„RevistaăRomân ădeăSociologie”,ăserieănou ,ăanulăXXIII,ănr.ă1–2,ăp.ă67–87,ăBucureşti,ă2012ă
RATAăDEăACTIVITATEăECONOMIC ăAăPOPULA IEIăROMÂNIEI.ă
NIVELăŞIăDEZIDERATEă
MARIAăSIMION∗ă
ABSTRACTă
THEăECONOMICăACTIVITYăRATEăOFăTHEăROMANIANăPOPULATION.ă STATUSăANDăAIMSă
Theălackăofăbalanceăofănationalăbudgetsăand,ăinăparticular,ăofătheăsocialăsecurityă budget,ămakesădecisionămakersătoălookăincreasinglyătoătheăcharacteristicsăofătheălaboură marketăandătoătheăgeneralăoutputăofăeconomicăactivity.ăTheăbetterăaăcountryăisăplacedăină termsă ofă theă technologicală performanceă ofă economică activities,ă whichă favoursă ană increasedălabourăproductivity,ătheăhigherăareătheăvaluesăofătheăgrossădomesticăproductăofă theăstate’săgeneralăincome,ăandătheăcountry’săpossibilityătoăaffordăaăsocialăpolicyăthatăisă moreăadaptedătoătheăneedsăofătheăpopulation.ăă
InnovationăperformanceăclassifiesăEUămemberăstatesăintoăfourăgroups,ăeachăofă theseăgroupsăhavingăalmostăaăspecificăcurveăofătheăparticipationăratesăaccordingătoăageă andăsex.ăInăRomania,ătheăpopulation’săactivityăratesăaccordingătoăageăgroupsăinătheămoreă developedă regionsă areă closeră toă thoseă ină theă countriesă withă theă bestă innovationă performance,ă although,ă asă aă whole,ă Romaniaă isă placedă ină theă fourthă andă lastă groupă accordingătoăinnovationăresultsăamongăEUămemberăstates.ăInăourăcountry,ătheăactivityă ratesăaccordingătoăageăgroupăhaveădecreasedăinărecentăyears,ăespeciallyăwithărespectătoă groupsăagedă50ăorămore,ăalthoughătheăretirementăageăforămenăisătheăhighestăamongăEUă countries.ă Theă increaseă ofă laboură productivityă hasă boostedă economică growthă ină theă recentăpastăbut,ăbecauseăofătheălackăofăcoherentăeconomicăpolicies,ăthisăgrowthăhasănot.ăă
InăRomania,ăactivityăratesăforăcertainăageăgroupsăwereăhigherăthreeădecadesăagoă andăevenăinătheăfirstăyearsăofătheătransitionătoătheămarketăeconomy.ăSeveralăscenariosăforă theă projectionă ofă ratesă ofă participationă toă economică lifeă untilă 2020,ă accordingă toă ageă groupsăareăusefulă–ăand,ăpossibly,ăalsoărealistic,ăevenăifătheă(optimistic)ăscenarioăwithă theăhighestăactivityăratesăisătakenăintoăaccount.ăTheălatterăcouldăbeăachievedăifăpoliciesă areăimplementedăwhichăenableăworkforceăretentionăinătheăcountryăandăaăbetterămatchă betweenătheăqualificationălevelăandăprofileăandătheăjobădescription.ă
ă
Keywords:ăactivityăratesăbyăageăgroup,ălabourămarket,ăeconomicăperformance,ă innovation,ăeconomicăgrowth.ă
∗ă Correspondenceă addressă toă Mariaă Simion:ă Centrulă deă Cercet riă Demograficeă„Vladimiră
Trebici”,ă Caleaă 13ă Septembrieă nr.ă 13,ă etajă 2,ă sectoră 5,ă Academiaă Român ,ă Bucureşti;ă e-mail:ă
ă
1.ăINTRODUCEREă
ă
Sus inereaămaterial ăaăuneiăpopula iiădinăceăînăceămaiăîmb trâniteăaduceătotă maiădesăînădiscu ieănivelulăparticip riiăpopula ieiălaăactivitateaăeconomic ,ăatâtăpeă total,ăcâtăşiăpeăsexeăşiăgrupeădeăvârst .ăAceastaăpentruăc ăseă accentueaz ătotămaiă
multăideeaăuneiăvie iăactiveăcâtămaiăîndelungate,ăaăprotec ieiăsocialeăprinăocupare1.ăă
Româniaă seă confrunt ă cuă mariă problemeă înă asigurareaă venituriloră laă bugetă pentruă finan areaă func iiloră statuluiă şiă aă serviciiloră publice.ă Situa iaă reclam ă oă schimbareădeămanagementămacroeconomic,ăînăcareănivelulăparticip riiăpopula ieiălaă via aăeconomic ăarăputeaăfiăindicatorulăsinteticădeăcaracterizareăaăeficien eiăacestuia.ăăă
ă
2.ăEVOLU IAăRATEIăDEăACTIVITATEăECONOMIC ăAăPOPULA IEIăROMÂNIEIă
ă
Dateleă LABORSTA2ă începă cuă 1980.ă Întreă timp,ă înă Româniaă aă intervenită oă
schimbareădeăregim:ădeălaăunăregimăcare,ăoficial,ăasiguraălocuriădeămunc ăpentruă
to iăsolicitan ii,ălaăunulăînăcareănivelulăşomajuluiăaădevenităprincipalulăindicatorăală
restructur riiăeconomiceăînătranzi iaălaăeconomiaădeăpia .ăă
ă
2.1.ăPERIOADAăOCUP RIIăDEPLINEă
ă
Înă 1980,ă Româniaă seă g sea,ă oficial,ă înă perioadaă ocup riiă depline.ă Rataă ocup riiăera,ăfiresc,ăegal ăcuărataădeăactivitateăeconomic .ăă
Deşiăînă economiaăsocialist ăocupareaăaveaăcaracteră universal,ătotuşiărataădeă activitateă peă grupeă cincinaleă deă vârsteă nuă egaleaz ă nivelurileă acesteiaă dină riă cuă economieădeăpia ăundeăocupareaănuăaăavutăcaracterăuniversală(undeăseărecunoaşteă şiăexisten aăşomajului).ăMaiămult,ănivelulărateiădeăactivitateăaăsc zutăîntreă1980ăşiă 1989ă(Graficulănr.ă1).ăă
Sc dereaă seă datoreaz ă aproapeă exclusivă reduceriiă rateiă deă participareă aă
popula ieiăînăvârst ădeă20−24ădeăaniăşiămen ineriiăaproapeăconstanteăaăparticip riiă
celorlalteăgrupeădeăvârst ăactive.ăVârsteleămaiămariădeă60ădeăaniăpentruăb rba iăşiă pesteă55ădeăaniăpentruăfemeiăerauăpesteălimitaălegal ădeăvia ăactiv ă(vârstaălimit ă deăpensionareăcuăstagiuăcompletădeăcotizareăeraădeă60ădeăaniăpentruăb rba iăşiă55ădeă aniă pentruă femei).ă Economieiă socialisteă îiă eraă dină ceă înă ceă maiă greuă s ă înrolezeă economicăactivănoiiăabsolven iădinăînv mântăşiăs ămen in ăînăactivitateăpersoaneă înăvârst ăpesteălimitaălegal ădeăpensionare.ăÎnăcondi iileăeşeculuiădeăaătreceădeălaăună
1ăComisiaăEuropean ăaădeclaratăchiarăanulă2012ăcaă„Anăalăîmb trâniriiăactive”,ăînăîncercareaădeă aăgr biărealizareaădeălocuriădeămunc ăpentruăoăpopula ieătotămaiăîmb trânit .ă
ă
consumă extensivă deă factoriă laă unulă intensiv,ă economiaă nuă maiă puteaă suportaă oă creştereă aă cheltuieliloră cuă for aă deă munc ă peă seamaă uneiă productivit iă careă nuă reuşeaă s ă fac ă saltulă deă laă cantitativ,ă laă calitativ,ă ceeaă ceă aă determinată intrareaă economieiă într-oă faz ă deă ineficien ă dinamic .ă Caă urmare,ă schemeleă deă personală sufocateănuămaiăpermiteauăîncadrareaănoilorăveni iăpeăpia aăfor eiădeămunc .ăExistaă
unăşomajăoficial,ăneînregistratăînărataădeăactivitateăeconomic .
