GEOGRAPHIA
NAPOCENSIS
AN.
IV,
nr. 2 /
2010
geographianapocensis.acad-cluj.ro
FENOMENUL DE ECLIPSARE ATRACTIV
Ă
Gabriela COCEAN
Academia Română, Filiala Cluj, Colectivul de Geografie
ABSTRACT- The Attractive Outshine Phenomenon. Creating a hierarchy of different touristic objectives is most often influenced by an already existing phenomenon that manifests itself within this process, this being “attractive outshine”. Touristic resources, weather natural or human-created, with even less value than others, different or the same, are all subjected to this attractive outshine. As a result of outside factors as touristic advertising, accessibility or simply personal choice of the tourist, the situation can be overturned resulting in high value touristic objectives being outshined. When talking about the outshine of the morphological objectives in Trascau Mountins, we can observe that we can encounter several possible situations: the outshining between different types of landforms, between different landforms situated in a small restricted area, situated in near proximity or in the same group of mountains, between elements of the same kind or having the same active inheritance. Besides these forms of attractive outshine we can further identify the subjective manner in which this phenomenon manifests itself as a result of the decision to promote a certain objective as opposed to another or to facilitate the access towards an objective as opposed to another. Last but not least, the attractive outshine can be identified on a personal level, this being a result of a personal interest or of the typical interest of the common tourist.
GEOGRAPHIA
NAPOCENSIS
AN.
IV,
nr. 2 /
2010
geographianapocensis.acad-cluj.ro
Eclipsarea atractiv este, deci, fenomenul ce tinde s deprecieze une-le tr s turi aune-le obiectivelor turistice pornind de la pozi ionarea lor înferioar în raport cu altele, luate drept etalon.
Ea poate fi sesizat la nivelul tuturor tipurilor de resurse turistice, atât naturale cât şi antropice. Pentru toate acestea, fenomenul se manifest atât ca efect direct al caracteristicilor fizice ale obiectivelor în cauz , al
op-iunilor personale ale turiştilor cât şi ca derivat al ac iunilor de promovare turistic , al accesului turistic mai mult sau mai pu in facil, sau chiar al nive-lului de dezvoltare al infrastructurii turistice.
Pentru resursele atractive ale reliefului, eclipsarea este determinat de pozi ia privilegiat pe care o form de relief o poate avea în compara ie cu altele, de tr s turile dimensionale (depinde de tipul de relief sau de forma luat în considerare: lungime pentru sectoare de chei sau creste, adâncime pentru avene, în l ime pentru vârfuri, altitudine relativ pentru olistolite, etc), înscrierea acestuia în peisaj, verticalitatea pere ilor, complexitatea structural , fizionomia şi morfologia de detaliu, cromatica distinct etc.
În cazul resurselor hidrografice, factorii care produc eclipsarea pot fi de ordin dimensional: lacul mai mare îl va eclipsa în marea majoritate a ca-zurilor pe cel cu suprafa a mai mic , râul cu debitul mai mare pe cel cu debit redus, exemple edificatoare fiind conferite de Arieş sau Ampoi, care men in într-un con de umbr celelalte râuri din Mun ii Trasc u, cascada cu o c dere spectaculoas va umbri pe cele mai pu in ample etc.
În ceea ce priveşte vegeta ia, un areal împ durit va domina suprafe-ele acoperite de pajişti, o zon bogat în specii rare, eclipseaz vegeta ia comun aşa cum o suprafa cu faun diversificat , cu numeroase exemplare vizate de turismul cinegetic sau dimpotriv , cu numeroase specii protejate se va impune în raport cu teritoriile cu o faun s rac sau comun . Versan ii împ duri i ai Vidolmului se dovedesc mai atractivi în raport cu vegeta ia comun din Depresiunea Trasc ului, aşa cum Floarea de Col din Cheile Râme ului sau Întregaldelor eclipseaz celelalte specii de plante din aceleaşi sectoare de chei.
GEOGRAPHIA
NAPOCENSIS
AN.
IV,
nr. 2 /
2010
geographianapocensis.acad-cluj.ro
Poate cel mai bun exemplu pentru Mun ii Trasc u este cazul satelor Rimetea şi Col eşti. Ambele sunt situate în cadrul Depresiunii Trasc u, la poalele Pietrei Secuiului, deci cu un poten ial turistic asem n tor în ceea ce priveşte cadrul natural, îns se poate observa o dep şire clar a localit ii Col eşti de c tre Rimetea, chiar în condi iile în care pe raza celei dintâi se afl un obiectiv unic pentru regiune şi anume Cetatea Trasc ului. Motivele sunt dou : o mai bun p strare a tradi iilor de c tre comunitatea maghiar din Rimetea, urmat de o mai bun promovare turistic şi deci de o mai ma-re amploama-re a turismului.
