• Nenhum resultado encontrado

Judeţul Bihor PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

N/A
N/A
Protected

Academic year: 2021

Share "Judeţul Bihor PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR"

Copied!
158
0
0

Texto

(1)

Judeţul Bihor

PLANUL JUDEŢEAN DE

GESTIONARE A DEŞEURILOR

(2)

CUVÂNT ÎNAINTE

În practica Uniunii Europene, gestionarea deşeurilor este considerată o componentă specifică a serviciilor de utilităţi publice căreia i se dă aceeaşi importanţă ca şi alimentării cu apă şi canalizare, energiei termice sau asigurării infrastructurii de transport.

La fel ca şi în aceste domenii, planificarea gestionării deşeurilor se face pe baza unui plan care se adaptează la cerinţele nou apărute, avându-se în vedere creşterea anuală a cantităţilor de deşeuri şi îngrijorarea stârnită de acest fapt la nivelul factorilor de decizie din administraţie şi protecţia mediului.

Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor (PJGD) a fost elaborat în baza prevederilor legislative europene, naţionale şi regionale, fiind un instrument de planificare pe baza căruia se poate obţine asistenţă tehnică şi suport financiar din partea UE.

Scopul acestui plan este să promoveze cooperarea între autorităţile administraţiei publice judeţene şi cele locale, pentru a creea şi dezvolta un sistem integrat de management al deşeurilor, sistem realizat pe baza conceptului de dezvoltare durabilă adică, să asigure satisfacerea necesităţilor prezentului fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi. Elaborarea PJGD s-a făcut în cadrul grupului de lucru format din reprezentanţi ai Consiliului Judeţean, Agenţiei pentru Protecţia Mediului, administraţiei locale, operatori de salubritate, instituţii descentralizate şi ONG-uri. Toţi aceştia s-au ridicat la înălţimea aşteptărilor, fie prin furnizarea de informaţii, fie prin participare directă. Din acest motiv, felicit şi mulţumesc tuturor celor care au contribuit prin eforturile lor colective la realizarea prezentului document. Ştim ce avem de făcut! Dorim să fim un judeţ de nivel european! Pentru aceasta, trebuie să ne asumăm toate responsabilităţile ce ne revin din acest demers, de la nivelul instituţiilor responsabile până la agenţi economici sau simpli cetăţeni. Modul cum gestionăm deşeurile este, în fond, un indicator al calităţii vieţii în judeţul nostru şi al nivelului de civilizaţie la care am ajuns.

(3)

Atunci cînd vrem să apreciem nivelul de evoluţie al societăţii, în general sau al unei comunităţi, în special, ţinem cont de relaţia socială ce se stabileşte, pe de o parte, între membrii ei iar pe de altă parte, între comunitatea de persoane şi autoritatea conducătoare. Gradul de satisfacere a oricăror deziderate de ordin social este indisolubil legat de modul în care aceste relaţii sociale se îngemănează şi se completează.

Planul Judeţean de Gestiune a Deşeurilor la elaborarea căruia a participat activ şi Agenţia de Protecţie a Mediului Bihor nu este altceva decât un instrument de programare conceput cu scopul de a satisface o nevoie socială acută a vremurilor noastre, aceea de a trăi într-un climat sănătos, într-o armonie cu mediul înconjurător. Acest Plan este totodată o provocare adresată în egală măsură atât celor care urmează să îl implementeze precum şi cetăţenilor judeţului Bihor.

Planul este parte componentă a unei strategii naţionale şi regionale adoptate în domeniul gestionării deşeurilor şi constituie în acelaşi timp o acţiune menită să ne alinieze la standardele europene prevăzute în cuprinsul capitolului 22 - Mediu al Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană. A fost elaborat de un grup de lucru format din specialişti ai Consiliului Judeţean Bihor şi ai A.P.M. Bihor, în data de 22.12. 2008 obţinând Avizul de Mediu cu nr. 12 NV din partea Agenţiei Regionale de Protecţia Mediului Cluj-Napoca. Având în vedere obligaţiile pe care le avem faţă de generaţiile viitoare acţiunile din Planul Judeţean de Gestiune a Deşeurilor vor fi implementate până în 2013 confirmând astfel gândirea pe termen mediu a societăţii actuale în contextul unei dezvoltări durabile.

Adresăm mulţumiri tuturor celor care prin efortul lor au făcut posibilă elaborarea acestui plan şi solicităm populaţiei, agenţilor economici, factorilor de răspundere din instituţii şi autorităţi să sprijine aplicarea lui astfel încât prin conjugarea tuturor eforturilor modul nostru de convieţuire cu mediul înconjurător să se schimbe în sens pozitiv.

Director executiv APM Bihor Ec. Călin MOCAN

(4)

1. INTRODUCERE

Directiva cadru 2006/12/EC prevede ca obligaţie pentru statele membre elaborarea unuia sau mai multor planuri de gestionare a deşeurilor, în concordanţă cu prevederile directivelor relevante.

Legea nr.27/2007 privind aprobarea OUG nr.61/2006 pentru modificarea şi completarea OUG nr.78/2000 privind regimul deşeurilor (care transpune directiva cadru a deşeurilor) prevede obligativitatea elaborării planurilor de gestionare a deşeurilor la nivel naţional, regional şi judeţean. Se prevede ca planurile judeţene de gestionare a deşeurilor să fie elaborate de către consiliile judeţene în colaborare cu agenţiile judeţene pentru protecţia mediului sub coordonarea Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului, în baza principiilor si obiectivelor din Strategia Nationala şi Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor aprobate prin HG nr.1470/2004 din Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor Regiunea 6 N-V, aprobat prin Ordinul MMGA/MIE nr.1364/2006, respectiv nr.1499/2006.Deasemenea, la elaborarea Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor (PJGD Bihor) s-a avut in vedere Metodologia pentru elaborarea planurilor regionale şi judeţene de gestionare a deseurilor, aprobat prin Ordinul nr. 951/2007 al Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile.

Planurile judeţene de gestionare a deşeurilor se aprobă prin Hotărârea de Consiliul Judeţean, după parcurgerea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe şi obţinerea avizului de mediu, conform HG nr.1076/2004.

Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor este în deplină conformitate cu principiile şi obiectivele Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor şi a Planului Regional de Gestionare a Deşeurilor, precum şi cu cerintele impuse prin Aquis-ul comunitar de mediu transpus in legislatia romana si noi prevederi legislative europene.

Scopul şi limitele Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor.

Asigurarea unui cadru pentru un sistem durabil de gestionare a deşeurilor, care să asigure îndeplinirea obiectivelor şi ţintelor.

Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor are ca scop:

- Definirea obiectivelor şi ţintelor judeţene în conformitate cu obiectivele şi ţintele Planului Naţional şi Regional de Gestionare a Deşeurilor.

- Abordarea tuturor aspectelor privind gestionarea deşeurilor municipale la nivel judeţean.

- Să servească realizarea şi susţinerea sistemelor de management integrat al deşeurilor la nivel judeţean şi ca bază în vederea stabilirii necesarului de investiţii şi a politicii în domeniul gestionării deşeurilor.

- Să servească ca bază pentru elaborarea proiectelor în vederea obţinerii finanţării necesare.