ă
ă
Graficulănr.ă1ă ă
Evolu iaăratelorădeăactivitateăpeăgrupeăcincinaleădeăvârst ,ăîntreă1980ăşiă1989ă ă
ă
ă
2.2.ăPERIOADAăTRANZI IEIăECONOMICEă
ă
Înă perioadaă tranzi ieiă economice,ă politiceă şiă socialeă dină România,ă rataă deă activitateăeconomic ă(acumăegal ăcuăsumaărateiădeăocupareăşiăaărateiăşomajului)ăaă sc zutălent,ătimpădeăunădeceniu,ăpân ăînă2002,ădup ăcare,ăpractic,ăs-aăpr buşit,ăcuă excep iaăgrupelorădeăvârst ăcincinaleădintreă25ăşiă49ădeăani.ăă
Laăacesteăgrupeădeăvârst ,ădeşiărateleădeăactivitateăauăsc zut,ănuăauăînregistrată şoculăputernicădeălaăcelelalteăgrupeădeăvârst .ăEsteăinteresant,ădinăpunctădeăvedereăală vitalit iiăeconomiceăaăfor eiădeămunc ,ăfaptulăc ,ălaăpersoaneleăaflateăîntreăvârstaă
deă50ăşiă59ădeăani,ărataădeăactivitateăs-aăînscris,ădină2004,ăpeăunătrendăascendentă
dup ă numaiă doiă aniă deă laă şoculă înregistrat.ă Anulă 2002ă aă fostă şiă anulă oficializ riiă munciiă înă str in tate,ă unde,ă conformă OECD,ă Internatională Migrationă Outlookă 20103,ăc pşunariiăarănum raăîntreă2,5ăşiă2,7ămilioaneădeăpersoane,ăadic ăpesteăună
sfertădinăfor aădeămunc ăaăRomâniei.ăă
ă
Graficulănr.ă2ă ă
Evolu iaăratelorădeăactivitateăpeăgrupeăcincinaleădeăvârst ,ăîntreă1990ăşiă2008ă ă
ă
ă
Ceaămaiăspectaculoas ăpr buşireăaărateiădeăactivitateăaăînregistrat-oăgrupaădeă vârst ădeă65ădeăani,ăpesteăcareărataădeăactivitateăaăsc zutădeă2,33ăoriăpân ăînă2008,ă ultimulăanăalăultimeiăseriiăpublicateădeăLABORSTA.ă
Rateleă deă activitateă aleă b rba iloră Românieiă înă 2008ă erau,ă conformă LABORSTA,ămaiămodeste:ănumaiăînăjurădeă75%ăsuntăactiviăînă ar ;ăceiăactiviăînă afaraăgrani elorăintr ăînăcalcululăratelorădeăactivitateădină araăgazd .ă
ă
3.ăPERFORMAN ELEăECONOMICEăŞIăPARTICIPAREAăLAăVIA AăECONOMIC ăă ÎNă RILEăMEMBREăALEăUEă
ă
Pentruă anulă 2010,ă Innovationă Unionă Scoreboardă (IUS)ă [2]ă înlocuieşteă EuropeanăInnovationăScoreboardă(EIS)ă[3].ăAceastaămonitorizeaz ăimplementareaă
obiectiveloră inov riiă unionaleă pân ă înă 20204.ă Caă şiă Europeană Innovationă
Scoreboardă 2009ă (EIS),ă edi iaă aă noua,ă IUSă 2010ă faceă oă evaluareă comparativ ă aă performan eloră economice,ă cuă accentă peă inovare,ă aă stateloră membreă aleă Uniuniiă Europeneă(UE)ăşiănuănumai.ăă
ăÎnă vedereaă uneiă maiă buneă realiz riă aă acestuiă obiectiv,ă ceiă 29ă deă indicatoriă folosi iă înă EISă 2009ă auă fostă înlocui iă cuă 25ă deă indicatori.ă Înă ceeaă ceă priveşteă
dimensiuneaăresurselorăumane,ăaceştiaăauăfostăînlocui iăconformăTabeluluiănr.ă1ăşiă
nr.ă2.ă
ă Tabelulănr.ă1ă ă Indicatoriăaiăindiceluiăcompozităalăinov riiăpentruădimensiuneaăresurselorăumaneăă înăEISă2009ăşiăIUSă2010ă ă
EISă2009ă IUSă2010ă Observa iiă
Procentulăpopula ieiădeă 20−29ădeăaniăînăprimulă nivelăalăeduca ieiăter iareă
ă
–ă IndicatorulădinăEISă2009ănuăseămaiăfoloseşteă
Procentulăpopula ieiădeă 25−34ădeăaniăînăalădoileaă nivelăalăeduca ieiăter iareă
Noiiădoctoriăînăştiin eă(ISCEDă6)ălaă1000ă
persoaneăînăvârst ăîntreă25−34ăaniă Con inutămaiălargădecâtăînăanulăanterioră
Procentulăpopula ieiădeă 25−64ădeăaniăcuănivelă ter iarădeăeduca ieă
Procentulăpopula ieiădeă30−34ădeăaniăcuănivelă
ter iarădeăeduca ieă Limiteleădeăvârst ăsuntămultărestrânseă
Procentulăparticip riiălaă înv mântulădeălung ă durat ăalăpopula ieiădeă 25−64ădeăaniă
ă
–ă IndicatorulădinăEISă2009ănuăseămaiă foloseşteă
Nivelulăînrol riiătineriloră
înăînv mântă Procentulătinerilorăînăvârst ăîntreă20aniăcareăauăabsolvităcelăpu inăliceulă−24ădeă Acelaşiăcon inutăînăambiiăaniă
ă
Ceiă treiă indicatoriă folosi iă înă 2010ă pentruă aă caracterizaă resurseleă umaneă seă refer ă laă înv mânt,ă laă felă caă şiă ceiă cinciă folosi iă înă 2009.ă Pentruă aă caracterizaă calitateaăînv mântului,ăauăfostăintroduşiăînc ătreiăindicatoriăfoarteăimportan i,ălaăaă
c rorărealizareăcontribuieădinăplinăsistemulădeăînv mânt,ădarănuănumaiă(Tabelulă
nr.ă2).ă
ă
Tabelulănr.ă2ăă ă Indicatoriănoiădeăcaracterizareăaăresurselorăumane,ăfolosi iăînăIUSă2010ă ăIndicatoriănoi: Sistem de cercetare deschis, excelent şi atractivă ă Co-publica iiăştiin ificeăinterna ionaleălaă1ămilionădeălocuitoriă ă ă Publica iiăştiin ificeăprintreăprimeleă10%ăceleămaiăcitateăpublica iiădină
lumeăcaă%ădinăpublica iileăştiin ificeătotaleăaleă riiă ă ă Doctoranziănon-EUăcaă%ădinădoctoranziiătotaliăaiă riiă ă
ă
Conformă IUSă 2010,ă dup ă indicatorulă compozită ală performan eloră înă inovare,ă rileăseăîmpartăînă4ăgrupe:ă
