Erich Beck şi Bucovina

ERICH BECK

Ş

I BUCOVINA

Mihai Iacobescu

Résumé: _{L'historien de Suceava, Mihai Iacobescu réalise avec sensibilité et talent, dans} la première partie de l'étude ci-jointe un portrait authentique de l'érudit Erich Beck, mettant en évidence sa personnalité et son envergure intellectuelle. L'évocation de la dimension culturelle de la biographie de l'érudit allemand, complétée par la perspective nostalgique et les accents anecdotiques est occasionnée par la cérémonie dans laquelle l'Université "Etienne Le Grand" de Suceava a accordé à Monsieur Erich Beck le titre de Doctor Honoris Causa, le 22 novembre 2003. La seconde partie de l'article comprend une synthèse de Laudatio soutenue à cette occasion-là. La présentation des contributions de Erich Beck détermine l'historien Mihai Iacobescu à caractériser l'érudit allemand comme "vraiment le Patriarche de la bibliographie de la Bucovine", et ses volumes bibliographiques comme un "monolithe (…) durable".

Înalt, masiv, monumental

ş

i meditativ, cu o privire încordat

ă

ş

i grav

ă

,

concentrat

ă

spre interiorul fiin ei sale

ş

i protejat

ă

de sticla transparent

ă

a ochelarilor, cu

fruntea înalt

ă

ş

i u

ş

or ridat

ă

, aureolat

ă

de o diadem

ă

de p

ă

r rarefiat

ş

i ruginiu, înc

ă

sârmos

ş

i viguros care se armonizeaz

ă

cu sprâncenele groase

ş

i stufoase, septuagenarul

Erich

Beck

, împreun

ă

cu so ia sa, Ursula, au poposit pentru câteva zile la Suceava la mijlocul

lunii octombrie 2003, dup

ă

ce a str

ă

b

ă

tut aproape jum

ă

tate din Europa, venind din

Germania, din Rickenbach-Hutten, cu autoturismul s

ă

u propriu, pe care, în pofida celor

74 de ani împlini i, l-a condus, ca întotdeauna, el însu

ş

i, f

ă

când un singur popas, de-o

noapte, spre a se odihni la un hotel din Budapesta.

Mai fusese de multe ori în sudul Bucovinei. Prima oar

ă

prudent, la câ iva ani

dup

ă

plecarea trupelor sovietice, prin 1959-1960. S-a aflat ani în

ş

ir în coresponden

ă

cu

istoricul Teodor B

ă

lan, refugiat

ş

i el din Cern

ă

u i la Gura Humorului. L-a

ş

i vizitat, de

mai multe ori pe inimosul

ş

i rigurosul istoric, culeg

ă

torul

ş

i editorul acelor

Documente

bucovinene

ş

i a aflat în sânul familiei acestuia ceasuri bune de cordial

ă

ospitalitate

ş

i

prilej de dialog intim, captivant

ş

i benefic pentru aceea

ş

i „dragoste” f

ă

r

ă

leac, nostalgic

ă

ş

i comun

ă

, Bucovina de alt

ă

dat

ă

.

De la Teodor B

ă

lan a aflat c

ă

, în sertarul

ş

i pe masa de lucru a acestuia „se afl

ă

înc

ă

numeroase manuscrise gata pentru tipar, copii

ş

i fragmente de documente ale istoriei

Bucovinei, înc

ă

nepublicate”

. La rug

ă

mintea istoricului român, i-a procurat

ş

i expediat

la Gura Humorului „m ai multe fotocopii ale altor documente din arhiva austriac

ă

de stat

din Viena, toate referitoare la istoria Bucovinei de dup

ă

1775”, dar „din p

ă

cate –

relateaz

ă

Erich Beck în scrisoarea sa din 25 iunie 2004 adresat

ă

unui prieten din Suceava

– B

ă

lan nu a primit aceste documente, deoarece statul român a avut mai mult interes

asupra acestora

ş

i a confiscat materialele pe care i le-au trimis prin po

ş

t

ă

”

.