Desigur, fenomenul descris apare şi la o scar mai mic , între obiec-tive diferite dar situate la mic distan , de exemplu Cetatea Col eşti, care se impune în raport cu toate celelalte obiective antropice din Depresiunea Trasc u, sau între acelaşi tip de obiective, chiar dac mai distan ate, de exemplu eclipsarea exercitat de M n stirea Râme , în defavoarea celor de la Sub Piatr sau din Rimetea, eclipsare bazat pe o serie de factori, ca ve-chime, simbolistic , m rime etc.
De multe ori, îns , vom întâlni situa ii în care resurse de mai multe tipuri, sunt concentrate în acelaşi perimetru, şi unele vor eclipsa altele, dar aici intervine o puternic not de subiectivism. Exemplele sunt multiple, pornind de la zona c tunului Sub Piatr unde se reg sesc resurse morfologice, antropi-ce, sau biogeografiantropi-ce, între care putem considera c Peştera Huda lui P par va eclipsa pe celelalte, în aceaaşi m sur în care pentru participantul la un tu-rism religios venit la m n stire, aceasta va ocupa prim planul interesului în raport cu toate celelalte resurse. O situa ie similar , poate chiar mai clar , apa-re în cazul v ii Râme ului unde se apa-reunesc apa-resurse turistice de prim impor-tan : sectorul spectaculos de chei, m n stirea şi Floarea de Col .
În cele ce urmeaz vom trata fenomenul de eclipsare aşa cum afec-teaz el formele şi tipurile de relief din Mun ii Trasc u. În acest caz, feno-menul se manifest printr-o serie de atribute specifice, între care putem di-feren ia cele obiective, conferite de caracteristicile morfologice, de cele subiective, derivate din op iunile cererii influen at atât de etalarea
diferen-iat a obiectivelor, cât şi de accesibilitatea diferit sau chiar de op iunile personale ale turiştilor.
GEOGRAPHIA
NAPOCENSIS
AN.
IV,
nr. 2 /
2010
geographianapocensis.acad-cluj.ro
În general, detaşarea hipsometrică a unui tip de relief fa de altul este rezultatul structurii geologice şi al specificului proceselor de denudare selectiv . Rocile dure, mai rezistente la eroziune, stau la originea formelor reziduale, pregnant impuse în peisajul locurilor. In situa ia dat , calcarele de Stramberg, deşi supuse atât proceselor de eroziune cât şi celor de dizolvare carstic , se dovedesc mai rezistente în compara ie cu conglomeratele sau gresiile limitrofe.
Pe de alt parte, etalarea pe vertical a elementelor peisajului este in-comparabil mai pitoreasc , mai atr g toare în raport cu dispunerea lor ori-zontal . Impactul asupra privitorului este imediat, interesul acestuia fa de elementul morfologic respectiv se declanşeaz înc de la primul contact vi-zual.
Klippele şi olistolitele, prin apari ia lor insolită în peisaj, genereaz un clasic ,,efect de insulă” a c rui atractivitate este demult verificat . In sfârşit, detaşarea altimetric şi dispunerea pe vertical a elementelor face posibil perceperea optim , intens , a morfologiei de detaliu.
Declivitatea accentuat este direct corelat cu larga extensiune a su-prafe elor de roc nud , supus nemijlocit ac iunii proceselor de alterare, eroziune şi dizolvare ce vor sculpta microforme dintre cele mai variate şi interesante. Mai mult, lipsa învelişului de sol permite afişarea dezinvolt a tuturor tr s turilor structurii geologice, de la elementele de stratifica ie la cele tectonice sau microtectonice (cut ri, şariaje, falii, diaclaze, fisuri), in-clusiv a cromaticii aferente diferitelor tipuri de roci, fapt receptat adesea po-zitiv de turişti.
vizi-GEOGRAPHIA
NAPOCENSIS
AN.
IV,
nr. 2 /
2010
geographianapocensis.acad-cluj.ro
tatorului sunt atrase, invariabil, de pitorescul abruptului calcaros ce se im-pune astfel aten iei sale.