I.ălideriăaiăinov rii:ăDanemarca,ăFinlanda,ăGermania,ăSuediaăşiăRegatulăUnit;ă II.ăurm toareleă riă cuă performan eă înă inovareă (cuă valoriă aleă indiceluiă compozită înă apropiereă sauă pesteă mediaă UE-27):ă Austria,ă Belgia,ă Cipru,ă Estonia,ă Fran a,ăIrlanda,ăLuxemburg,ăOlandaăşiăSlovenia;ă
III.ă inovatoriă modera iă (subă mediaă UE-27):ă Cehia,ă Grecia,ă Ungaria,ă Italia,ă Lituania,ăMalta,ăPolonia,ăPortugalia,ăSlovaciaăşiăSpania;ă
ă
3.1.ăUEă26ă(F R ăROMÂNIA)ă
ă
Stateleă membreă UEă cuă performan eă înă inovareă pesteă mediaă UEă aveau,ă înă
20085,ărateădeăparticipareălaăvia aăeconomic ămaiămariălaăgrupeleătinereădeăvârst ,ă
darănuăceleămaiămariă(Graficulănr.ă3).ă
ă
Graficulănr.ă3ă
ăCurbeleăratelorădeăactivitateăpeăgrupeăcincinaleădeăvârst ăşiăsexeăînă rileămembreăUE,ăă grupateădup ăperforman eleăînăinovareăconformăIUSă2010ă
ă
ă
ă
ă
ă
5ăUltimulăanălaăcareăseărefer ădateleăluateăînăcalcululăindiceluiăcompozit.ă IUSă2010:ăI:ă riălideriăînăinovareă–ăb rba iă
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ă
IUSă2010:ăIII:ă riăinovatoriămodera iă–ăb rba iă
ă
ă
ă
ă
ă ă
ă
ă
ă
ă
ă
IUSă2010:ăI:ă riălideriăînăinovareă–ăfemeiă
ă
ă
ă
ă
ă
rileăcareăauărataădeăactivitateăaăpersoanelorăînăvârst ădeă15−19ăaniăînăjurulă
valoriiă deă 60%ă nuă suntă înă primeleă treiă locuriă şiă uneleă cadă înă clasamentă înă grupaă imediatăurm toareă(ex.ăOlanda).ăAşadar,ătineriiătrebuieăs -şiăcontinueăpreg tireaăînă cadrulă sistemuluiă deă înv mânt,ă iară participareaă laă activitateaă economic ă esteă necesar ă numaiă pentruă oă minim ă experien ă cerut ă laă debutulă peă pia aă muncii,ă pentruăaăleăexersaăaplicareaăcunoştin elorăteoretice,ăpentruăaăleăclarificaăop iunile,ăaă leăformaăinteresulăpentruăvia aăactiv .ăă
IUSă2010:ăIII:ă riăinovatoriămodera iă–ăfemeiă
ă
Performan eleă înă inovareă auă influen ă asupraă posibilit iloră deă angajareă laă diferiteă vârsteă şiă înă modă specială laă vârsteă maiă înaintate.ă Rateleă deă activitateă aă
persoanelorămature,ăîntreă25ăşiă60ădeăani,ăînă rileălideriăînăinovare,ăşiăîntreă25−54ă
deăani,ăînă rileăurm toareăcuăperforman eăînăinovare,ăsuntăceleămaiăînalteădinăUE:ă înăjurulăaă95%ăşiăaproapeăînăplatouălaăacesteăgrupeădeăvârst .ăParticipareaăcelorăînă
vârst ădeă60−64ădeăaniăcoboar ăsubă50%,ăiarăaăcelorădeăpesteă65ădeăaniăsubă10%,ă
deşiă limitaă deă vârst ă pentruă pensioareă esteă deă 65ă deă aniă înă majoritateaă riloră membreăUEă[14].ă
Peăm sur ăceă rileăseăîndep rteaz ătotămaiămultădeăgrupaăcelorăcuăceleămaiă buneă performan eă înă inovare,ă popula iaă intr ă preaă pu ină înă via aă activ ă laă vârsteă tinere;ă adul iiă particip ă preaă pu ină laă via aă economic ;ă iară înă structur ă creşteă propor iaăvârstnicilor.ăă
Înă ceeaă ceă priveşteă participareaă femeiloră laă via aă activ ,ă dină aluraă curbeloră rateloră deă activitateă peă grupeă deă vârst ă aleă riloră membreă UEă împ r iteă înă celeă
patruă grupeă conformă IUS,ă participareaă femeiiă laă via aă economic ă esteă unăpuzzleă
unional.ăÎnăgrupaăliderilorăperforman iăînăinovare,ădoarăSuediaăşiăDanemarcaăparăs ă fiă rezolvată problemaă asigur riiă cadruluiă caă femeiaă s ă poat ă participaă laă via aă economic .ă Înă aă douaă grup ă s-ară puteaă spuneă c ă doară Sloveniaă şiă Fran aă (într-ună palierămaiămicăalărateiădeăactivitate)ăauărealiz riăevidenteăînădomeniu.ă
Întreă rileă UE,ă Suediaă esteă lideră înă performan eă înă inovareă şiă lideră şiă înă
folosireaăresurselorăumane,ăal turiădeăFinlanda.ăResurseleăumaneăşiădisponibilitateaă
finan riiăcaă%ădinăPIBăsuntăprincipaliiăvectoriăaiăinov riiăexterioriăactivit iiăfirmelor.ă Deă altfel,ă to iă lideriiă înă performan eă înă inovareă auă performan eă buneă şiă înă resurseăumaneă(FinlandaăşiăSuediaăpeăprimeleădou ălocuri,ăRegatulăUnităpeăloculă4ă şiăDanemarcaăpeă7),ăcuăexcep iaăGermanieiă(aleăc reiăperforman eăînăresurseăumaneă coboar ămultăsubăceleăaleăcolegelorălideriăînăinovare,ăloculă10),ădarăcareăare,ăal turiă deăFinlanda,ăoărat ădeăîmbun t ireăaăperforman elorăînădomeniuămaiă mareă decâtă restulă rilorădinăgrup .ăEsteăevidentăc ăperforman eleăînăinovareănuăsuntăunăefectă simpluăalăvaloriiăresurselorăumane,ăciăeleăleădetermin ăşiăleăcondi ioneaz .ăă
Indicatoriiădimensiuniiăsistemădeăcercetareădeschis,ăexcelentăşiăatractivăsuntă
nouăintroduşiăînăedi iaăIUSă2010ăşiăajut ălaăluareaăînăcalculăaăindiceluiăcompozităală inov riiăşiăaăeficien eiăresurselorăumane.ăDinăacestăpunctădeăvedereăSuediaăesteăpeă loculă 5ă (dup ă Olanda,ă Danemarca,ă Belgiaă şiă Regatulă Unit),ă iară Româniaă întreceă numaiăLituaniaăşiăLetonia.ă