Dup

ă

moartea istoricului Teodor B

ă

lan, în 1972, Erich Beck a corespondat

ş

i s-a

întâlnit de mai multe ori la Suceava cu inginerul silvic George Taras Seghedin, de la

Direc ia Romsilva – acesta era un bun c

ă

rturar, îndr

ă

gostit

ş

i el de istoria Bucovinei,

cuno

ş

tea

ş

i vorbea bine limba german

ă

ş

i a scris mai multe lucr

ă

ri de specialitate, între

care

Rezerva iile naturale din Bucovina

(1983). Seghedin a fost unul dintre

coresponden ii fideli care i-a trimis în fiecare an informa ii

ş

i adesea copii sau câte un

exemplar din tot ce se scria

ş

i ap

ă

rea la noi despre Bucovina.

A fost o vreme, între anii 1966-1976, când Erich Beck venea anual la Suceava:

„atunci – m

ă

rturise

ş

te el, într-un interviu acordat în «Bucovina literar

ă

» – am cunoscut

mai bine ora

ş

ul capital

ă

a unei „

ă

ri” în care mai tr

ă

iau oameni în vechiul ritm

bucovinean”

; f

ă

când o compara ie între Suceava anilor 1966-1976

ş

i cea de dup

ă

1990,

Erich Beck constat

ă

c

ă

„odinioar

ă

era un loc cu rezonan

ă

istoric

ă

, în care bisericile

ş

i

vechile construc ii exercitau o profund

ă

influen

ă

. Am revenit în Suceava în anul 1990,

dar atmosfera nu mai era aceea

ş

i. Ora

ş

ul pare c

ă

ş

i-a pierdut istoria, nu mai are acel

caracter deosebit.

Ş

i a

ş

a a r

ă

mas pân

ă

acum, de

ş

i tinerii par s

ă

însufle easc

ă

urbea”

.

Cu timpul, Erich Beck

ş

i-a f

ă

cut, dup

ă

rela iile fructuoase cu istoricul Teodor

B

ă

lan

ş

i inginerul George Taras Seghedin, mai multe cuno

ş

tin e

ş

i prieteni la Suceava.

Printre ei este

ş

i istoricul literar, c

ă

rturarul

ş

i bibliograful Emil Satco de la Biblioteca

Bucovinei „I. G. Sbiera”, autorul recentei

ş

i valoroasei

Enciclopedii a Bucovinei

(vol.

I-II, 2004), care-l are printre colaboratorii externi tocmai pe Erich Beck. Cu Emil Satco,

declar

ă

Erich Beck are „o rela ie deosebit

ă

”, fiindc

ă

, zice el, „bibliograful Satco este un

partener deosebit”, în vreme ce „din p

ă

cate, celelalte institu ii din Suceava, pe care am

încercat s

ă

le contactez, se distrug prin t

ă

cere”

ş

i „acest lucru se întâmpl

ă

, cu mici

excep ii, cu mai toate bibliotecile din România”

. Vizita lui Erich Beck la Suceava, la

mijlocul lunii octombrie 2003 are, îns

ă

, o semnifica ie deosebit

ă

.

biblioteci

ş

i centre culturale, îndeosebi din Austria, România, Germania, URSS, Ucraina,

Israel sau printre bucovinenii din diaspora – cu începere din 1966

ş

i pân

ă

în prezent

patru tomuri voluminoase (la care se adaug

ă

al cincilea, aflat sub tipar), cuprinzând nu

mai pu in de 32.256 titluri de studii, articole, monografii, culegeri de documente, note,

însemn

ă

ri, memorii, referiri

ş

i opinii diverse, cu valoare istoric

ă

despre ducatul în care

s-a n

ă

scut, a copil

ă

rit

ş

i vie uit pân

ă

în iunie 1940.

În iunie 1940, când sovieticii au revendicat

ş

i ocupat Basarabia, nordul

Bucovinei

ş

i inutul Her ei, Erich Beck – care nu avea decât 11 ani, absolvise

ş

coala

primar

ă

catolic

ă

germano-polon

ă

ş

i era în anul I la Gimnaziul din Cern

ă

u i – a plecat cu

întreaga familie spre Germania, statul cona ional al str

ă

mo

ş

ilor s

ă

i, despre care nu

ş

tia

nimic, sau aproape nimic.