Prin Hotărârea Consiliului Judeţean nr.121/2007 s-au alocat 250 mii lei pentru întocmirea documentaţiilor necesare realizării staţiilor de transfer în municipiile şi oraşele: Aleşd, Beiuş, Marghita, Salonta, Săcuieni şi Ştei, iar pentru Valea lui Mihai suma alocată a fost pentru întocmirea documentaţiei necesară reecologizării şi închiderii gropii de gunoi.

Amplasamentele pentru staţiile de transfer au fost stabilite prin Hotărâri de consilii locale după cum urmează:

(5)

- Primăria mun. Beiuş HCL nr.53/30.08.2006 - Primăria mun. Marghita HCL nr.82/29.08.2006 - Primăria mun. Salonta HCL nr.171/11.08.2006 - Primăria oraş Aleşd HCL nr.118/30.08.2006 - Primăria oraş Săcuieni HCL nr.70/31.07.2006 - Primăria oraş Ştei HCL nr.88/17.08.2006 - Primăria oraş Valea lui Mihai HCL nr.98/20.11.2007

Prevederi legislative.

Directivele europene privind gestionarea deşeurilor se încadrează în patru grupe principale:

 legislaţia cadru privind deşeurile – Directiva cadru 2006/12/EC, care conţine prevederi pentru toate tipurile de deşeuri, mai puţin acelea care sunt reglemetate separat prin alte directive;

 legislaţia privind fluxuri speciale de deşeuri: reglementări referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje; uleiuri uzate; baterii şi acumulatori; PCB-uri şi PCT-PCB-uri; nămolPCB-uri de epurare; vehicule scoase din uz; deşePCB-uri de echipamente electrice şi electronice, deşeuri de dioxid de titan;

 legislaţia privind operaţiile de tratare a deşeurilor – regelementări referitoare la incinerarea deşeurilor municipale şi periculoase; eliminarea deşeurilor prin depozitare;

 legislaţia privind transportul, importul şi exportul deşeurilor

Toate aceste directive au fost transpuse în legislaţia română. În Anexa I este prezentată o sinteză a legislaţiei europene şi române în domeniul gestionării deşeurilor.

Categorii de deşeuri care fac obiectul PJGD

Deşeurile care fac obiectul prezentului PJGD sunt deşeurile municipale nepericuloase şi periculoase din deşeurile municipale (deşeurile menajere şi asimilabile din comerţ, industrie şi instituţii), la care se adaugă alte câteva fluxuri speciale de deşeuri: deşeurile de ambalaje, deşeurile din construcţii şi demolări, nămoluri de la epurarea apelor uzate, vehicule scoase din uz şi deşeuri de echipamente electrice şi electronice.

În tabelul de mai jos sunt prezentate tipurile de deşeuri împreună cu codurile conform Listei europene a deşeurilor şi HG 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase.

(6)

Tip de deşeu Cod (Lista europeană a

deşeurilor; HG 856/2002) Deşeuri periculoase şi nepericuloase municipale

(deşeuri menajere şi asimilabile din comerţ industrie; instituţii) inclusiv fracţiile colectate separat:

 fracţii colectate separat (cu excepţia 15 01)

 deşeuri din grădini şi parcuri (incluzând deşeuri din cimitire)

 alte deşeuri municipale (deşeuri municipale amestecate, deşeuri

din pieţe, deşeuri stradale, deşeuri voluminoase etc.)

20

20 01

20 02

20 03 Deşeuri de ambalaje (inclusiv deşeurile de ambalaje

municipale colectate separat)

15 01

Deşeuri din construcţii şi demolări 17 01; 17 02; 17 04 Nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti 19 08 05

Vehicule scoase din uz 16 01 06

Deşeuri de echipamente electrice şi electronice 20 01 21* 20 01 23* 20 01 35*

20 01 36

Structura PJGD.

Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor cuprinde următoarele capitole:

1. Introducere

2. Prezentarea situaţiei existente

3. Obiective şi Ţinte Judeţene de Gestionare a Deşeurilor

4. Prognoza de Generare a Deşeurilor Municipale şi a Deşeurilor de Ambalaje 5. Fluxuri Specifice de Deşeuri (situaţie existentă, metode de gestionare):

- Deşeuri periculoase din deşeurile municipale; - Deşeurile de echipamente electrice şi electronice; - Vehicule scoase din uz;

- Deşeuri din construcţii şi demolări;

- Nămoluri rezultate de la staţiile de epurare orăşeneşti. 6. Evaluarea AlternativelorTehnice

7. Calculul Capacităţilor Necesare pentru Gestionarea Deşeurilor Municipale. 8. Estimarea Costurilor.

9. Măsuri de Implementare (Plan de Acţiune). 10. Plan de Monitorizare.

(7)

Anexe:

-ANEXA I - Legislaţia privind deşeurile -ANEXA II - Agenţi de salubritate

-ANEXA III - Societăţi specializate în tratarea deşeurilor în vederea reciclării -ANEXA IV - Proiecte privind gestionarea deşeurilor

Orizontul de timp al PJGD.

Orizontul de timp al PJGD este 2005-2013.

Anul de referinţă luat în considerare la momentul elaborării Planului Judeţean este anul 2005, informaţiile referitoare la operatorii de salubrizare, gradul de acoperire cu servicii de salubrizare precum şi la instalaţiile de gestionare a deşeurilor vor fi prezentate pentru anul anterior PJGD notat cu “a„ respectiv anul 2006.

Conform Ordinului 951/2007 al MMDD Planurile Judeţene de Gestionare a Deşeurilor se revizuiesc în termen de 6 luni de la revizuirea PRGD.

Impactul asupra comunităţii.

Tradiţia eliminării deşeurilor în zonele urbane presupune utilizarea unei scheme simple de gestionare a deşeurilor, adică colectarea în amestec şi depozitarea finală în depozitele neconforme existente. Lucrurile se simplifică şi mai mult în cazul unor localităţi rurale unde deşeurile sunt aruncate în cursurile de ape sau depozitate în aşa zisele gropi de gunoi, care sunt de fapt depresiuni geografice naturale sau gropi rezultate în urma unor excavaţii în cariere pentru construcţii.

Desigur, prin implementarea Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor situaţia se va schimba radical, accentul se va pune pe protecţia mediului înconjurător cu consecinţe favorabile asupra stării de sănătate a populaţiei şi a aspectului estetic al localităţilor. Pe de altă parte gestionarea integrată a deşeurilor determină taxe de salubritate mai mari decât în prezent.

În principal se vor intreprinde urătoarele acţiuni:

- depozitele neconforme din mediul urban urmează să-şi sisteze activitatea conform calendarului aprobat prin HG nr.349/2005 iar spaţiile de depozitare din mediu rural trebuie să se reabiliteze până la data de 16 iulie 2009 prin salubrizarea zonei şi introducerea acesteia în circuitul natural sau prin închidere.

- vor fi realizate 7 staţii de transfer, câte una în fiecare microregiune, la care vor fi arondate localităţile componente, urmând ca depozitarea finală să se facă la Depozitul Ecologic Oradea care se va dezvolta etapizat pe întreaga perioadă de funcţionare, adică perioada 2005-2025.