Cuă asemeneaă performan e,ă aluraă curbeloră rateloră deă participareă laă via aă economic ăpeăgrupeădeăvârst ăaăpopula ieiăacestoră riăesteăinteresant ădinăpunctădeă vedereăalăuneiaăaflat ăînăgrupaăcelorăcuăperforman eămodesteăînăinovare,ăRomânia.ă
ă
3.2.ăROMÂNIAă
ă
ă
Loculă ocupată întreă celeă 27ă deă stateă membreă UEă esteă 24,ă înainteaă Lituaniei,ă Bulgarieiă şiă Letoniei.ă Rataă deă îmbun t ireă aă performan eloră saleă esteă unaă dintreă celeă maiă puterniceă dină Europa.ă Aceastaă seă datoreaz ă înă specială „finan riiă şiă sprijinuluiăoferităinov rii”,ăvaloareaăacestuiăindicatorăformândăunăpunctătareăîntreă indicatoriiăceăcompunăindiceleăcompozităalăinov riiăpentruăRomânia.ăPuncteleăslabeă
seăg sescălaăindicatorii:ăsistemădeăcercetareădeschis,ăexcelentăşiăatractiv,ăcolaborareă
şiă antreprenoriată şiăvaloriă intelectualeă şiă inovatori.ă Creştereaă esteă pesteă medieă
numaiălaăindicatoriiăfinan riiăşiăsprijinuluiăoferităinov riiăşiăvaloriăintelectuale.ăă
Iat ăperforman eleăînăinovareăaleăRomâniei,ădup ăcâ ivaăindicatoriăceăcompună indiceleăcompozităalăinov rii,ăcalculatădeăIUSă2010:ăă
ă
Tabelulănr.ă3ă ă
ăPerforman eăînăinovareăînăRomâniaădup ănivelulăunorăindicatoriăfolosi iăînăcalcululăindiceluiă compozităă
Indicator Performanţe în inovare:
Resurseleăumaneă loculă26ă
(înainteaăMaltei)ă Sistemădeăcercetareădeschis,ăexcelentăşiăatractivă loculă25ă Disponibilitateaăfinan riiăşiăsprijinuluiăpublicăşiăprivatăcaă%ădinăPIBă loculă22ă
Investi iileăfirmeloră loculă14ă
Eforturileăantreprenorialeăşiădeăcolaborareăaleăfirmeloră loculă26ă
Valoriăintelectualeă loculă27ă
Inovatoriă loculă23ă
Efecteăeconomiceă loculă21ă
Sursa:ăIUSă2010,ăp.ă63−64ă
ă
Lucrurileăseămişc .ăSuntăîmbun t iri,ădarăşiămultălocădeămaiăbine.ăă
4.ăPROIEC IIăALEăRATEIăDEăACTIVITATEăECONOMIC ăAăPOPULA IEIăROMÂNIEIă CUăORIZONTă2020ă
Ceă modelă deă participareă aă popula ieiă laă via aă economic ă ară favorizaă acesteă evolu ii?ă R spunsulă eă dificil.ă Gradulă deă dificultateă eă dată deă complexitateaă contextuluiăsocio-economicăşiăevolu iaăacestuiaăînăurm toriiă10ădeăani.ă
Dup ă 1990,ă înă iureşulă restructur riiă şiă privatiz rii,ă economiaă româneasc ă aă fostădestructurat .ăLipsaălocurilorădeămunc ăaăracordatăfor aădeămunc ăromâneasc ă laăpie eleădeăfor ădeămunc ădinăEuropa,ăînăspecial.ăCreştereaănum ruluiălocuriloră deămunc ăesteăoăipotez ăgreuădeăsus inut,ămaiăalesăacum,ăcândăRomâniaăseăafl ăîntr-oă criz ăfinanciar-economic ălaăcareănuăg seşteăînc ăsolu iiăcredibile.ă
ă
activaăpeăpia aăna ional ,ărataădeăactivitateăarăaveaăunănivelăneegalatăînătoat ăseriaă temporal ăaăLABORSTA:ă69,6%.ă
Deă aceea,ă sperândă c ă lucrurileă voră mergeă spreă oă netezire,ă oă racordareă înă armonieă aă diverseloră aspecteă aleă contextuluiă economică şiă social,ă urm rimă câtevaă evolu iiă(variante)ăaleăratelorădeăparticipareăaăromânilorălaăvia aăeconomic .ă
Înăcondi iileăpenurieiădeălocuriădeămunc ăactuale,ăunăoptimismăs n tosăarăfiăs ă neăpropunemăs ărevenimălaănivelurileădeăvârfăaleăratelorădeăactivitateăpeăgrupeădeă vârst ă realizateă înă aniiă serieiă LABORSTA.ă Aceastaă şiă pentruă c ă laă 4ă grupeă deă vârst ,ădinăceleă11ăgrupeădeăvârst ăcincinale,ărateleădeăactivitateăauăfostămaiămariă dup ă 1990,ă ceeaă ceă ară însemnaă revenireaă laă num rulă locuriloră deă munc ă dină aniiă respectiviă şiă chiară maiă mult.ă Nuă trebuieă s ă neă gândimă c ă aceastaă ară însemnaă refacereaăşiăaăstructuriiăeconomiceătrecute.ăTocmaiădeăaceea,ănuăarăfiăpu inălucru,ăciă ară fi,ă evident,ă oă realizareă economic ă deosebit ă pentruă c ,ă înă condi iiă deă competitivitate,ă niciă productivitateaă munciiă nuă ară staă peă loc,ă încâtă s-ară multiplicaă performan eleăeconomiceăgenerale.ăŞiăaceastaăînănumaiăunădeceniu!ăă
Caă urmareă consider mă c ă înăvariantaă superioar ,ă laă fineleă intervaluluiă deă
prognoz ,ăînă2020,ărateleădeăactivitateăpeăgrupeădeăvârst ăarăputeaăs ăfieăceleămaiă mariă înregistrateă vreodat ă înă celeă treiă deceniiă aleă serieiă LABORSTAă pentruă
Româniaă(Tabelulănr.ă4).ă
ă
Tabelulănr.ă4ă
ă
Nivelulăratelorădeăactivitateăînăvarianteleădeăprognoz ,ăînăprocenteă ă
ăăVariantaă 2008ă 2012ă 2016ă 2020ă
Superioar ă
ă 54,5ăă 59,12ăă 63,65ăă 68,33ăă
ăăConstant ăţă2008ă ă54,59ă 55,20ă 55,11ă 54,52ă
ăăInferioar ă 54,59ă 50,26ă 45,70ăă 41,06ă