A r

ă

mas, îns

ă

, în Bucovina, copil

ă

ria. A r

ă

mas o parte din inima lui Erich Beck.

A r

ă

mas acea „vârst

ă

de aur” a începuturilor. Cu cei 7 ani de-acas

ă

, cu locul unde-a v

ă

zut

prima oar

ă

lumina soarelui. Cu primul zâmbet al p

ă

rin ilor. Cu pove

ş

tile, snoavele,

istorisirile

ş

i primele ghidu

ş

ii ale copil

ă

riei. Cu întreaga structur

ă

care se cristalizeaz

ă

ş

i

se modeleaz

ă

de c

ă

tre cei dintâi înv

ă ă

tori de neînlocuit, mama

ş

i tata – structur

ă

pe care

se cl

ă

de

ş

te, se completeaz

ă

ş

i consolideaz

ă

întreaga osatur

ă

a vie ii, pân

ă

la moarte. De

ce, oare, cu cât trec anii, oriunde

ş

i oricând, ne vis

ă

m mereu acas

ă

, acolo unde am

copil

ă

rit? Erich Beck se simte el însu

ş

i dator s

ă

se m

ă

rturiseasc

ă

despre aceast

ă

dulce

povar

ă

a copil

ă

riei: într-o scrisoare din 19 ianuarie 2005, reamintindu-

ş

i de ultima sa

vizit

ă

la Suceava, când a primit înalta distinc ie în Aula Magna a Universit

ă

ii „

Ş

tefan cel

Mare” din Suceava nu se poate st

ă

pâni s

ă

nu scrie: „Ciudat: cu cât devin mai vârstnic (era

în anul când împlinea 76 de ani), cu atât mai intens îmi dau seama

ce înseamn

ă

Bucovina pentru mine. Într-un fel, este

ţ

ara care m

ă

împline

ş

te

ş

i, simultan,

ţ

ara

dorului neîmplinit

”

(subl. M. I.).

Când anume a început Erich Beck – dup

ă

ce-a plecat în Germania – s

ă

se

preocupe de Bucovina?

În urm

ă

cu 50 de ani! Da! Cu peste 50 de ani!

Dup

ă

ce s-a refugiat în Germania, s-a aflat o vreme în lag

ă

rele pentru repatria i la

Wartha

ş

i Kalisch, în Silezia. În 1941 s-a stabilit la Hohensalza (Watheland), unde se

înscrie la gimnaziu în anul II. Înaintarea trupelor sovietice îl sile

ş

te s

ă

se mute în vestul

Germaniei, ini ial la Leipzig, apoi la Bayern. În 1947 se stabile

ş

te la Stuttgart-Büssnau,

unde se constituie un fel de „colonie” a bucovinenilor. Erau la Büssnau, într-o suburbie a

ora

ş

ului Stuttgart, peste o sut

ă

de germani, refugia i din Bucovina. Când, în 1949, exact

la 20 de ani de la na

ş

tere î

ş

i sus ine examen ul de bacalaureat la Liceul din Stuttgart î

ş

i

alegea ca lucrare de diplom

ă

tema

Germanii din Bucovina – o istorie economic

ă

.

specialitate. Deci, m-am ostenit, în continuare, s

ă

întocmesc un fel de catalog (indice),

care, cu timpul, a devenit

bibliografie

”

(subl. E. B.).

Ş

i, înc

ă

ceva interesant: Erich Beck n-a urmat nici una din specializ

ă

rile

universitare cu profil umanist. Dimpotriv

ă

. S-a orientat spre ceea ce l-a obligat atunci,

via a spre o specializare tehnic

ă

. A început studii universitare în domeniul chimiei. Le-a

întrerupt din motive de s

ă

n

ă

tate

ş

i s-a înscris la Academia de

Ş

tiin e Economice la

Apowi, în Wilhelmshaven

ş

i

Ş

coala Superioar

ă

Tehnic

ă

, din Stuttgart

ş

i Tübingen. A fost

rând pe rând muncitor în anii studen iei,

ş

ef de birou la o Societate de Asigur

ă

ri, director

comercial la o firm

ă

de construc ii de ma

ş

ini, coproprietar la o întreprindere de

îmbr

ă

c

ă

minte.