Fenomenul de eclipsare, de estompare valoric a tr s turilor unui tip de relief de c tre un alt tip, mai atractiv, relev în Mun ii Trasc ului un de-gradeu permanent: relieful carstic dominând atât formele grefate pe structu-rile vulcanice ofiolitice sau pe forma iunile cristaline paleozoice, cât mai ales pe cele sculptate în forma iunile sedimentare moi ale flişului. La rândul lui, relieful ap rut prin modelarea ofiolitelor se impune şi eclipseaz atractiv aceleaşi forme mai pu in spectaculoase ale structurilor flişoide.
Fig. 1.Contactul abruptului Bedeleului cu structurile flişoide în zona Sub Piatră
GEOGRAPHIA
NAPOCENSIS
AN.
IV,
nr. 2 /
2010
geographianapocensis.acad-cluj.ro
Pleaşa Râme ului-Piatra Cetii ce îşi asum , prin fenomenul de suspendare hipsometric fa de unit ile învecinate, aceleaşi tente de estompare proprii barei calcaroase principale. Efectul este vizibil în cazul Depresiunii Trasc ului, dominat net peisagistic de seme ia formelor din Piatra Secuiu-lui (Fig. 2.).
Analiza riguroas scoate în prim plan, în Mun ii Trasc ului, tendin-a de eclipstendin-are tendin-a tipurilor de relief unele ftendin-aă de altele. Astfel, relieful car-stic, prin caracterul rezidual, suspendat al suprafe elor sale exercit o domina-re (şi eclipsare) altimetric fa de relieful sculptat pe ofiolite, din imediata
Fig. 2.Piatra Secuiului dominând Depresiunea Trascău
vecin tate, dar şi, cu atât mai mult, a celui grefat pe roci sedimentare flişoide. A dou form de eclipsare este cea de natur morfologic , bog ia
şi diversitatea formelor carstice dep şind net, ca indice de atractivitate, ga-ma formelor sculptate pe ofiolite, şisturi cristaline sau roci sedimentare inso-lubile.
relie-GEOGRAPHIA
NAPOCENSIS
AN.
IV,
nr. 2 /
2010
geographianapocensis.acad-cluj.ro
fului modelat în conglomerate sau gresii flişoide, atractivitatea pe care o exercit este invers propor ional cu parametrul în cauz . Ele devin inta
op-iunilor atractive ale turiştilor în detrimentul reliefului înconjur tor, trecut astfel într-un anonimat nu întotdeauna meritat. Astfel, pentru vizitatorii V ii Ampoi ei, obiectivele de prim rang r mân cele trei olistolite zvelte grupate în ansamblul morfologic ,,Pietrele Ampoi ei” şi nu clinele versan ilor pre-lungi, fronturile de cueste sau mul imea de microforme ap rute în urma proceselor de denudare subaerian . In mod similar putem men iona sectorul mijlociu al V ii Ampoiului, în zona Presaca Ampoiului-Meteş, unde Piatra Corbului, Piatra Vacii, Piatra Boului etc., se instituie în puncte atractive de referin .
O alt form a eclips rii se înregistreaz în interiorul aceloraşi gru-pe de elemente morfologice. Spre exemplu, în cadrul peşterilor, cele mai dezvoltate spa ial, cu mai multe atribute atractive se vor impune în raport cu cavit ile mici, cu depuneri calcitice modeste, deşi num rul acestora este apreciabil. Astfel pentru Mun ii Trasc u, Peştera Huda lui Papar eclipseaz toate celelalte cavit i naturale, datorit dezvolt rii de 2022 m, dimensiuni-lor insurgen ei şi resurgen ei, şi în general datorit peisajului subteran, cu s li şi galerii mari ce alterneaz cu sectoare înguste marcate de prezen a re-pezişurilor, cascadelor şi lacurilor subterane, elemente care în celelalte peş -teri lipsesc.
În mod similar, Cheile Turzii men in într-un con de umbr cheile Turenilor şi Borzeştilor, aflate în proximitate, cheile V lişoarei eclipseaz numeroase sectoare de chei de mai mici dimensiuni sculptate pe versantul estic al Bedeleului (Plaiului, Siloşului, Pleşii, Dr goiului şi Bedeleului) etc. Eclipsarea apare şi în cadrul unor v i cu mai multe sectoare de chei, Cheile Întregaldelor dominând cele ale Galdei şi G ldi ei, sau cheile Râme ului pe cele ale M n stirii, Geogelului, Pravului şi cele de la Piatra B l ii.