ăăLABORSTAă 54,59ă 51,67ăă 51,06ăă 50,35ă
ă
Variantaăconstant ăpresupuneămen inereaănivelurilorăratelorădeăactivitateăpeă grupeădeăvârst ădinăanulă2008ăpeăîntregăintervalulădeăprognoz .ă
Variantaăinferioar ăarăînsemnaăc ărateleădeăactivitateăpeăgrupeădeăvârst ăară sc deaă pân ă laă nivelurileă minimeă înregistrateă peă fiecareă grup ă deă vârst ă înă rileă membreăaleăUEăînă2008.ă
Variantaă LABORSTAămen ineă constant ă tendin aă deă sc dereă aă rateloră deă activitateăînregistrateăînăultimiiăaniăaiăseriei.ă
Sigurăc ănivelurileăratelorădeăactivitateăpeăgrupeădeăvârst ăauăşiăoăconota ieă na ional ,ăînăcorela ieăcuăistoriaăşiăcontextulăeconomicăşiăsocial-na ional.ă
Dintreă acesteă variante,ă variantaă superioar ă prezint ă interesă maiă mareă dină punctădeăvedereăeconomic.ăReînscriereaăratelorădeăactivitateăpeăgrupeădeăvârst ăpeăoă curb ăapropiat ădeăconturulăceleiăaăSuedieiăarăfiăposibil ăînăprimulărândăpentruăc ă
ă
Graficulănr.ă4ă
ă
ăCurbeleăratelorădeăactivitateăpeăgrupeădeăvârst ,ăînăvarianteleădeăprognoz ,ăînă2020ă
ă
ă
ă
ă
ă
Ceălipseşteăcaăacesteăvaloriăs ăseăînregistrezeădinănou?ăUnăstudiuăcomparativă complexă privindă situa iaă aceloră aniă ară daă imediată r spunsul.ă M surileă deă politic ă economic ăşiăsocial ănuăarăaveaăcaracterulăunuiătransplant,ăpentruăc ăs-arărealizaăînă aceeaşiă ar ,ăcuăaceeaşiăpopula ie,ăparteneriiăînăimplementareaăm surilorăneavândă caracteristiciădeăcomportamentăsocio-economicănecunoscut,ăciăunulăcareăarătrebuiă s ă fieă foarteă cunoscută deciden ilor.ă Caă urmare,ă probabilitateaă deă succesă aă unoră posibileăpoliticiăbineădefiniteăşiăimplementateăarăfiăfoarteămare.ăă
ă
Apoi,ă deşiă s-auă înregistrată valoriă multă maiă mariă aleă rateloră deă activitateă aleă vârstnicilorădinăRomâniaă(65ădeăaniăşiăpeste)ăfa ădeă rileădezvoltateămembreăUE,ă şi,ădeşiănum rulăpensionarilorăesteăoăpovar ădinăceăînăceămaiăgreaăpeăumeriiăfor eiă deămunc ,ăRomâniaănuăarătrebuiăs ămizezeăpeăparticipareaămaiămareăaăacestoraălaă via aăeconomic ăpesteăvârstaădeăpensionare.ăFor aăuneiăna iuniăst ăînădeterminismulă adul ilorăşiăîn elepciuneaăvârstnicilor6.ă
EconomiaăSuedieiăesteăceaămaiăperformant ădinăpunctădeăvedereăalăinov rii,ă înăcadrulă rilorămembreăUE,ăSuediaăfiindăliderămondialăpân ălaăraportulădină2009ă alăEIS,ăcândăaătrecutăpeăloculădoi,ădup ăElve ia.ăL sândălaăoăparteăfaptulăc ăstructuraă economieiă Suedieiă esteă multă diferit ă deă ceaă aă României,ă îndeosebiă înă ceeaă ceă priveşteăstructuraăpeăramuriăşiămecanismeleăeconomice,ăgândindădup ăformaăcurbeiă ratelorădeăactivitateăpeăgrupeădeăvârst ă(aproapeădeăcurbaădistribu ieiănormale),ăamă puteaăspuneăc ăeaăesteăunaăideal .ăTineriiăîntreă15ăşiă19ăaniăparticip ăînăpropor ieădeă aproapeă 40%ă laă via aă economic ,ă înă condi iileă înă careă popula iaă Suedieiă areă ună procentăridicatădeăabsolven iăaiăînv mântuluiăter iar:ă31,3%ădinăpopula iaăînăvârst ă
întreă25−64ădeăani,ăînă2007ă[EISă2008,ăAnexaăA].ăAceastaăînseamn ăc ăeiăîmbin ădeă
timpuriuăteoriaăcuăpractica,ăutilulăcuăpl cutul.ăApoiărataădeăparticipareăcreşteăpân ă
atingeănivelulămaximălaăgrupeleădeăvârst ăîntreă35−44ădeăaniăşiădescreşteăuşorăpân ă
laă60ădeăaniăşiărapidădup ăaceast ăvârst .ăă
Dinăstudiiărezult ăc ăpopula iaăabsolvent ădeăînv mântăter iarăareăceaămaiă mareăprobabilitateădeăaăfiămaiălongeviv ăpeăpia aămunciiă[8].ăŞiătotuşi,ăînăSuedia,ă vârstniciiă particip ă laă via aă economic ă înă propor ieă deă subă 10%.ă Conformă LABORSTA,ăînăRomânia,ăînă2008ăparticipauăaproapeă18%.ăÎnăschimb,ătineriiăîntreă 15ăşiă19ăaniăauăoărat ădeăactivitateădeăaproapeă31%ăînăSuediaăşiădeădoarăaproapeă 17%ăînăRomania.ăă
Toateă rileă dină UEă aflateă înă categoriaă lideriă înă inovareă auă oă rat ă deă
participareăaăb rba ilorăîntreă15ăşiă19ăaniădeăpesteă30%.ăÎnă rileămembreăUEărateleă deăactivitateăeconomic ăaăvârstnicilorădep şescă20%ănumaiăînăRomâniaăşiăCipru.ă Vârstniciiăiesădinăscen ăodat ăcuăperforman eleălor,ăînlocuiteă treptatăşiăfirescăprină noileă tehnologii,ă realizateă desigur,ă şiă caă urmareă aă cunoştin eloră totă maiă rafinate,ă îmbog iteă şiă cuă aportulă lor,ă ală celoră ceă iesă deă peă pia aă muncii.ă Noiiă membriă aiă societ iiăsuntăîns ăpurt toriiănoului!ă
Esteădeciăfirescăs ăneăpropunemărateădeăactivitateăpeăgrupeădeăvârsteăcareăs ăseă înscrieăpeăcurbaăvarianteiăsuperioareăpropuse.ăDeşiăaceastaăseănumeşteăsuperioar ,ă exist ăînc ălocădeămaiăbine.ăEaănuăseăsuprapuneăînăniciunăpunctăpeăcurbaăratelorădeă