Ş

i în toate aceste ipostaze ale vie ii, i-au r

ă

mas statornice dragostea

ş

i

preocup

ă

rile pentru istoria Bucovinei, pentru adunarea

ş

i realizarea unei bibliografii

ample pe probleme

ş

i pe ani, pe compartiment

ă

ri

ş

tiin ifice – geologie, geografie,

etnografie, istorie, aspecte privitoare la toate domeniile vie ii

ş

i activit

ă

ii umane,

economie, finan e, comer , administra ie, fenomene sociale, juridice, culturale, religioase,

date

ş

i informa ii despre localit

ă

i, despre personalit

ă

i, institu ii, ca, de pild

ă

,

ş

coal

ă

,

biseric

ă

, pres

ă

, societ

ă

i, partide etc.

Despre semnifica ia acestei

Violon d’Ingres

(„Vioara lui Ingres”), Erich Beck

m

ă

rturisea la Suceava: „Între via a profesional

ă

ş

i activitatea mea privat

ă

ca istoric, ca

scriitor etno-geografic, nu exist

ă

nici un fel de leg

ă

tur

ă

. Practic, totu

ş

i, aceea c

ă

activitatea extraprofesional

ă

aducea o atenuare spiritual

ă

vie ii profesionale dure”

.

… A

ş

adar, m

ă

rturisea Erich Beck în „Bucovina literar

ă

” a doua zi dup

ă

primirea

înaltei distinc ii, „titlul de Doctor Honoris Causa al Universit

ă

ii din Suceava este pentru

mine o surpriz

ă

mare, de propor ii. V

ă

d prin aceasta, spunându-mi-se «Mul umesc

frumos», deschis pentru munca mea dedicat

ă

Bucovinei. Cred c

ă

este

ş

i o r

ă

splat

ă

pentru

ajutorul pe care l-am dat în anii 60-70 multor persoane din Bucovina… Sunt pur

ş

i

simplu mândru c

ă

Bucovina, prin Universitatea sucevean

ă

, m-a r

ă

spl

ă

tit pentru munca

mea”

. În acela

ş

i sens, într-o scrisoare din 28 noiembrie 2005, trimis

ă

unui prieten, la

Suceava – rememorând clipele decern

ă

rii titlului de Doctor Honoris Causa, zilele în care

a fost oaspetele istoricilor

Ş

tefan Purici,

ş

eful Catedrei de Istorie

ş

i Mihai Iacobescu,

membru al aceleia

ş

i catedre

ş

i prorector al Universit

ă

ii – Erich Beck scria: „M

ă

gândesc,

adesea, cu încântare la zilele anului 2003, când mi-am putut petrece timpul la Suceava;

totul a fost pentru mine „în patrie”, ceva care nu se poate g

ă

si în Germania. Sub acest

aspect, germanii sunt destul de reci

ş

i lipsi i de sentimente”

.

Pe de alt

ă

parte, Erich Beck este con

ş

tient a

ş

a cum scria în 1963 într-o valoroas

ă

lucrare istoric

ă

Bucovina – ar

ă

între Orient

ş

i Occident

, c

ă

aceasta „a fost odinioar

ă

o

imagine fidel

ă

a Monarhiei Austro-Ungare, care domina multe popoare”, iar azi

„Bucovina este o ar

ă

a trecutului. Prezentul ei îl reprezint

ă

amintirile, iar viitorul –

speran a reîntoarcerii la libertate”

.