Acelaşi fenomen se poate observa şi pentru olistolite, unde la nivelul întregii grupe ai Mun ilor Trasc u se dataşeaz câteva masive izolate, care apar mai bine înscrise în peisaj, dominând mai pregnant relieful înconjur tor
GEOGRAPHIA
NAPOCENSIS
AN.
IV,
nr. 2 /
2010
geographianapocensis.acad-cluj.ro
Fig 3.Piatra Craivii dominând relieful înconjurător
2. Fenomenul de eclipsare subiectivă se manifest printr-o serie de atribute conferite de op iuni personale şi decizii conştiente ale cererii turisti-ce în func ie de specificul propriilor op iuni recreative, culturale sau curati-ve. Unele dintre ele se bazeaz pe aspecte exterioare contextului morfologic sau de con inut propriu-zis ale obiectivelor comparate şi se datoreaz inter-ven iei promotorilor turismului însuşi. Ei pot genera un fenomen de eclipsa-re odat cu selec ionaeclipsa-rea, dinteclipsa-re mai multe obiective similaeclipsa-re, a unei anumi-te loca ii de promovat pe care astfel, o etalează diferen iat.
GEOGRAPHIA
NAPOCENSIS
AN.
IV,
nr. 2 /
2010
geographianapocensis.acad-cluj.ro
de spectaculoase (avem în vedere cheile Râme ului sau Intregaldelor). Iner-ia creat de promovarea asidu în lucr rile ştiin ifice sau de popularizare turistic , au detaşat Cheile Turzii în percep ia turiştilor poten iali, respectiv în ierarhia op iunilor lor de vizitare a regiunii în cauz . Aceasta în ciuda fap-tului c o form asem n toare, Cheile Turenilor, se afl la o distan mult mai mic fa de o şosea interna ional cu o circula ie intens (E60) iar ac-cesul în interiorul lor nu este cu nimic mai dificil.
Pe de alt parte, eclipsarea subiectiv se datoreaz şi ofertei turistice diferite, accesibilităii mai ridicate şi dotării diferen iate. Un exemplu elocvent în acest sens este cel al crestelor calcaroase, şi anume Pleaşa Râme ului-Prisaca-Piatra Cetii şi Col ii Trasc ului. Lungimea celei dintâi este de 15 km şi atinge în l imi ce dep şesc frecvent 1 200 m; este segmen-tat de v ile Râme ului şi Cetei care au sculptat cheile M n stirii şi Tecşeştilor, detaşând, totodat , peisagistic masivele Pleaşa Râme ului şi Pia-tra Cetei. Abrupturile, turnurile, lapiezurile verticale, culoarele nivale, gro-hotişurile mobile populeaz întreaga suprafa a versan ilor dându-i o tent de pitoresc indiscutabil . În acelaşi timp, creasta Col ii Trasc ului are o lun-gime mai modest , de aproape 5 km, cu altitudinea maxim de 1 128 m, cu o detaşare peisagistic asem n toare în raport cu formele de relief împrej-muitoare, fapt ce-i asigur o func ie de belvedere cert . Cu toate acestea cele dou creste ale Mun ilor Trasc u nu pot fi comparate sub aspectul notoriet
-ii atractive, Col -ii Trasc ului eclipsând „de departe” cealalt unitate. Moti-vele sunt reg site atât în promovarea turistic a zonei Pietrei Secuiului, dar mai ales în accesul mai facil şi mai rapid spre Depresiunea Trasc ului, atât dinspre Valea Arieşului, pe la Buru, cât şi dinspre culoarul Mureşului, pe la Aiud. Un rol în geneza acestui decalaj de percep ie l-a avut şi calitatea in-frastructurii de cazare şi serviciile oferite vizitatorilor.
GEOGRAPHIA
NAPOCENSIS
AN.
IV,
nr. 2 /
2010
geographianapocensis.acad-cluj.ro
de acelaşi gen şi cu o valoare (atractivitate) apropiat , eclipsarea poate fi indus de interese secundare ale turistului. Astfel, un montaniard care va avea ca pasiune botanica, va prefera Cheile Întregaldelor sau Râme ului în fa a altora lipsite de prezen a unor plante endemice sau relicte.