activitateăpeăgrupeăcincinaleădeăvârst ăaleăSuedieiădină2008ă(Graficulănr.ă5).ă
ă
ă Graficulănr.ă5ăă
Curbeleăratelorădeăactivitateăînă2008ăînăSuediaăşiăRomâniaăşiăînă2020ăînăvariantaăsuperioar ăînăRomâniaă
ă
ă
ă
Variantaăsuperioar ăarăfiătotuşiăunărealăprogres.ăEconomiaăRomânieiănuăofer ă înc ăposibilit iădeăocupareălaănivelulăceleiăsuedeze,ădarăstructuraăfor eiădeămunc ăă s-arăapropiaăfoarteămultădeăoădistribu ieănormal ,ăceeaăceăarăaveaăunăefectădeăimpulsă pozitivă peă orizontal ă şiă peă vertical ă înă toat ă economia.ă Seă impună deci,ă urgent,ă m suriădeăstimulareăaăparticip riiăacestorăgrupeădeăvârst ăpeăpia aămunciiăna ionale.ă
Greauaă povar ă aă vârstniciloră vaă fiă înă acestă felă rezolvat ă prină creştereaă num ruluiăcontribuabililorălaăsistemulădeăpensiiăşiăprinăcreştereaăeficien eiăfolosiriiă for eiădeămunc ăatâtăprinănum rul,ăcâtă şiăprinărandamentulăei.ă Esteădeciăfirescăs ă
renun mălaăabsolutizareaăideiiădeăprotec ieăsocial ăprinăocupareăşiăs ăabsolutiz mă
ideeaăprotec ieiă popula ieiă prină folosireaă eficient ă şiă ra ional ă aăresurseloră rii,ă
inclusivăaăfor eiădeămunc .ăActualmenteăseăînregistreaz ăoărisip ăaăfor eiădeămunc .ăă
Celelalteă variante,ă avândă trendă descendent,ă intr ă înă categoriaă celoră cuă
probabilitateădeărealizareămaiă mic ,ăpentruăc ăneparticipareaălaăvia aăactiv ăareăoă limit ăbiologic ,ădincoloădeăcareăesteăamenin at ăîns şiăvia aăindividuluiăşiăchiarăaă comunit ii.ă Şiă dateleă dină seriaă analizat ă las ă înă afar ă muncaă dină economiaă
subteran .ă Varianteleă cuătrendă descendentă implic ă şiă ipotezaă creşteriiă economieiă
subterane,ăceeaăceăesteăgreuădeăacceptat.ăă
ă
5.ăEFECTEăECONOMICEăPOSIBILEăALEăDIFERITELORăVARIANTEăALEăNIVELULUIă DEăPARTICIPAREăAăPOPULA IEIăLAăVIA AăECONOMIC ăNA IONAL ă
ă
Participareaăpopula ieiălaăactivitateaăeconomic ăintereseaz ăpentruărezultateleă munciiăeiăînăcondi iileăniveluluiătehnicăşiăorganizatoricădat.ăRezultateleăeconomiceă aleă particip riiă popula ieiă laă activitateaă economic ă potă fiă aproximateă înă condi iileă
men ineriiăconstanteăaăniveluluiăproductivit iiămunciiădină20087.ăă
Înăvariantaăsuperioar ăaăprognozeiăratelorădeăactivitate,ărezultateleăeconomiceă generale,ă produsulă internă brută peă locuitoră (PIB/loc.)ă ară creşteă cuă ună ritmă mediuă
anualădeă1,35%ă(Tabelulănr.ă5).ăAceastaăarăînsemnaăoăcreştereădeăpesteă26%ăînă2020ă
fa ădeă2008,ăînăcondi iileăuneiăconstanteăproductivit iăaămunciiă(Tabelulănr.ă6).ăă
ă
Tabelulănr.ă5ă
ă
ăRitmulămediuăanualădeăcreştereăaăPIB/loc.ăceăs-arăob ineăînăcondi iileăratelorăă deăactivitateădinăvarianteleădeăprognoz *ă
ăăă ă ă ă ă ă ă ă
Variantaă Ritmădeăcreştere/sc dereă
Superioar ă ă1,35ă
Constant ăţă2008ă –1,13ă
Inferioar ă –0,95ă
LABORSTAă –1,10ă
*Productivitateaămunciiăesteăconsiderat ăconstant .ăă Sursa:ăCalculeleăautoarei.ă
ă
Tabelulănr.ă6ă
ă
IndiciăaiăPIB/loc.ăceăs-arăob ineăînăcondi iileăratelorădeăactivitateădinăvarianteleădeăprognoz ă ă
Anăanteriorăînătabelăţă100ă
Variantaă 2009ă 2012ă 2016ă 2020ă
Superioar ă 102,11ă 106,24ă 107,99ă 107,67ă
Constant ăţă2008ă 100,42ă 100,85ă 100,14ă ăă99,22ă
Inferioar ă ăă98,09ă ăă94,01ă ăăă91,21ă ăă90,10ă
LABORSTAă ăă96,01ă ăă98,74ă ăă99,14ă ăă98,88ă
ă
2008ăţă100ă
Variantaă 2009ă 2012ă 2016ă 2020ă
Superioar ă 102,11ă 108,48ă 117,14ă 126,12ă
Constant ăţă2008ă 100,42ă 101,28ă 101,42ă 100,63ă
Inferioar ă ăă98,09ă ăă92,21ă ă84,11ă ăă75,78ă
LABORSTAă ăă96,01ă ăă94,80ă ă93,98ă ăă92,93ă
ă
6.ăCÂTEVAăDIREC IIăDEăAC IUNEăPOLITIC ăPENTRUăCREŞTEREAăPARTICIP RIIă LAăVIA AăECONOMIC ăNA IONAL ă
ă
6.1.ăÎMBUN T IREAăNIVELULUIăDEăÎNROLAREăŞIăINSTRUIREăŞCOLAR ă
ă
Procentulă popula ieiă Românieiă înă vârst ă întreă 25ă şiă 64ă deă ani,ă cuă nivelă deă instruireăter iarăera,ăînă2007,ăcelămaiămicăîntreăstateleămembreăUEăşiădeătreiăoriămaiă micădecâtăcelămaiăînaltăprocentăîntreăacestea,ădoară12%ă[2].ăPeăacelaşiălocăultimăneă situam,ă înă 2004,ă şiă dup ă procentulă cheltuieliloră publiceă cuă înv mântulă înă PIB,ă doară3,29%ăfa ădeă8,43%ăînăDanemarcaăsauă7,18%ăînăSuedia.ă
Peădeăalt ăparte,ărateleădeăactivitateăaăpersoanelorăcuănivelădeăinstruireăprimară şiăsecundarăsuntăînăRomâniaămaiămiciădecâtămediaăUE,ăiarăceleăpentruăpersoaneăcuă nivelăter iarădeăinstruireăsuntăpesteămediaăUE-27.ăEste,ăprobabil,ăaiciăoăexpresieăaă necorel riiăspecializ rilorăşiăaăniveluluiădeăînv mântăabsolvităcuăfişaăpostului.ăăă
ă ă
6.2.ăDEZVOLTAREAăREGIONAL ă ă