Erich Beck a trimis pentru Biblioteca Almei Mater Sucevensis toate scrierile

sale, inclusiv acele masive, tomuri de bibliografie închinate Bucovinei, iar semnatarului

acestor rânduri – Füscher,

Weltgaschichte

în 36 de volume.

jertfe, întocmai ca în legendarul Me

ş

ter Manole, care spre a izbândi zidirea

ş

i ispr

ă

virea

M

ă

n

ă

stirii de la Curtea de Arge

ş

a fost nevoit s

ă

-

ş

i cl

ă

deasc

ă

între pietrele falnicei sale

construc ii ceea ce avea mai drag, dragostea vie ii lui, pe Ana, so ia, jum

ă

tatea fiin ei

sale. În cazul nostru, Erich Beck, p

ă

strând propor iile cuvenite, a fost jefuit în drum spre

Suceava în hotelul unde a f

ă

cut popasul pentru o noapte de odihn

ă

, la Budapesta: nimeni

dintre cei care l-au întâlnit, l-au privit

ş

i l-au v

ă

zut fericit la Suceava, n-au b

ă

nuit c

ă

, a

ş

a

cum afl

ă

m dintr-o scrisoare, din 25 iunie 2004, c

ă

„în ultima mea c

ă

l

ă

torie, la Budapesta

mi-a fost dat s

ă

am parte de o

ş

edere total nepl

ă

cut

ă

. Urm

ă

rile le-am cunoscut imediat

dup

ă

întoarcerea acas

ă

, în Germania. Nu numai c

ă

ne-au fost fura i banii de cheltuial

ă

,

încât ne-a fost fric

ă

s

ă

c

ă

l

ă

torim pân

ă

la Suceava, ci ne-au fost jefuite cardul pentru c

ă

ile

ferate, cartea de credit, conturile legitime. Momentan suntem total goli i de toate

economiile. Nu ne permitem s

ă

ne cump

ă

r

ă

m decât, numai din când în când, câte o carte,

c

ă

ci în Germania, c

ă

r ile au cunoscut în ultimii ani pre uri fantastice”

.

Dac

ă

, totu

ş

i, despre o astfel de întâmplare atât de nepl

ă

cut

ă

, petrecut

ă

la

Budapesta, Erich Beck a îndr

ă

znit s

ă

scrie mai târziu, aproape dup

ă

un an de la vizita sa

în Suceava, în schimb, în prima scrisoare din 4 noiembrie 2003 so ia sa, Ursula, nu

contenea s

ă

m

ă

rturiseasc

ă

faptul c

ă

„suntem înc

ă

în întregime cople

ş

i i de ospitalitatea de

la Suceava”

ş

i c

ă

„excursia de la Râ

ş

ca, realizat

ă

împreun

ă

cu Mihai Iacobescu

ş

i

Ş

tefan

Purici a fost pentru noi o înalt

ă

ş

i unic

ă

bucurie, inclusiv întâlnirea cu stare ul, p

ă

rintele

Mihail B

ă

lan, dar înainte de toate cu maica Rafaela, acest monument de iubire uman

ă

…”,

apoi „actul ceremoniei din Aula Magna, arhiplin

ă

de studen i

ş

i profesori, primirea

ş

i

discursurile interesante m-au emo ionat foarte mult. Îmi este greu s

ă

exprim ce am sim it

când, cel ce-a prezentat

Laudatio

, l-a comparat pe so ul meu cu un monolit – cu adev

ă

rat

un monolit de Bucovina… Îmi permit s

ă

v

ă

scriu c

ă

so ul meu nu a aspirat la titlul de

Doctor Honoris Causa, nici nu s-a gândit la el vreodat

ă

, îns

ă

, în ochii

ş

i mintea mea l-a

meritat în mod onest”

– ceea ce este

ş

i convingerea noastr

ă

deplin

ă

.

*

Comisia de acordare a titlului de Doctor Honoris Causa domnului ERICH BECK

a fost constituit

ă

prin Decizia nr. 37 din 27 aprilie 2003 a Senatului Universit

ă

ii „

Ş

tefan

cel Mare” din Suceava

ş

i a avut urm

ă

toarea component

ă

:

Pre

ş

edinte: Prof. univ. dr. ing.