- colectarea deşeurilor va trebui să fie extinsă, mai ales în mediul rural, astfel încât gradul de acoperire cu servicii de salubritate să fie de 100% la data punerii în funcţiune a staţiilor de transfer. Acest lucru va obliga administraţiile publice locale să concesioneze serviciul public de salubritate sau să înfiinţeze serviciu propriu, iar cetăţenii vor trebui să încheie contracte de salubritate cu firmele prestatoare. Pentru anul 2009 gradul de acoperire cu servicii de salubritate trebuie să fie de 100% în mediul urban şi 90% în mediul rural, iar la prognoză se folosec aceste procente.

- un deziderat de realizat va trebui să fie implementarea unui sistem de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje, atât la generator cât şi prin intermediul punctelor de colectare ce vor fi amenajate şi echipate cu

(8)

containere standardizate pe tipuri de deşeuri. Această activitate de sortare a deşeurilor va necesita implicarea populaţiei şi schimbarea obiceiurilor în fiecare gospodărie.

- pentru eliminarea deşeurilor biodegradabile, populaţia va fi încurajată să composteze aceste deşeuri în gospodăria proprie respectiv, vor fi dirijate spre platformele de compostare din cadrul staţiilor de transfer.

- deşeurile menajere periculoase vor putea fi predate la schimb distribuitorilor sau vor fi colectate separat de la populaţie de către operatorii de salubritate, depozitate temporar în cadrul staţiilor de transfer şi predate depozitelor de materiale de construcţii, depozitelor de produse farmaceutice sau unităţilor comerciale de tipul en-gros Cash&Carry şi hipermarket. În acest scop Consiliul Judeţean Bihor poate încheia un protocol de cooperare cu aceşti parteneri în condiţiile Legii administraţiei publice locale nr.215/2001, republicată.

- vehiculele scoase din uz (VSU) vor fi eliminate prin predarea lor către operatorii economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de colectare şi tratare a VSU în cadrul progranului RABLA – program de stimulare a înnoirii Parcului Auto Naţional.

- deşeurile din construcţii şi demolări necontaminate vor fi colectate separat de restul deşeurilor, vor fi sortate şi prelucrate în vederea utilizării lor la prepararea betoanelor sau la lucrări de reparaţii a drumurilor. Fracţiunea care nu poate fi valorificată va fi eliminată prin depozitare, iar în acest sens administratorul depozitului va stabili tarife diferenţiate pe categorii de deşeuri. Transportul acestui tip de deşeuri se face de către operatorul de salubritate la cerere, de către societatea de construcţii sau personal de către deţinător. În ceea ce priveşte deşeurile contaminate se vor lua măsuri de tratare şi/sau eliminare prin depozitare în depozite pentru deşeuri periculoase, în funcţie de fiecare caz în parte, de tipul şi gradul de contaminare.

- modalitatea de colectare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice (DEEE) va fi determinată de opţiunea deţinătorului care poate decide să le predea la schimb distribuitorilor, la cumpărarea unui produs nou din aceeaşi categorie, sau operatorului de salubritate care apoi le va depozita provizoriu în cadrul staţiilor de transfer unde vor fi amenajate puncte de colectare. După stabilirea şi realizarea unui punct judeţean de colectare a DEEE, toate aceste deşeuri vor fi dirijate către acesta în vederea dezmembrării şi valorificării lor. Un aspect important în gestionarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice îl reprezintă atingerea ţintelor de recuperare şi reciclare, prin utilizarea materialelor rezultate în urma dezmembrărilor ca noi surse de materii prime secundare.

- periodic se vor face campanii de informare şi conştientizare a populaţiei privind practicile legate de colectarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor. În dezbaterile publice care se vor organiza în cadrul procedurilor de evaluare strategică de mediu, cetăţenii vor avea ocazia să-şi spună părerea cu privire la modul de gestionare a deşeurilor.

- administraţia locală are obligaţia de a asigura desfăşurarea în bune condiţii a întregului proces de gestionare a deşeurilor respectiv, de a informa şi justifica modul de stabilire a taxelor de salubrizare ce vor fi suportate de populaţie.

(9)

Lista abrevierilor şi definiţiile termenilor de specialitate.

APM Agenţia Judeţeană pentru Protecţia Mediului ARPM Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului ANPM Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului ARAM Asociaţia Română de Ambalaje şi Mediu C&D Construcţii şi demolări

CJB Consiliul Judeţean Bihor DA Deşeuri de ambalaje

DBM Deşeuri biodagradabile municipale

DEEE Deşeuri de echipamente electrice şi electronice HCJ Hotărârea Consiliului Judeţean

HG Hotarârea Guvernului României

ICIM Institutul Naţional de Cercetare- Dezvoltare pentru Protecţia Mediului –ICIM –Bucureşti

INS Institutul Naţional de Statistică

MMDD Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile PJGD Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor PRGD Plan Regional de Gestionare a Deşeurilor PNGD Plan Naţional de Gestionare a Deşeurilor SNGD Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor ST Staţie de transfer

TMB Tratare mecano-biologică VSU Vehicule scoase din uz

(10)

2.PREZENTAREASITUAŢIEIEXISTENTE

2.1 Descriere generală a judeţului

2.1.1 Scurtă prezentare a judeţului

Descrierea poziţiei judeţului

Judeţul Bihor este situat în partea de N-V a României între paralelele 46,23 şi 47,35 latitudine nordică şi meridianele 21,26 şi 22,48 longitudine estică. Se învecinează la vest cu judeţele Hajdu-Bihar şi Békeş din Ungaria având astfel zonă de frontieră cu ţara vecină pe o porţiune de peste 150 km. Limita nord-estică îl separă de judeţele Satu Mare, Sălaj, Cluj, Alba iar la sud se învecinează cu judeţul Arad.

(11)

Suprafaţa judeţului

În baza Legii 151/1998, judeţul Bihor s-a asociat cu judeţele Bistriţa Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj formând în acest fel Regiunea de Dezvoltare 6 Nord-Vest care are o suprafaţă totală de 34.159 km2, ceea ce reprezintă 14,32% din suprafaţa ţării.

La rândul său judeţul Bihor care ocupă o suprafaţă de 7.544,27 km2 este judeţul cu cea mai mare suprafaţă din regiune, având o pondere de 22% din suprafaţa totală a regiunii.

Figura 2-2 Judeţele regiunii 6 N-V.

Utilizarea terenului

Tabel 2-1 Suprafaţa totală a judeţului Bihor, la data de 31.12. 2006.

Suprafaţa totală,din care: Suprafaţa totală agricolă Suprafaţa totală neagricolă

7.544,27 km2 4.969,07 km2 2.575,20 km2

Sursa: Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Bihor.

Tabel 2-2 Utilizarea terenului agricol, la data de 31.12. 2006.

Suprafaţa totală agricolă, din

care:

Arabil Păşuni Fâneţe Vii Livezi

4.969,07 km2 3.093,27 km2 1.362,01 km2 446,15 km2 20,57 km2 47,07 km2

Sursa: Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Bihor.