ÎnăregiunileădezvoltateădinăEuropaă(dup ăPIBăpeălocuitor),ărateleădeăactivitateă urc ă laă pesteă 70%,ă apropiindu-seă deă 80%,ă iară mareaă majoritateă aă celoră ocupa iă lucreaz ăînăramuriăneagricole.ăProcentulădeă48,7%ălocuitoriăocupa iăînăagricultur ,ă dinătotalulăpersoanelorăocupate,ăînăregiuneaăN-E,ăesteădeădeparteăcelămaiămareăîntreă regiunileă UEă şiă laă mareă distan ă deă urm toareaă clasat ,ă regiuneaă Lubeskieă dină Polonia,ă 33,7%.ă Înă Bulgariaă celă maiă mareă procentă regională deă lucr toriă înă agricultur ădinătotalulăpersoanelorăocupateăesteădeă10,5%.ăProcenteămaiămariă(pesteă 20%)ăseămaiăîntâlnesc,ăînăafar ădeăPolonia,ăîntr-oăregiuneădinăGrecia.ă
Dină statisticaă teritorial ,ă constat mă oă mareă diferen ă întreă regiunileă şiă macroregiunileăRomâniei,ăînăceeaă ceăpriveşteădezvoltareaă economic .ăOă strategieă deă egalizareă aă niveluluiă dezvolt riiă înă profilă teritorială ară puteaă începeă deă laă preocupareaă privindă nivelurileă diferiteă deă participareă laă via aă economic ă aă popula iei.ă Diferen eleă întreă macroregiuniă şiă înă cadrulă acestoraă întreă regiuniă suntă mari.ă Fa ă deă ceaă maiă mareă rat ă deă activitate,ă deă 62,4%,ă înregistrat ă înă regiuneaă Bucureşti-Ilfov,ăînăcelelalteăregiuniăexistau,ăînă2006,ăabateriăînăminusăîntreă1,10ăp.p.ă (puncteăprocentuale)ăînăregiuneaăN-E,ăşiă7,7ăp.p.,ăînăregiuneaăS-E.ăAcesteărateăsuntă comparabileă cuă celeă înregistrateă înă regiuneaă Limburgă dină Belgia,ă înă regiuniă dină Spania,ăUngaria,ăItalia,ăPolonia.ăă
Înă România,ă cuă excep iaă regiuniiă Bucureşti-Ilfov,ă toateă regiunileă auă oă propor ieăaăpersoanelorăocupateăînăagricultur ădinătotalulăpersoanelorăocupate,ădeă pesteă15%ă(Tabelulănr.ă7)8.ă
ă
Tabelulănr.ă7ă
ă
Propor iaăpersoanelorăocupateăînăagricultur ,ădinătotalulăpersoanelorăocupate,ăînăregiunileăă deădezvoltareădinăRomânia,ă2007ă
ă
ă Rataădeăocupareă
regional ă %ăpersoaneăocupateăînăagricultur ădinătotalăpersoaneăocupateă
Nord-Vestă 67,3ă 27,1ă
Centruă 79,5ă 16,1ă
Nord-Estă 47,1ă 48,7ă
Sud-Estă 65,3ă 30,6ă
Sud-Munteniaă 61,5ă 33,5ă
Bucureşti−Ilfovă 96,1ă ăă1,3ă
Sud-VestăOlteniaă 53,2ă 43,9ă
Vestă 77,3ă 18,3ă
Sursa:ăEurostată[4]ă
ş
iă[7].ăă
Înă asemeneaă situa ie,ă rezultateleă economiceă regionaleă agregate9ă suntă totală
nesatisf c toareă(Tabelulănr.ă8).ă
ă
Tabelulănr.ă8ă
ă
ăNivelulăPIB/loc.ăfa ădeăUEă27ăînăregiunileădeădezvoltareădinăRomânia,ăînă2006ă
ă
ăăăăăăăăă ă ă ă ă ă UEă27ţ100ăă
Regiuneaă PIBă(laăparitateaăputeriiădeăcump rare)/loc.ă
Nord-Vestă 35,92ă
Centruă 38,31ă
Nord-Estă 24,70ă
Sud-Estă 32,51ă
Sud-Munteniaă 32,12ă
Bucureşti−Ilfovă 83,79ă
Sud-VestăOlteniaă 30,38ă
Vestă 44,68ă
ă
Sursa:ăEurostată[10].ă
ă
6.3.ăCREŞTEREAăNIVELULUIăDEăPARTICIPAREăLAăVIA AăECONOMIC ăNA IONAL ă
ă
Existen aă celoră circaă 2,7ă milioaneă deăc pşunariă proveni iă dină România,ă peă
pia aămunciiăeuropene,ăd ăm suraănecesaruluiăinternădeălocuriădeămunc .ăLaăaceastaă seăadaug ăşiăfaptulăc ăvârstaăestimat ădeăretragereădeăpeăpia aămunciiăpentruăb rba iă eraăînăRomânia,ăînă2006,ăceaămaiămareădinăEuropa,ă65,5ăaniă[9].ă
Dintreă celeă patruă macroregiuniă economiceă aleă României,ă înă dou ă exist ă oă participareămaiămareălaăvia aăeconomic ăintern :ămacroregiunileă3ăşiă4ă(adic ătotă
sudulă rii)ă(Graficulănr.ă6).ă
ă
Graficulănr.ă6ă
CurbeleăratelorădeăactivitateăînămacroregiunileăRomânieiăînă2008ăşiăaăvarianteiăsuperioareăaăacestora,ă înă2020ă
ă
ă
ă
ă
ă
Rateleă deă participareă aă popula ieiă dină celeă dou ă macroregiuniă laă activitateaă economic ăpeăgrupeădecenaleădeăvârst ăpentruăb rba iăsuntăfoarteăaproapeădeăceleă
B rba iă
ă
dinăvariantaăsuperioar ădeăprognoz .ăÎnămacroregiunileă3ăşiă4,ăac iunileăpoliticeăară trebuiăs ăvizezeăcreştereaăparticip riiălaăvia aăeconomic ăaătinerilorăsubă25ădeăaniăşiă aăadul ilorăpesteă44ăani.ăÎnăcelelalteădou ămacroregiuni,ăsuntănecesareăac iuniăpentruă activarea,ăînăspecial,ăaăadul ilorăîntreă25ăşiă54ădeăani,ăaceastaăpentruăc ăinfluen eleă asupraărezultatelorăeconomiceăsuntădintreăceleămaiăimportante.ăă
Caă urmare,ă ac iunileă asupraă pie eiă munciiă româneştiă ară trebuiă s ă vizeze,ă concomitent,ămaiămulteăaspecte:ă
1.creştereaăniveluluiădeăinstruireăaăpopula iei,ăă
2.creareaădeănoiălocuriădeămunc ăşiă
3.sincronizareaăcalific rilorăşiăaăspecializ rilorăcuăfişaăpostului.ă
Acesteă m suriă ară stopaă risipaă for eiă deă munc ă şiă −ă ceeaă ceă esteă foarteă