Emanuel Diaconescu

, Membru Corespondent al

Academiei Române, Rector al Universit

ă

ii „

Ş

tefan cel Mare” din Suceava;

Membri: - Academician

Ş

tefan

Ş

tef

ă

nescu

, Universitatea Bucure

ş

ti;

- Academician

Alexandru Zub

, directorul Institutului de Istorie „A.D. Xenopol” Ia

ş

i;

- Academician

Gheorghe Platon

, Universitatea „Al. I. Cuza” Ia

ş

i;

- Prof. univ. dr.

Dimitrie Vatamaniuc

, Membru de onoare al Academiei Române,

Directorul Centrului de Studii „Bucovina” din R

ă

d

ă

u i;

- Prof. univ. dr.

Mihai Iacobescu

, Prorector al Universit

ă

ii „

Ş

tefan cel Mare” din

Suceava;

- Prof. univ. dr.

Dumitru Vitcu

, Universitatea „

Ş

tefan cel Mare” din Suceava.

Pe baza

Raportului

elaborat de membrii comisiei s-a întocmit

ş

i citit de c

ă

tre

prof. univ. dr. Mihai Iacobescu, prorectorul Universit

ă

ii „

Ş

tefan cel Mare” urm

ă

torul

Laudatio

, din care sintetiz

ă

m:

Domnul

Erich Beck

s-a n

ă

scut la Cern

ă

u i, în fosta capital

ă

a Bucovinei istorice,

la 27 august 1929, într-o familie de func ionari: tat

ă

l,

Adalbert

lucra la Finan e, iar

mama sa,

Emilia

– la C

ă

ile Ferate Române.

Între anii 1936-1940 a frecventat

ş

i absolvit

ş

coala primar

ă

mixt

ă

, catolic

ă

,

germano-polon

ă

, apoi s-a înscris la gimnaziul German din Cern

ă

u i.

bucovinenilor. În anul 1949, Erich Beck sus ine examenul de bacalaureat la Liceul din

Stuttgart.

Dup

ă

absolvirea liceului particip

ă

, ca muncitor, la reconstruc ia Universit

ă

ii

Tehnice din Stuttgart, la care se înscrie în anul universitar 1950/1951, la Facultatea de

Chimie. Din motive de s

ă

n

ă

tate, în 1951 este nevoit s

ă

-

ş

i întrerup

ă

studiile. Se înscrie

apoi la Facultatea de

Ş

tiin e Economice la Apowi, în Wilhelmshaven

ş

i la Universitatea

Tehnic

ă

din Stuttgart.

Activitatea profesional

ă

ş

i-o începe în 1957, ca

ş

ef de birou la o Societate de

Asigur

ă

ri Economice. În 1961 devine director de vânz

ă

ri, apoi director economic al unei

întreprinderi de construc ii de lemn. Mai târziu, devine coproprietar al unei întreprinderi

de îmbr

ă

c

ă

minte. Din 1994 se stabile

ş

te la Rickenbach-Hutten, unde tr

ă

ie

ş

te

ş

i în prezent.

În paralel cu activitatea economic

ă

, domnul Erich Beck se implic

ă

în studierea

trecutului, în special a istoriei Bucovinei, într-o perioad

ă

în care, în Germania, Bucovina

era un cuvânt care nu putea fi rostit decât în

ş

oapt

ă

pentru refugia ii bucovineni, între

cunoscu i

ş

i prieteni. Se intereseaz

ă

despre tot ce se scrie

ş

i public

ă

despre Bucovina –

ş

i

înc

ă

nu numai în noua sa patrie, ci

ş

i în Austria, România, Israel, ori printre bucovinenii

din diaspora. Începe s

ă

publice el însu

ş

i primele studii

ş

i articole despre Bucovina.

