, marea majoritate sunt foarte încrezători, respectiv încrezători în acest lucru. (8, respectiv 10). În categoria celor nesiguri sau neîncrezători de acest lucru se încadrează doar 3 respondenţi, iar alţi 2 sunt într-o oare-care măsură încrezători.
Din punctul de vedere al centrelor şi agenţiilor de informare turistică nu se observă schimbări majore de opinie, respondenţii fi ind oarecum încrezători sau încrezători că struc-turile turistice vor putea câştiga o poziţie mai bună pe piaţă în urma oferirii serviciilor de silvoturism, deşi 4 din 11 respondenţi nu sunt siguri că aplicarea acestuia a avut vreun im-pact în atragerea clienţilor. Totodată, 6 din cei 11 sunt de părere că oferirea acestor servicii a avut totuşi un impact pozitiv şi reprezintă o tehnică bună de promovare.
Puncte slabe în dezvoltarea activităţilor de tur-ism in natură
Principalele motivaţii ale unui turist ce optează pentru turism în natură ar trebui să fi e: reîn-toarcerea la natură, odihna activă, cura de aer şi fructe, consumul de alimente proaspete din gospodăriile gazdelor, sportul, vânătoarea, pescuitul şi drumeţiile. Însă uneori apar im-pedimente care determină turiştii potenţiali să nu mai aleagă o anumită destinaţie turistică. Dintre cele mai importante probleme cu care se confruntă deţinătorii de structuri turistice şi cu cea mai mare infl uenţă în promovare s-au integrat în analiză: degradarea imaginii
peisa-jului natural, lipsa infrastructurii de agrement, lipsa infrastructurii de acces şi pierderea valorii culturale a satelor. Astfel, identifi carea gradu-lui de infl uenţă a principalelor impedimente, poate fi de un real ajutor în condiţiile în care s-ar lua măsuri de rezolvare a acestora (tabelul 4).
Astfel, atât din punctul de vedere al deţinătorilor de unităţi de cazare, cât şi din cel al directorilor centrelor şi agenţiilor turistice, lipsa infrastructurii de acces are o infl uenţă puternică, respectiv foarte puternică în pro-movarea şi valorifi carea activităţii turistice din zona Bucovina. Referitor la lipsa infrastruc-turii de agrement (pârtii de schi, săniuş, schi fond, patinoare), în viziunea celor mai mulţi deţinători de structuri turistice (18 din 23) acest aspect are o infl uenţă puternicăşi foarte puternică, deoarece aceştia nu pot valorifi ca în totalitate potenţialul turistic de care dispune zona.
Majoritatea managerilor centrelor şi agenţiilor turistice (5 din 11) sunt de părere că acest impediment are doar o infl uenţă medie, însă alţi 5 dintre aceştia susţin că infl uenţează puternic activitatea turistică. Aceeaşi opinie o au şi în ceea ce priveşte lipsa marcajelor şi a amenajării potecilor şi traseelor de drumeţie. Pentru deţinătorii de unităţi turistice reţeaua de poteci mai slab dezvoltată poate împiedica viz-itarea unor obiective naturale, deoarece turiştii ezită să se avânte pe poteci neamenajate. De asemenea şi lipsa marcajelor turistice face ca puţini turişti să se încumete să descopere frumuseţile munţilor bucovineni. Se observă că aproape toţi respondenţii consideră că acest impediment are o infl uenţă de la medie până la foarte puternică în atragerea turiştilor.
de respondenţi (4 din 23, respectiv 8 din 23) susţin această idee, doar că în opinia lor acest impediment are o infl enţă medie, respectiv puternică. Cum, de altfel, pentru majoritatea deţinătorilor de unităţi de cazare (14 din 23 de subiecţi) şi degradarea imaginii peisajului natural are o infl uenţă foarte puternică, ceea ce duce la scăderea gradului de atractivitate a destinaţiei turistice.
În contradicţie oarecum cu managerii struc-turilor turistice, opiniile managerilor centrelor şi agenţiilor de turism sunt împărţite, numărul răspunsurilor înregistrate variind aproape în mod egal de la gradul de infl uenţă ”slab” până la cel ”foarte puternic”.
În încheiere, s-a dorit a se afl a efi cienţa formulării unui mesaj de promovare a zonei
Bucovina, legat de una sau mai multe activităţi de turism în natură. Astfel, în opinia ambelor categorii de respondenţi, formularea acestui gen de mesaj de promovare se constată a fi efi cientă în atragerea clienţilor, cu menţiunea că uneori acest lucru poate fi valabil doar pentru o clasă de clienţi educaţi în direcţia activităţilor turistice.