Tabel 2-3 Utilizarea terenului neagricol, la data de 31.12. 2006.

Suprafaţa totală neagricolă, din care: Păduri şi alte terenuri forestiere Terenuri cu ape şi ape cu stuf Căi de comunicaţie

şi căi ferate

Trerenuri ocupate de construcţii şi curţi Terenuri degradate şi neproductive 2.575,20 km2 1.972,39 km2 136,02 km2 141,61 km2 227,71 km2 97,47 km2

(12)

Relieful judeţului

În ceea ce priveşte relieful, reflex al structurii geologice, în judeţul Bihor se găsesc toate marile unităţi de relief, fapt care conferă un cadru deosebit pentru dezvoltare precum şi o anumită specificitate faţă de alte zone ale ţării.

Relieful judeţului se încadrează în limita a trei unităţi geografice majore: Câmpia de Vest, Dealurile Vestice şi Munţii Apuseni. Cea mai ridicată formă de relief este formată din masivele muntoase Bihor şi Vlădeasa (în estul judeţului) iar Câmpia Tisei este cea mai joasă treaptă (situată în partea vestică a judeţului).

dealuri si depresiuni 32% zona montana 24% campie 44%

Figura 2- 3 Trepte majore de relief în judeţul Bihor

Sursa: Agenţia Judeţeană de Protecţie a Mediului

Zona muntoasă este reprezentată pe teritoriul judeţului prin Munţii Bihorului care au altitudini cuprinse între 1200 şi 1800 m, culminând în Vârful Cucurbăta Mare la 1849 m şi alţi munţi cu altitudine mai mică cum ar fi Munţii Codru Moma, Munţii Pădurea Craiului şi Muntele Şes (Plopiş).

Dealurile vestice se desfăşoară imediat sub munţi ca o treaptă prelungită iar altitudinea lor scade de la cca 600 m cât au în vecinătatea munţilor până la aproximativ 200 m, deasupra Câmpiei Crişurilor.

Câmpia Crişurilor, ca parte a Câmpiei de Vest are două unităţi distincte Câmpia înaltă şi Câmpia joasă. Pe de altă parte ea este compusă din Câmpia Valea lui Mihai, Câmpia Barcăului, între Crişul Repede şi Barcău respectiv Câmpia Salontei la sud de Crişul Negru.

Geologia

Din punct de vedere geologic, judeţul Bihor se extinde peste trei mari unităţi structurale: munte – zona cristalino-mezozoică, depresiuni intramontane-bazine neogene şi câmpie-Depresiunea Panonică.

În cadrul judeţului, pe suprafaţa de 496.907 ha se întâlnesc o mare varietate de soluri distribuite neuniform în funcţie de condiţiile pedo-climatice. Ponderea o deţine luvosolurile cu 115.595 ha reprezentând 29% din suprafaţă, urmată de aluviosoluri în jur de 50.000 ha cu o pondere 12%, eutricomlasoluri aprox. 45.000 ha reprezentând 11%, cernoziomuri în jur de 38.000 ha reprezentând 10%.

Datorită acestor tipuri de soluri, din punct de vedere calitativ 41,6% reprezintă solurile din clasele I-II restul fiind din clasele III-IV ceea ce denotă o bună pretabilitate pentru cultura plantelor agricole.

(13)

Clima

Clima judeţului se află sub influenţa circulatiei vestice ce transportă mase de aer oceanic, umede. Etajarea reliefului şi particularităţile locale determină existenţa unor nuanţe variate ale climei temperat-continentale moderate.

Media anuală a temperaturii aerului are valori cuprinse între 10-11oC în zona de câmpie (10,4oC la Oradea), 7-10oC în zona de deal şi de munţi joşi şi 2-7oC în munţi (sub

2 oC pe culmile înalte).

Media anuală a precipitaţiilor creşte de la câmpie, 600-700 mm/an, spre regiunile deluroase (700-1000 mm/an), şi regiunile de munte, 1000-1400 mm/an.

Vânturile cele mai frecvente sunt cele de sud, urmate de cele vestice şi cele din sector nordic.

Hidrologie

Reţeaua hidrografică este reprezentată în principal de:

- râurile:

Crişul Repede (148 km din care 101km pe teritoriul judeţului), având afluenţi Valea Drăganului, Valea Iadului, Petea

Crişul Negru (164 km din care 136 km pe teritoriul judeţului),având afluenţi Crişul Pietros, Crişul Băiţei, Văile Roşia, Meziad, Sighiştel, Văratec, Finiş

Barcăul (116 km din care 66 km pe teritoriul judeţului) - lacurile mai importante:

Lacuri naturale – Tăul Mare, Lacul Şerpilor şi Lacul cu Stuf Lacuri artificiale – la Cefa, Inand, Tămaşda, Homorog

Lacuri de acumulare – pe Valea Iadului şi pe Crişul Repede la Tileagd şi Lugaş -izbucuri şi ape subterane:

Majoritatea se integrează în ariile protejate: Izbucul Galbenei, Izbucul Ponor, Izvorul Ursului, Izbucul Topliţei de Roşia, Izbucul intermitent de la Călugari,etc.

Vegetaţie

Câmpia Banato-Crişană se încadrează în regiunea geobotanică vestică cu 3 subregiuni geomorfologice caracterizate prin ecosisteme de tip balcanic cu specii de cer şi gârniţă precum şi central european format din stejar şi fag.

Regiunea cuprinde o vegetaţie halofilă, acvatică, palustră precum şi asociaţii de luncă similare. Câmpia vestică este dominată de două zone dispuse pe axa N-S, din cauza influenţei Munţilor Carpaţi, respectiv silvostepa în vest unde cea mai mare parte a vegetaţiei cca.40% este ocupată de culturi agricole (grâu, porumb, sfeclă de zahăr, rapiţă, floarea soarelui şi culturi furajere) şi zona pădurilor în est predominant fiind stejarul, fagul, gorunul şi coniferele.

În zona de silvostepă vegetaţia se compune din graminee (păiuş, festucă, golomăţ) şi diferite specii perene de trifoliene. Vegetaţia intrazonală şi azonală este reprezentată de vegetaţia de luncă (zăvoaie de plop, salcie, ariniş) acoperite cu un strat de papură, pipirig, rogoz precum şi arealele umede (zona Salonta) cu vegetaţie specifică sărăturilor (iarba porcului) iar în zona Valea lui Mihai o vegetaţie specifică (arenicolă) nisipurilor presărate cu diverse specii de salcâm.

Odată cu creşterea altitudinii până la 600 m, vegetaţia cuprinde etajul stejarului intercalat cu o vegetaţie specifică formată din graminee şi leguminoase formând păşuni şi fâneţe care ocupă aproximativ 4% din suprafaţa judeţului intercalate fiind cu suprafeţe reduse de culturi agricole.

(14)

Între 600-1000 m este instalată zona fagului şi gorunului presărat cu o vegetaţie mai săracă urmată fiind de zona molidului şi brad între 1000-1650 m precum şi de diverse specii de arboret din familia coniferelor.