Începutul îl constituie, în 1954, lucrarea

Germanii din Bucovina. Grupele etnice

ş

i

economia lor în oglinda istoriei

(

Das Deutschtum des Buchenlandes. Die Volkgruppe

und ihre Wintschaft im Spiegel der Geschichte

). În 1961 public

ă

studiile

Coloniile

ş

i

via a economic

ă

a germanilor bucovineni: proiect pentru o istorie economic

ă

a

coloni

ş

tilor germani din Bucovina

(

Siedlung und Wistschaft der Buchenlanddeutschen:

Gedanken zu einer Wirtschaftsgeschichte der deutschen Siedler in der Bukowina

) în

revista „Der Südostdeutsche”, nr. 22-24/1960;

O statistic

ă

a grupului etnic al germanilor

bucovineni din anul 1940 (Eine Statistik der Buchenlanddeutschen Volksgruppe aus dem

Jahre 1940)

, în “Der Südostdeutsche” din 1961, nr. 15;

Senza ie literar

ă

la ospiciul din

Cern

ă

u i: amintiri despre “Cazul Oiehowicz”

(

Literarische Sensation aus dem Irrenhaus

in Czernowitz: Erinnerungen an den “Fall Oiehowicz”)

, în “Der Südostdeutsche”, nr. 4,

5, 1962.

F

ă

cându-se cunoscut

ş

i apreciat pentru contribu iile sale în domeniul istoriei

Bucovinei, Erich Beck a fost invitat s

ă

colaboreze la volumul aniversar:

ara Fagilor:

150 de ani de germanitate în Bucovina

(

Buchenland: Kundertfünfzig Jahre Deutschtum

in der Bukowina)

. Studiile sale cuprinse în acest volum,

Germanii bucovineni în cifre

(

Die

Buchenlanddeutschen in Zahlen)

,

Corpora iile

ş

i sistemul cooperatist în Bucovina:

sistemul corporatist (Das Zunft – und Genossenschaftswesen in der Bukowina: Das

Genossenschaftwesen)

ş

i

Despre istoria economic

ă

a germanilor în Bucovina (Zur

Wirtschaftsgeschichte der Deutschen in der Bukowina)

exceleaz

ă

prin comentarii

ş

i

observa ii fine asupra fenomenului economic în Bucovina, în general,

ş

i a istoriei sociale

a bucovinenilor, în special.

Domnul Erich Beck este bine cunoscut speciali

ş

tilor de limb

ă

ş

i literatur

ă

german

ă

din România, în special universitarilor ie

ş

eni, cu care are o colaborare de peste

dou

ă

decenii. Astfel, “cel mai mare bibliograf pe care îl are Bucovina”, potrivit

aprecierilor contemporanilor, a publicat în ara noastr

ă

mai multe studii, dintre care

men ion

ă

m

Bibliografia limbii

ş

i literaturii germane din Bucovina (Bibliographie zur

Deutschen Sprache und Literatur in der Bukowina)

, inclus în volumul

Tradi ii lingvistice

ş

i literare de limba german

ă

în Moldova de Nord

(Ia

ş

i, 1983);

Limba

ş

i literatura

german

ă

în Bucovina: o bibliografie (Deutsche Sprache und Literatur in der Bukowina:

eine Bibliographie)

, cuprins în lucrarea

Interferen e culturale româno-germane

(Ia

ş

i,

1986);

Limba

ş

i literatura german

ă

în Bucovina: o bibliografie a literaturii secundare

(Deutsche Sprache und Literatur in der Bukowina: eine Bibliographie der

Sekundärliteratur. Teil 2: 1981-1985 (Mit Nachträgen)

, tip

ă

rit în volumul

Peisajul

cultural bucovinean: Studii privind literatura de limb

ă

german

ă

a

ă

rii Fagilor

(Kulturlandschaft Bukowina: Studien zur Deutschprochigen Literatur des Buchenlandes)

,

care a ap

ă

rut la Ia

ş

i, în 1990.