Discuţii şi concluzii
Abordarea metodologică a acestui studiu s-a bazat pe o anchetă de marketing care să poatăfi validată statistic. Rata scăzută a răspunsurilor primite la chestionarele on-line face ca in-terpretarea rezultatelor să capete un caracter Opinii privind diversele impedimente ce apar în promovarea turismului în natură
The perception of different impediments restricting the promotion of nature based tourism Tabelul 4
Categoria de
respondenţi Tipul impedimentului
Gradul de infl uenţă
Nr
.
total
de
responden
ţ
i
Fără infl uenţă
Infl uenţă slabă
Infl uenţă medie
Infl uenţă puternică
Infl uenţă foarte puternică
Numărul de respondenţi
Unităţi de cazare
Lipsa infrastructurii de acces 0 2 2 8 11
23 Lipsa infrastructurii de agrement
(pârtii de schi, sănuiş, schi fond, patinoare)
1 2 2 5 13
Lipsa marcajelor şi a amenajării
potecilor şi traseelor de drumeţie 0 1 8 5 9
Pierderea valorii culturale a
satelor 1 0 4 8 10
Degradarea imaginii peisajului
natural 2 0 1 6 14
Centre şi agenţii de informare turistică
Lipsa infrastructurii de acces 0 2 2 2 5
11 Lipsa infrastructurii de agrement
(pârtii de schi, sănuiş, schi fond, patinoare)
0 1 5 3 2
Lipsa marcajelor şi a amenajării
potecilor şi traseelor de drumeţie 0 1 4 3 3
Pierderea valorii culturale a
satelor 1 0 5 3 2
Degradarea imaginii peisajului
explorator al fenomenului analizat, concreti-zat prin formularea unor ipoteze concrete de cercetare. Validarea statistică a acestor ipoteze necesită însă aplicarea unei alte modalităţi de distribuire a chestionarului, fi e faţă în faţă, fi e telefonic.
Rata scăzută de răspuns este o concluzie în sine a studiului, arătând gradul scăzut de conştientizare a importanţei strategiilor de marketing bazate pe natură, în special în rândul administratorilor unităţilor de cazare turistică. Cu toate că 71% din unităţile de cazare din Bu-covina utilizează în promovarea pe site-urile de specialitate elemente specifi ce turismului în natură, există puţine unităţi care au o speciali-zare în această direcţie. Conform ierarhizării făcute de respondenţi, marea majoritate fo-losesc ca direcţie principală de promovare atracţiile culturale ale zonei, aspect identifi cat şi prin analiza realizată de Cocerhan (2012), care a urmărit gradul de valorifi care turistică a ariilor protejate din judeţul Suceava. Ca ur-mare conform perspectivei populaţiilor ţintă analizate, o primă ipoteză de cercetare este: (1) Utilizarea elementelor naturale ale zonei Bu-covina în oferta turistică rămâne doar o formă complementară formei clasice de turism cul-tural.
De altfel promovarea şi valorifi carea serv-iciilor ecosistemice necesită importante efor-turi de stimulare a cererii (Drăgoi 2008) prin educarea şi conştientizarea potenţialilor con-sumatori, aspect care însă trebuie realizat de potenţialii benefi ciari. În acest context, rolul agenţiilor de turism este important în a inter-media şi dirija cererea şi oferta de servicii tur-istice bazate pe natură. Conform răspunsurilor primite, centrele de promovare turistică acordă o importanţa medie promovării serviciilor eco-turistice cu toate că majoritatea conştientizează potenţialul de promovare a acestor servicii, de unde se deduce următoarea ipoteză: (2) Com-ponentele naturale ale zonei Bucovina nu sunt folosite în promovarea turistică sub forma unui pachet integrat, ci doar ca strategii izolate Un alt punct de discuţie relevant din
per-spectiva acestui studiu îl reprezintă identifi ca-rea, de către majoritatea respondenţilor a lipsei infrastructurii de acces şi de agrement ca fi ind puncte slabe de promovare a turismului bazat pe natură. Evident că complexitatea ofertei tu-ristice înglobează atât elemente de atractivitate (naturale, culturale, tradiţionale), cât şi ele-mente funcţionale (serviciile, echipaele-mentele şi infrastructura). Formele de turism bazat pe natură necesită însă investiţii în infrastructură mult mai reduse decât formele clasice de tur-ism (Cocerhan şi Spânu 2011), tocmai pentru a păstra “naturaleţea” peisajului şi a serviciilor oferite. Existenţa turismului în natură este deci indisolubil legată de păstrarea componentelor de capital natural şi cultural. Din punctul de vedere al majorităţii respondenţilor degradarea peisajului natural în Bucovina este considerată o problemă importantă. Atât doborâturile de vânt din martie 2002, cât şi tăierea abuzivă a multor păduri au lăsat semne vizibile de-a lun-gul principalelor căi de acces la monumentele culturale din Bucovina. Ca urmare, următoarea ipoteză necesită analiză: (3) Degradarea peisajului natural are un impact major asupra gradului de satisfacţie a turiştilor care aleg ca destinaţie turistică Bucovina.