Zona subalpină cuprinde înălţimile de peste 1650 m în zona Masivelor Bihor şi Vlădeasa, unde datorită altitudinii vegetaţia are o reprezentare săracă (ţepoşică, păiuş, pestriţ şi iarba vântului) predominând specii ca brad, molid precum şi diverşi arbuşti de conifere.

Pădurile montane sunt bine dezvoltate în partea superioară a văilor, între altitudinile de 1200 şi 1600 m. În această zonă de vegetaţie predomină molidul (Picea

abies) şi bradul (Abies alba), şi de asemenea se întâlnesc foarte rar laricea (Larix decidua)

şi tisa (Taxus baccata). Ca şi o particularitate a platourilor carstice din Apuseni, ca rezultat al inversiunilor termice, există zone unde etajul coniferelor dispare cu totul fiind înlocuit de păduri de fag (Fagus silvatica) care se învecinează direct cu pajiştile montane.

Limita între pădurile de foioase şi cele de răşinoase se situează între altitudinile de 600-1300 m, în funcţie de relief, substrat şi microclimat, care duc uneori şi la inversiuni de vegetaţie.

Vegetaţia se diferenţiază pe verticală în următoarele zone: pajişti montane, păduri de molid (Picea abies) şi păduri de foioase în care se întâlnesc următoarele specii: fag (Fagus silvatica), carpen (Carpinus betulus), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), ulm de munte (Ulmus montana), frasin (Fraxinus excelsior), cireş sălbatic (Cerasus avium), jugastru (Acer campestre), mesteacăn (Betula verrucosa), scoruş de munte (Sorbus

aucuparia), salcia de munte (Salix caprea), nucul (Juglans regia), etc. Datorită condiţiilor

locale de sol, climă şi topografie, acest cadrul general schiţat prezintă unele modificări, perturbări şi inversiuni.

Numeroase specii de plante valoroase, răspândite pe întreg teritoriu judeţului sunt ocrotite de lege ca: sângele voinicului, laleaua pestriţă, nufărul termal, strugurii ursului, narcisa, adăpostite aproximativ în peste 60 de rezervaţii naturale.

Resurse

Resursele solului le formează întinsele suprafeţe ocupate de păduri (cer, gorun, gârniţă, fag, brad, molid), teren arabil cultivat în special cu cereale păioase (grâu, orz, orzoaică), porumb şi plante tehnice (cartofi, floarea soarelui, rapiţă, sfeclă) păşuni şi fâneţe naturale.

Resursele naturale ale subsolului sunt reprezentate prin izvoare cu ape geotermale (lângă Oradea - Băile Felix şi Băile 1 Mai), mezotermale (Răbăgani si Tămăşeu) şi ape minerale (Tinca şi Stâna de Vale), iar resursele minerale sunt reprezentate de cărbuni, în special lignit (Popeşti, Borumblaca, Vărzari, Suplacu de Barcău, Oşorhei), bauxită (Munţii Pădurea Craiului), nisipuri bituminoase (Derna, Tătăruş), petrol (Suplacu de Barcău), argile refractare (Bălnaca, Şuncuiuş), marmură (Băiţa, Chişcău), bentonită (Vadu Crişului). Nu în ultimul rând trebuiesc amintite metalele rare şi radioactive din zona Ştei.

2.1.2 Arii protejate

Ariile protejate reprezintă zone în care s-au luat măsuri speciale de gestionare care să răspundă cerinţelor de supraveghere, protecţie şi asigurare a valorii ecologice a spaţiului natural. În acest fel ele îşi aduc o contribuţie importantă la conservarea diversităţii biologice şi a resurselor naturale, iar legislaţia de mediu conferă cadru pentru întărirea capacităţii instituţionale în acest domeniu.

(15)

Judeţul Bihor are un număr total de 64 de rezervaţii naturale protejate de importanţa naţională dintre care 26 aflate pe teritoriul Parcului Natural Apuseni, fiind primul judeţ din regiunea NV şi al doilea judeţ din ţară din punctul de vedere al ariilor naturale protejate.

Suprafaţa totală a ariilor naturale protejate însumează 30.867 ha ceea ce reprezintă 4,09% din suprafaţa judeţului, iar din această suprafaţă 30.545 ha aparţin Parcului Natural Munţii Apuseni reprezentând cca. 40,3% din suprafaţa totală a acestuia.

Tabel 2-4: Arii protejate declarate la nivel naţional: 64

Nr crt Ju-det Cod arie Denumirea

ariei naturale protejate

Supr afata (ha) Cate goria IUCN Localizare (localitate) 1 BH 2.142 Pietrele Galbenei 6,300 III g Pietroasa 2 BH 2.143 Piatra Bulzului 1,400 III g Pietroasa 3 BH 2.161 Izbucul Intermitent de la

Călugări

14,40

0 III g Cărpinet 4 BH 2.144 Gheţarul Focul Viu 0,100 III s Pietroasa

5 BH 2.145 Avenul Borţigului 0,100 III s Pietroasa 6 BH 2.146 Avenul Câmpeneasa cu Izbucul Boiu 1,000 III s Ocolul Silvic Vaşcău

7 BH 2.166 Peştera Ciurului Ponor 1,000 III s Roşia 8 BH 2.167 Peştera Ciurului Izbuc 0,100 III s Roşia

9 BH 2.168 Peştera Osoiu 0,100 III s

Com. Varciorog, Sat Fasca 10 BH 2.169 Peştera Urşilor Chişcău 1,000 III s Pietroasa 11 BH 2.170 Peştera Valea Leşului 0,100 III s Com. Bulz,

OS Remeţi 12 BH 2.171 Peştera Vântului 0,100 III s Com. Şuncuiuş 13 BH 2.172 Peştera lui Micula 0,100 III s Pietroasa

14 BH 2.173 Peştera Gălăşeni 0,100 III s Com. Măgeşti, Sat Gălăşeni 15 BH 2.196 Peştera Vacii 0,100 III s Com. Roşia 16 BH 2.197 Peştera Grueţ 0,100 III s Com. Roşia

(16)

17 BH 2.198 Peştera Igriţa 0,100 III s Com. Aştileu 18 BH 2.199 Peştera Farcu 0,100 III s Com. Roşia 19 BH 2.200 Peştera Topliţa 0,100 III s Com.

Dobreşti

20 BH 2.337 Peştera din Piatra

Ponorului 2,000 III s

M-tii Bihor, Valea

Ponorului, DS Cluj

21 BH III.1 Peştera Smeilor de la Onceasa 0,500 III s Budureasa 22 BH 2.141 Groapa Ruginoasa- 20,400 IV g Pietroasa

23 BH 2.193 Pestera Meziad 0,100 IV s

Com. Remetea, Loc. Meziad 24 BH IV.9 Complexul Carstic din Valea Ponorului 168,000 IV s Budureasa

25 BH IV.10.

Sistemul Carstic Peştera Cerbului – Avenul cu Vacă

45,00

0 IV s Budureasa 26 BH 2.146 Varful Buteasa 2,000 IV b Com Budureasa 27 BH 2.147 Molhaşurile din Valea Izbucelor 80,022 IV b Budureasa 28 BH 2.148 Fâneaţa Izvoarelor Crişul Pietros 1,000 IV b Budureasa 29 BH 2.162 Fâneaţa Valea Roşie 4,000 IV b Comuna Paleu

30 BH 2.175 Pădurea cu narcise de la Oşorhei 2,000 IV b

Com.