Fig 4Mănăstirea Râme impunându-se peisagistic în raport
cu abrupturile calcaroase
Pentru resursele turistice diferite, concentrate pe o arie restrâns , un bun exemplu îl poate constitui zona M n stirii Râme , unde, pe un areal re-dus ca suprafa , se pot identifica cel pu in trei resurse turistice importante: morfologice (reprezentate de cheile Râme ului şi ale M n stirii), biogeogra-fice (date de prezen a Florii de Col ) şi antropice (reg site în l caşul de cult men ionat).
Floa-GEOGRAPHIA
NAPOCENSIS
AN.
IV,
nr. 2 /
2010
geographianapocensis.acad-cluj.ro
re de Col ; în schimb, cei interesa i de botanic nu vor avea ochi decât pen-tru aceasta din urm iar practican ii geoturismului sau alpinismului vor opta cu prioritate pentru sectorul de chei şi versan ii ce domin altimetric aş eza-rea monahal , considerându-i ca unic resurs turistic ce merit aten ie.
Fenomenul de eclipsare introduce în practica evalu rii poten ialului de atractivitate al unei regiuni o variabil în plus. De aici şi tendin a, adese-ori p guboas , manifestat de promotadese-orii amenaj rii şi exploat rii turistice, de-a neglija introducerea obiectivelor de plan secund, a c ror atractivitate este estompat prin fenomenul descris, în circuitele de profil. Astfel, eclip-sarea respectivelor obiective este cu atât mai profund , uneori fiind afectate chiar în raport cu alte obiective similare, din întregul areal.
Eclipsarea Cheilor Turenilor de c tre Cheile Turzii, le scoate practic pe cele dintâi înafara circuitelor turistice din zon , ca urmare a canaliz rii aproape exclusive a cererii spre cele din urm , a competi iei deja câştigate de acestea în Culmea Petreşti în planul atragerii vizitatorilor ce opteaz pen-tru un anumit tip de ofert . In consecin , datorit existen ei pe un teritoriu restrâns a unei oferte similare, turiştii sunt tenta i s -şi mute aten ia înspre alte p r i ale masivului. Astfel, r mâne înafara circuitelor a doua cheie ca lungime din Mun ii Trasc u, cu un profil îngust, numeroase meandre, repe-zişuri şi morfologie mozaicat a versan ilor, comparabile cu celelalte chei.
În urma fenomenului de eclipsare, obiective de prim importan scap ofertei turistice, care din p cate, r mâne insensibil la complementari-tatea resurselor, realizând ierarhiz ri subiective, nu întotdeauna conforme cu realitatea şi valoarea atestat a acestora. Promovarea intensiv a unor anu-mite zone este un factor benefic pentru dezvoltarea turistic a acestora, dar ea trebuie realizat nu prin eviden ierea ostentativ a unui obiectiv, în detri-mentul celorlalte, ci prin etalarea lui ca int a unei cereri dominante, în vreme ce obiectivele din acelaşi areal r mân ca o resurs atractiv de per-spectiv , inclusiv ca o alternativ a acesteia (în cazul modific rii op iunilor cererii).
De altfel, acesta este modul în care o resurs turistic poate ieşi din eclips . Constat m, totuşi, o diferen între resursele naturale şi cele antro-pice, întrucât la nivel de eclipsare obiectiv , asupra celor dintâi interven iile sunt ineficiente şi neavenite, în timp ce la cele antropice pot avea loc restau-r restau-ri sau restau-reconstrestau-ruc ii în m surestau-r s le m restau-reasc indicele de atrestau-ractivitate.
promova-GEOGRAPHIA
NAPOCENSIS
AN.
IV,
nr. 2 /
2010
geographianapocensis.acad-cluj.ro
re, de facilitare a accesului sau de îmbun t ire a actului turistic, în general. În condi iile unei promov ri intensive a unui obiectiv aflat în umbra altuia, acesta poate fi scos la lumin şi prezentat aten iei publice prin turism la ade-v rata sa semnifica ie.
B I B L I O G R A F I E
CIANG , N. (2007). România. Geografia Turismului, Editura Presa Uni-versitar Clujean , Cluj Napoca.
COCEAN, GABRIELA (2010), The Tourist Role of Relief as Landscape Background, Romanian Review of Regional Studies, Journal of the Centre for Regional Geographz, Volume VI, Number I, pag 79-85 COCEAN, P., VL SCEANU G., NEGOESCU, B., (2002) Geografia
gene-rală a turismului, Meteor Press, Bucureşti
POPESCU-ARGEŞEL, I. (1971), Depresiunea Trascăului. Studiu geomor-fologic, SCGGG, Geogr., XVIII, 2, Bucureşti.