Totu

ş

i, nu aceste studii valoroase au f

ă

cut ca universul istoriografiei

contemporane s

ă

fie luminat de o stea, ce concentreaz

ă

ş

i iradiaz

ă

un spectru de

informa ii extrem de diverse privind Bucovina. Erich Beck poate fi considerat cu

adev

ă

rat Patriarhul bibliografiei bucovinene. Timp de peste patru decenii el a adunat

ş

i

continu

ă

s

ă

adune informa ii referitoare la tot ce a ap

ă

rut

ş

i apare în orice col al lumii,

relativ la ara Fagilor

ş

i la oamenii acestui inut. Rezultatul acestei munci titanice, pus

ă

la dispozi ia speciali

ş

tilor, publicului larg

ş

i împ

ă

timi ilor de problematica bucovinean

ă

se reg

ă

se

ş

te în patru tomuri ample:

Bibliografia etnografic

ă

a Bucovinei: Literatura pân

ă

în anul 1965 (Bibliographie zur Landeskunde der Bukowina: Literatur bis zum Jahre

1965),

München, în 1966 (378 p.);

Bibliografia cultural

ă

ş

i etno-geografic

ă

a Bucovinei:

Literatura din anii 1966-1975 (Bibliographie zur Kultur und Landeskunde der

Bukowina: Literatur aus den Jahren 1966-1975),

Dortmund, 1985 (534 p.);

Bibliografia

cultural

ă

ş

i etno-geografic

ă

a Bucovinei din anii 1976-1990; (Bibliographie zur Kultur

und Landeskunde der Bukowina 1976-1990)

1999, Harrassowitz, Wiesbaden (843 p.)

ş

i

Bibliografia cultural

ă

ş

i etno-geografic

ă

a Bucovinei, 1976-1990

, vol. II

(Bibliographie

zur Kultur und Landeskunde der Bukowina 1976-1990)

, Teil, 2, Biographische Texte,

2003, Harrassowitz, Verlag, Wiesbaden, 632 p.

Prin eforturile

ş

i generozitatea autorului, aceste volume au ajuns în principalele

biblioteci din România, inclusiv în Biblioteca Universit

ă

ii „

Ş

tefan cel Mare” din

Suceava, c

ă

reia Erich Beck i-a dat toate lucr

ă

rile sale de pân

ă

la aceast

ă

dat

ă

. F

ă

r

ă

consultarea lor ast

ă

zi nu se poate imagina realizarea unui studiu cu adev

ă

rat

ş

tiin ific

despre Bucovina.

Prin rigurozitatea, unicitatea, propor iile

ş

i însemn

ă

tatea ei, bibliografia

Bucovinei reprezint

ă

un monolit tot atât de durabil ca

ş

i piatra Carpa ilor

ş

i numele

acestui monument f

ă

r

ă

moarte poart

ă

un nume pe care îl cinstim ast

ă

zi

ş

i întotdeauna –

Erich Beck.

Public

ă

m, în continuare, r

ă

spunsul lui Erich Beck în limbile german

ă

ş

i român

ă

(în traducerea conf. univ. dr. Florin Pintescu

ş

i cu verificarea Comunit

ă

ii germanilor din

Suceava).

NOTE:

1

Erich Beck, Scrisoare din 25 iunie 2004, adresată lui Mihai Iacobescu (arhiva personală Mihai Iacobescu).

2

Ibidem. 3

Emil Satco, Interviu cu omul de cultură Erich Beck, în „Bucovina literară”, seria nouă, XIV, nr. 3 (157), Suceava, martie 2004, p. 3.

4

Ibidem. 5

Ibidem, p. 4. 6

Erich Beck, Scrisoare din 19 ianuarie 2005, adresată lui Mihai Iacobescu (arhiva personală Mihai Iacobescu).

7

Emil Satco, op. cit., p. 3. 8

Ibidem, p. 3-4. 9

Ibidem, p. 3 10

Ibidem, p. 4. 11

Erich Beck, Scrisoare din 28 noiembrie 2005, adresată lui Mihai Iacobescu (arhiva personală Mihai Iacobescu).

12

Idem, Bukowina Landzwischen Orient und Okzident, Pannonia-Verlag Freilassing, 1963, p. 5, 20.

13

Idem, Scrisoare din 25 iunie 2004 (arhiva personală Mihai Iacobescu). 14

Idem, Scrisoare din 4 noiembrie 2003 (arhiva personală Mihai Iacobescu). 15

Emil Satco, Enciclopedia Bucovinei, vol. II, Iaşi, Editura Princeps edit, 2004, p. 522-523.

16