Oşorhei, Sat Alparea 31 BH 2.176 Vârful Cârligaţi 10,000 IV b Budureasa

32 BH 2.177 Pârâul Peţea 4,000 IV b Com. Sânmartin, Sat Rontău 33 BH 2.178 Dealul Pacău 15,000 IV b Com. Şoimi

34 BH 2.179 Poiana cu narcise de la

Goronişte 1,000 IV b

Comuna Tinca, Loc Gurbediu 35 BH 2.180 Piatra Grăitoare (coasta de S-E a Brăiesei) 5,000 IV b Budureasa 36 BH 2.181 Valea Iadei cu Syringa josichaea 2,000 IV b Com Bulz, Sat Remeţi

(17)

37 BH 2.182 Păşunea cu Corynephorus de la Voievozi 5,000 IV b Com Şimian, loc Şimian 38 BH 2.183 Complexul hidrografic Valea Rece 2,000 IV b Com. Sălacea 39 BH 2.163 Ferice Plai şi Hoancă 1,100 IV m Comuna Bunteşti 40 BH 2.149 Cetăţile Ponorului 14,190 IV m Com. Pietroasa 41 BH 2.150 Valea Galbenei 70,50 0 IV m Com. Pietroasa 42 BH 2.151 Valea Sighiştelului 412,6 00 IV m Com. Pietroasa 43 BH 2.152 Pietrele Boghii 38,400 IV m Com. Pietroasa 44 BH 2.153 Săritoarea Bohodeiului 32,900 IV m Com. Pietroasa 45 BH 2.154 Cetatea Rădesei 20,000 IV m Com. Budureasa 46 BH 2.155 Poiana Florilor 1,000 IV m Com.

Pietroasa 47 BH 2.156 Platoul Carstic Padiş 39,000 IV m Com. Pietroasa

48 BH 2.157 Depresiunea Bălileasa fără supra faţă IV m Com. Pietroasa 49 BH 2.158 Groapa de la Barsa 30,00 0 IV m Com. Pietroasa 50 BH 2.159 Vârful Biserica Moţului 3,000 IV m Com. Pietroasa 51 BH 2.160 Platoul Carstic Lumea Pierdută 39,000 IV m Com. Pietroasa 52 BH 2.165 Defileul Crişului Repede 219,700 IV m Comuna Vadu Crişului

53 BH 2.174 Defileul Crişului Negru la Borz 12,00 0 IV m Comuna Şoimi, Sat Borz 54 BH 2.184 Lacul Cicoş 10,00 0 IV m Com. Săcuieni, Loc. Olosig 55 BH 2.185 Gruiul Pietrii 0,400 IV p Com. Lugaşu de Jos 56 BH 2.186 Calcarele tortoniene de la Miheleu 0,100 IV p Com. Lăzăreni

57 BH 2.187 Locul fosilifer de pe

Dealul Şomleu 5,000 IV p

Com. Sânmartin, Loc. Betfia

(18)

58 BH 2.188 Calcarele tortoniene de la Tăşad 0,400 IV p

Com.

Drăgeşti, Loc. Tăşad

59 BH 2.189 Locul fosilifer din Valea

Lionii-Peştiş 0,010 IV p

Oras Aleşd, Sat Peştiş 60 BH 2.190 Lentila 204 Brusturi Cornet 0,1 IV p Com. Aştileu 61 BH 2.191 Calcarele cu hippuriti din Valea Crişului 0,400 IV p Com. Bratca 62 BH 2.192 Locul fosilifer de la

Corniţel 0,010 IV p

Com. Borod, Sat Corniţel 63 BH 2.194 Colonia de păsări de la

Pădurea Rădvani 3,000 IV z Comuna Cefa 64 BH 2.195 Izvoarele mezotermale Răbăgani 0,500 IV z Comuna Răbăgani

Sursa: Agenţia Judeţeană pentru Protecţia Mediului Bihor.

De asemenea, pe teritoriul judeţului Bihor se găsesc un număr de 13 arii naturale protejate de interes judeţean, care sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Tabel 2-5: Arii naturale protejate declarate la nivel judeţean: 13

Nr

crt Judet

Cod arie

Denumirea

ariei naturale protejate

Supra-faţa (ha) (Legea nr.5/ 2000) Cate goria IUCN Localizare (localitate) 1 BH Rezervaţia de stârci (Ardea cinerea) din pădurea seculară de stejari de la Săcueni (Quercus robur) 7,200 IV z Comuna Săcueni 2 BH Poarta Bihorului fără suprafaţ ă IV g Comuna Nucet, Satul Băiţa

3 BH Percul Dendrologic Sâmbăta 4,600 Comuna Sâmbăta 4 BH Parcul Dendrologic

Batăr 1,400 Comuna Batăr

5 BH Parcul Dendrologic Cadea 1,000 Comuna Săcueni, Localitatea Cadea

6 BH Parcul Dendrologic Valea lui Mihai 0,500 oraşul Valea lui Mihai 7 BH Parcul Dendrologic Balc 17,570 Comuna Balc

(19)

8 BH Parcul Dendrologic Palatul Baroc 2,000 Municipiul Oradea

9 BH Parcul Dendrologic de la Universitatea din Oradea

2,000 Municipiul Oradea 10 BH Parcul Dendrologic Săcueni 1,000 Comuna Săcueni

11 BH Parcul Dendrologic Arpăşel 1,000

Comuna Batăr, Localitatea Arpăşel 12 BH Parcul Dendrologic Cighid 1,500 Comuna Ciumeghiu, Localitatea Ghiorac 13 BH Parcul Dendrologic SCAZ 0,700 Municipiul Oradea

Sursa: Agenţia Judeţeană pentru Protecţia Mediului Bihor.

În ceea ce priveşte reţeaua ecologică europeană „Natura 2000” pe teritoriul judeţului Bihor se află 30 situri:

 24 situri de importanţă comunitară (SCI), care ocupă o suprafaţă de 69.867 ha numai pe teritoriul Jud. Bihor:

- ROSCI0002 Apuseni - ROSCI0008 Betfia - ROSCI0016 Buteasa

- ROSCI0020 Câmpia Careiului - ROSCI0021 Câmpia Ierului - ROSCI0025 Cefa

- ROSCI0042 Codru Moma - ROSCI0049 Crişul Negru

- ROSCI0050 Crişul Repede amonte de Oradea - ROSCI0061 Defileul Crişului Negru

- ROSCI0062 Defileul Crişului Repede-Pădurea Craiului - ROSCI0068 Diosig

- ROSCI0084 Ferice-Plai - ROSCI0098 Lacul Peţea

- ROSCI0104 Lunca Inferioară a Crişului Repede - ROSCI0145 Pădurea de la Alparea

- ROSCI0155 Pădurea Goronişte - ROSCI0185 Păduricea de la Santău - ROSCI0200 Platoul Vaşcău