importantă–ăaătezauruluiăna ionalădeăcunoştin eădobânditeăînăactivitateaăeconomic ă şiăsocial ,ătransmiseădinăgenera ieăînăgenera ie,ăprinăocupareăintern .ăAcestătezaură na ională deă cunoştin eă teoreticeă şiă practiceă seă afl ă înă bagajulă deă cunoştin eă ală
genera iiloră actualeă dejaă formateă profesională şi,ă totodat ă−ă prină îmbun t ireaă
performan elorăînv mântuluiă–,ăalăgenera iilorăînăformare,ăprezenteăşiăviitoare.ăă
ă
BIBLIOGRAFIEă
ă
1.ăECONOMICALLYă ACTIVEă POPULATIONă ESTIMATESă ANDă PROJECTIONSă 1980−2020ă (6thăedition,ăOctoberă2011),ăILO,ăăhttp://laborsta.ilo.org/applv8/data/EAPEP/eapep_E.html.ă 2.ăINNOVATIONă UNIONă SCOREBOARDă (2010).ă THEă INNOVATIONă UNION'Să
PERFORMANCEă SCOREBOARDă FORă RESEARCHă ANDă INNOVATION,ă1ă Februaryă 2011,ă Maastrichtă Economică andă socială Researchă andă trainingă centreă onă Innovationă andă Technologyă (UNU-MERIT)ă withă theă contributionă ofă DGă JRCă G3ă ofă theă Europeană Commission,ăhttp://ec.europa.eu/research/innovation-union/pdf/iu-scoreboard-2010_en.pdf.ă 3.ăEUROPEANăINNOVATIONăSCOREBOARDă2007ă(2009)ă(EIS).ăCOMPARATIVEăANALYSISă
OFăINNOVATIONăPERFORMANCE,ăINNOăMETRICS,ăEuropeanăCommission,ăEnterpriseă andăIndustry,ăhttp://www.proinno-europe.eu/page/european-innovation-scoreboard-2009.ă 4.ăLABOURă FORCEă PARTICIPATIONă RATEă BYă SEXă ANDă 10-YEARă AGEă GROUPS,ă ATă
REGIONALăLEVEL,ăEuropeanăCommission,ăEurostat,ă1995−2010,ăhttp://epp.eurostat.ec.europa.eu.ă 5.ăEMPLOYMENTăINăEUROPEă2009,ăEuropeanăCommission,ăDirectorate-GeneralăforăEmployment,ă Socială Affairsă andă Equală Opportunities,ă Manuscriptă completedă (2009),ă http://ec.europa.eu/social/main.jsp?langIdţen&catIdţ113&newsIdţ642&furtherNewsţyes.ă 6.ăEMPLOYMENTă RATEă FORă THEă 15–64ă AGEă GROUP,ă BYă NUTSă 2ă REGIONS,ă Europeană
Commission,ăEurostatăregionalăyearbookă2009,ăhttp://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/ă publications/regional_yearbook.ă
7.ăEMPLOYMENTă RATEă OFă THEă AGEă GROUPă 15-64,ă BYă NUTSă 2ă REGIONS,ăEuropeană Commission,ă Eurostat,ă http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tabţtable&initţ1&pluginţă 1&languageţen&pcodeţtgs00007.
ă
8.ăEMPLOYMENTăBYăECONOMICăACTIVITY,ăFULL-TIME/PART-TIMEăANDăSEX,ăatăNUTSă levelsă 1ă andă 2ă (1000),ă Europeană Commission,ăEurostat,ă http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/ă submitViewTableAction.do.ă
ă
10.ăAVERAGEăEXITăAGEăFROMăTHEăLABOURăFORCEăBYăGENDER,ăEuropeanăCommission,ă
Eurostat,ă http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tabţtable&initţ1&pluginţ1&languageţă en&pcodeţtsiem030.ă
11.ăGDPă PERă INHABITANT,ă ină PPS,ă byă NUTSă 2ă regions,ă Europeană Commission,ăEurostat,ăă http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tabţtable&initţ1&pluginţ1&languageţen&pco deţtgs00006.ă
12.ăLISBONă STRATEGYă EVALUATIONă DOCUMENT,ă Europeană Commissionă Staffă workingă document,ăhttp://ec.europa.eu/social/BlobServlet?docIdţ4510&langIdţen.ă
13.ăINTERNATIONALă MIGRATIONă OUTLOOKă 2010,ă OECD,ă http://www.oecd.org/document/49/0,ă 3343,en_2649_39023663_44268529_1_1_1_1,00.html.ă
14.ă2012ă TOă BEă THEă EUROPEANă YEARă FORă ACTIVEă AGEING,ă http://ec.europa.eu/social/ă main.jsp?langIdţen&catIdţ89&newsIdţ860&furtherNewsţyes.ă
15.ăPENSIONSăADEQUATEăANDăSUSTAINABLE.ăReformsăNeededăNowătoăEnsureăAdequateăandă SustainableăPensionsăforăFutureăGenerations,ăanexaăXII:ăStatutoryăRetirementăAgesăinăSelectedă EUăMemberăStates,ăwhiteăpaperăofătheăPensionsăWorkingăGroupă(SupportăUnităOfficeăofătheă Primeă Ministeră ofă Malta),ă 2007;ă http://ec.europa.eu/social/main.jsp?langIdţen&catIdţă 89&newsIdţ839&furtherNewsţyes#.ăă
16.ăGEORGESă LEMAITRE,ă THOMASă LIEBIG,ă CÉCILEă THOREAUă andă PAULINEă FRON:ă Standardisedă statisticsă onă immigrantă inflowsă results,ă sourcesă andă methods,ă www.oecd.org/dataoecd/39/29/38832099.pdf.ă
17.ăSTEFFENă HERINGHAUS:ă Romaniaă ină theă EU-Newă Roadsă foră Reală Convergence?,ămagisteră thesis,ăAachenă University,ă Chairă andă Instituteă foră Politicală Science,ă http://www.romania-central.com/wp-content/uploads/romania-in-the-eu-new-roads-for-convergence.pdf.ă
18.ăSIMION,ă M.:ă „Evaluareaă stadiuluiă dezvolt riiă durabileă înă România.ă Perspectivaă demografic ”,ă
Œconomica,ănr.ă3ă(2003),ăp.ă195−209.ă
19.ăZAMAN,ă GH.,ă GOSKIN,ă Z.ă (1992),ă „Corela iaă cantitativ-calitativă înă evolu iaă economieiă româneştiă înă perioadaă 1950−1990”,ăRevistaă român ă deă economie,ă nr.ă 1−2,ă anulă II,ă vol.ă 2ă Bucureşti.ă
ă ă ă
ă ă ă ă
ă