Strategia de promovare turistică naţională bazată pe “sălbăticia” munţilor Carpaţi arată direcţiile de folosire a unui brand local care să atragă potenţialii turişti: verde, natural, au-tentic, rural, explorare (Cretu 2011). Studiul de faţă a arătat că elaborarea unui brand zonal pentru Bucovina bazat pe promovarea valorii naturale este perceput ca benefi c pentru pro-movarea ofertei turistice. Propro-movarea turistică a zonei necesită însă mai multe eforturi siner-gice, atât din partea autorităţilor, inclusiv a celor care se ocupă de gestionarea parcurilor naturale, a asociaţiilor de turism şi a unităţilor de cazare.
Mulţumiri
prin proiectul cu titlul “SOCERT. Societatea cunoaşterii, dinamism prin cercetare”, număr de identificare contract POSDRU/159/1.5/ S/132406. Proiectul este cofi nanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. Investeşte în Oameni!
Bibliografi e
Chelcea S., 1975. Chestionarul în investigaţia sociologică. Editura Ştiinţifi că şi Enciclopedică, Bucureşti. pp. 141-158.
Cocerhan C., Spânu P., 2011. The natural tourism poten-tial around Suceava. Editura „G. Tofan”, Suceava pp. 74-92.
Cocerhan C., 2012. Protected areas from the region of Suceava and its touristic valorization. Recent Advances in Communications and Computer Science, Internation-al JournInternation-al of Energy and Environment 2(6): 373-378. Cocerhan C., Năstase C., 2012. Sustainable development
in Bucovina region–analysis of touristic potential in Suceava basin. The USV Annals of Economics and Public Administration 11.2, pp. 16-24.
Cretu I., 2011. Destination image and destination branding in transition countries: the Romanian tourism branding campaign ‘Explore the Carpathian garden Doctoral dis-sertation, University of York.
Drăgoi M., 2008. Economie şi management forestier.
Edi-tura Universităţii, Suceava.
Hirsch F., Clark,D., Vihervaara P., Primmer E., 2011. Pay-ments for Forest –related Ecosystem Services: What role for a Green Economy?. UNECE/FAO Forestry and Timber Section, in cooperation with the Finnish Envi-ronment Institute (SYKE); UNECE Water Convention; FAO; United Nations University Institute for Water, Environment and Health (UNU-INWEH); UNEP and IUCN. pp. 1-46.
Honey, M., 2008. Ecotourism and sustainable develop-ment: Who owns paradise? 2nd ed. Island Press, pp.
3-71.
http://www.mdrt.ro/turism/unitati-clasifi cate.
Kuenzi C., McNeely J., 2008. Nature-based tourism. In
Global Risk Governance. Springer Netherlands. Inter-national Risk Governance Council Bookseries. Volume 1, pp. 155-178.
Machedon I., 1996. Funcţiile de protecţie ale pădurii: eval-uare economică, Editura Ceres, Bucureşti.
Moser C.A., 1967. Metodele de anchetă în investigarea fenomenelor sociale. Editura Ştiinţifi că, Bucureşti, pp. 14.
Nedelea Al., Nedelea M.O., 2009. Strategii de promovare a brandului turistic Bucovina. Turism activ în Buco-vina, Volumul Conferinţei, Suceava.
Pettenella D., Secco L., şi Maso D., 2007. NWFPşiS mar-keting: lessons learned and new development paths from case studies in some European countries. Small-scale Forestry 6(4): 373-390.