- ROSCI0220 Săcueni - ROSCI0240 Tăşad

- ROSCI0260 Valea Cepelor - ROSCI0262 Valea Iadei - ROSCI0267 Valea Roşie

(20)

 6 situri de importanţă avifaunistică (SPA), a căror suprafaţă însumează 15.992 ha pe teritoriul jud. Bihor:

- ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru - ROSPA0016 Câmpia Nirului-Valea Ierului

- ROSPA0067 Lunca Barcăului

- ROSPA0081 Munţii Apuseni-Vlădeasa

- ROSPA0097 Pescăria Cefa-Pădurea Rădvani - ROSPA0104 Valea Alceului

În cadrul acestor situri „Natura 2000” au fost identificate 58 habitate naturale de interes comunitar dintre care 16 sunt habitate prioritare, la care se adaugă un număr de 11 habitate de interes naţional care sunt fără corespondenţă „Natura 2000”. Tabel 2-6 : Lista habitatelor de interes comunitar: 58

Nr.

crt. Cod Habitat Suprafaţă % Localizare, Sit Natura 2000 1 1530* Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice 50,0; 20,0 Câmpia Ierului(SCI), Cefa (SCI) 2 2190 Depresiuni umede intradunale 10,0 Câmpia Careiului (SCI), 3 2330 Dune cu Corynephorus şi

Agrostis 7,0 Câmpia Careiului (SCI),

4 2340* Dune Panonice 10,0 Câmpia Careiului (SCI),

5 3130

Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea uniflorae şi/sau Isoëto-Nanojuncetea

11,0 Câmpia Ierului(SCI),

6 3150

Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition

14,0 Câmpia Ierului(SCI),

7 3160 Lacuri distrofice şi iazuri 30,0 Cefa (SCI), 8 31A0* Ape termale din transilvania

acoperite de lotus (dreţe) 90,0 Lacul Peţea Tip:SCI

9 3220 Vegetaţie herbacee de pe malurile râurilor montane 1,0 2,0 Apuseni (SCI), Valea Cepelor Tip:SCI

10 3240

Vegetaţie lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane

1,0 Apuseni (SCI),

11 3260

Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetaţie din Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion

1,0; 0,01; 0,1

Apuseni (SCI),

Câmpia Careiului (SCI), Câmpia Ierului(SCI),

12 3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention

0,1; 7,0

Câmpia Careiului (SCI), Câmpia Ierului(SCI), 13 4030 Tufărişuri uscate europene 0,05 Buteasa SCI

(21)

14 4060 Tufărişuri alpine şi boreale 3,0; 30,0 20,0

Apuseni (SCI),

Valea Cepelor Tip:SCI 15 4070* Tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium 1,0 Valea Cepelor Tip:SCI

16 40A0* Tufărişuri subcontinentale

peri-panonice

6,0 0,1

Câmpia Ierului(SCI), Defileul Crişului Repede - Pădurea Craiului Tip:SCI 17 5130 Formaţiuni de Juniperus communis pe tufărişuri sau

păşuni calcaroase

0,01 Apuseni (SCI),

18 6110*

Comunităţi rupicole calcifile sau pajişti bazifite din Alysso-Sedion albi

0,002;

1,0 Apuseni (SCI), Codru Moma (SCI) 19 6150 Pajişti boreale şi alpine pe

substrat silicios 0,1 Apuseni (SCI),

20 6170 Pajişti calcifile alpine şi subalpine 0,1 Apuseni (SCI), 21 6190 Pajişti panonice de stâncării (Stipo-Festucetalia pallentis) 0,1 Apuseni (SCI),

22 6210* Pajişti uscate seminaturale şi faciesuri cu tufărişuri pe substrat calcaros (Festuco Brometalia)

0,1 Apuseni (SCI), Defileul Crişului Negru SCI,

23 6230* Pajişti montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase

0,01

0,1 Apuseni (SCI), Valea Cepelor Tip:SCI 24 6250* Pajişti panonice pe loess 1,0; 7,0 Betfia (SCI), Câmpia Ierului(SCI), 25 6260* Pajişti panonice şi vest-pontice pe nisipuri 11,0 Câmpia Careiului (SCI),

26 6410 Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae)

0,1; 0,1

Apuseni (SCI),

Câmpia Careiului (SCI),

27 6430

Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin 0,5 1,0; 1,0; 0,5; 1,0; 2,0

Defileul Crişului Repede - Pădurea Craiului Tip:SCI Apuseni (SCI),

Buteasa (SCI),

Câmpia Careiului (SCI), Câmpia Ierului(SCI), Cefa (SCI),

28 6510 Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis) 1,0; 1,0; 1,0 5,0 Apuseni (SCI),

Câmpia Careiului (SCI), Cefa (SCI),

Valea Cepelor Tip:SCI

29 6520 Fâneţe montane 2,0

20,0

Defileul Crişului Repede - Pădurea Craiului Tip:SCI Apuseni (SCI),

(22)

31 7120 Turbării degradate capabile de

regenerare naturală 0,01 Apuseni (SCI),

32 7140

Mlaştini turboase de tranziţie şi turbării oscilante (nefixate de

substrat) 2,0

Defileul Crişului Repede - Pădurea Craiului Tip:SCI

33 7150 Comuntăţi depresionare din Rhynchosporion pe substraturi turboase

0,1 Apuseni (SCI),

34 7230 Mlaştini alcaline 0,001 Defileul Crişului Repede - Pădurea Craiului Tip:SCI

35 8110

Grohotişuri silicioase din etajul montan până în cel alpin (Androsacetalia alpinae şi Galeopsietalia ladani)

0,01 10,0

Apuseni (SCI),

Valea Cepelor Tip:SCI

36 8120

Grohotişuri calcaroase şi de şisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin (Thlaspietea rotundifolii)

1,0 Apuseni (SCI),

37 8210 Versanţi stâncoşi cu vegetaţie

chasmofitică pe roci calcaroase

0,01

0,1 Codru Moma (SCI) Apuseni (SCI),

38 8220 Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci silicioase

0,01 15,00 0,01

Codru Moma (SCI), Defileul Crişului Repede - Pădurea Craiului Tip:SCI Apuseni (SCI),

39 8310 Peşteri în care accesul publicului este interzis

20,0 4,2 25,0 2,5

Defileul Crişului Repede - Pădurea Craiului Tip:SCI, Platoul Vaşcău Tip:SCI Apuseni (SCI),

Tăşad Tip:SCI 40 9110 Păduri de fag de tip

Luzulo-Fagetum

5,0 2,2 12,0

Codru Moma (SCI) Apuseni (SCI),

Valea Cepelor Tip:SCI

41 9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum

40,0 34,00 80,0 1,0

Codru Moma (SCI), Defileul Crişului Repede - Pădurea Craiului Tip:SCI Valea Roşie Tip:SCI Apuseni (SCI),

42 9150 Păduri medio-europene de fag

din Cephalanthero-Fagion

2,0 15,00 3,00 2,0

Defileul Crişului Negru (SCI) Platoul Vaşcău Tip:SCI Defileul Crişului Repede - Pădurea Craiului Tip:SCI Apuseni (SCI),

43 9160

Păduri subatlantice şi

medioeuropene de stejar sau stejar cu carpen din Carpinion betuli

1,0 Codru Moma (SCI)

44 9170 Paduri de stejar cu carpen de tip

Galio-Carpinetum

100,0 70,0

Pădurea de la Alparea Tip:SCI,

(23)

45 9180*

Păduri din Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi, grohotişuri şi ravene

0,5 0,2 0,7 1,0

Codru Moma (SCI)

Defileul Crişului Repede - Pădurea Craiului Tip:SCI Defileul Crişului Negru (SCI) Apuseni (SCI),

46 91D0* Turbării cu vegetaţie forestieră 0,05 Apuseni (SCI),

47 91E0*

Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) 0,5 10,0 0,5; 0,2; 0,3; 50,00 20,00

Codru Moma (SCI) Diosig (SCI)

Apuseni (SCI),

Câmpia Careiului (SCI), Câmpia Ierului(SCI), Păduricea de la Santău Tip:SCI

Valea Iadei Tip:SCI

48 91F0

Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)

2,0; 1,0; 7,0; 1,0; 15,0 80,00

Câmpia Careiului (SCI), Câmpia Ierului(SCI), Cefa (SCI),

Diosig (SCI),

Pădurea Goronişte Tip:SCI 49 91H0* Vegetaţie forestieră panonică cu Quercus pubescens 0,01 Defileul Crişului Repede - Pădurea Craiului Tip:SCI 50 91I0* Vegetaţie de silvostepă

eurosiberiană cu Quercus spp. 18,0 Câmpia Careiului (SCI),

51 91M0 Păduri balcano-panonice de cer şi gorun 3,0; 2,0; 8,0

Câmpia Careiului (SCI), Câmpia Ierului(SCI), Defileul Crişului Repede - Pădurea Craiului Tip:SCI 52 91Q0 Păduri relictare de Pinus sylvestris pe substrat calcaros 0,2 Apuseni (SCI),

53 91V0 Păduri dacice de fag

(Symphyto-Fagion) 15,0; 17,0; 5,5 15,00 80,0

Codru Moma (SCI), Defileul Crişului Repede - Pădurea Craiului Tip:SCI; Apuseni (SCI),

Platoul Vaşcău Tip:SCI Valea Iadei Tip:SCI

54 91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen 0,1 Apuseni (SCI),

55 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus

alba 1,5; 5,0; 2,0; 5,0; 5,0; 2,0 2,0

Câmpia Careiului (SCI), Câmpia Ierului(SCI), Diosig (SCI) ,

Crişul Negru (SCI); Crişul Repede amonte de Oradea (SCI),

Lunca Inferioară a Crişului Repede Tip:SCI

Săcueni Tip:SCI 56 9410 Păduri acidofile de Picea abies

din regiunea montana

(Vaccinio-4,0 14,0

Defileul Crişului Repede - Pădurea Craiului Tip:SCI

(24)

Piceetea) 20,0 Valea Cepelor Tip:SCI Apuseni

57 9410

Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana

(Vaccinio-Piceetea) 20,0 Apuseni (SCI),

58 9420 Păduri de Larix decidua şi/sau Pinus cembra din regiunea montană

0,5 Apuseni (SCI),

Sursa: Agenţia Judeţeană pentru Protecţia Mediului Bihor

* Habitate prioritare

Tabel 2-7: Habitate de interes naţional fără corespondenţă Natura 2000: 11

Nr. Cod Habitat Suprafaţă % Localizare, Sit Natura 2000 1 R4413 Tufărişuri sud-carpatice cu Syringa

josikaea 100 ha

Situl Natura 2000 Valea Iadei (mh p. 289)

2 R5421

Co,munităţi saud-est carpatice de izvoare şi pâraie cu Crysosplenium alternifolium şi

Cardamine amara  2 ha

Valea Iadului, Valea Ieduţului, valea

Sebişelului (mh p. 314) 3 *7110 R5101

Turbării sud-est carpatice, mezo-oligotrofe, acide cu Eriophorum vaginatum şi Sphagnum recurvum

Stâna de Vale (mh p.281)

4 R5418 Comunităţi sud-est carpatice fontinale cu Philonotis seriata şi Caltha laeta  30 ha

Munţii Apuseni – Parcul Natural Apuseni:

Vlădeasa, Cetăţile Rădesei (mh p. 311)

5 R6112

Comunităţi montane sud-est carpatice pioniere de grohotişuri mobile sau semifixate cu Thymus comosus, Galium album şi Teucrium montanum

Parcul Natural Apuseni: Valea Sighiştelului (mh p 330)

6 R6113

Comunităţi sud-est carpetice de

grohotişuri fixate cu Parietarias officinalis, Galium lucidum şi Geranium lucidum

Defileul Crişului

Repede, Vadu Crişului, Valea Iadului (mh p 332)

7 R6209 Comunităţi sud-est carpetice pe stânci calcaroase cu Asplenium trichomanes ssp. quadrivalens şi Poa nemorales

Valea Iadului, Vadu Crişului, Sighiştel (mh p 342)

8 R6210

Comunităţi sud-est carpetice pe stânci silicioase cu Asplenium trichimanes ssp. trichomanes şi Poa n emorales

Defileul Crişului

Repede, Valea Iadului, Valea Drăganului, valea Sebişelului (mh p. 343), Defileul Crişului Negru (SCI)

9 R6211

Comunităţi daco-balcanice pe stânci silicioase cu Polypodium vulgare, Ctenidium molluscum şi Hypnum cupressiforme

Defileul Crişului Repede (mh p. 345)

(25)

10 R6221

Comunităţi dacice din fisuri de stânci silicioase cu Polypodium vulgare, Ctenidium molluscum şi Hypnum cupressiforme

Defileul Crişului Repede (mh p. 354)

11 9190

Păduri panonice psamofile de stejar pedunculat (Quercus robur) cu Convallaria majalis

2500 ha

Carei, Valea lui Mihai, Săcueni (nu este trecut în sit Câmpia Careiului) Sursa: Agenţia Judeţeană pentru Protecţia Mediului Bihor

Situaţia privind fauna şi flora sălbatică din habitatele naturale din judeţul Bihor, se prezintă astfel:

 Flora sălbatică:

- Specii de floră sălbatică de interes naţional introduse în baza de date Natura 2000: 267

- Specii de floră sălbatică de interes comunitar introduse în baza de date Natura 2000: 16, dintre care 2 specii prioritare

 Faună sălbatică:

- Specii de păsări de interes naţional validate în cadrul siturilor Natura 2000: 181 specii - Specii de păsări de interes comunitar validate în baza de date în cadrul siturilor Natura 2000: 84 specii

- Specii de mamifere de interes naţional introduse în baza de date Natura 2000: 39 specii

- Specii de mamifere de interes comunitar introduse în baza de date Natura 2000: 16 specii, dintre care 2 specii prioritare

- Specii de amfibieni de interes naţional introduse în baza de date Natura 2000: 14 specii

- Specii de reptile interes naţional introduse în baza de date Natura 2000: 12 specii - Specii amfibieni şi reptile de interes comunitar introduse în baza de date Natura 2000: 6 specii

- Specii de peşti interes naţional introduse în baza de date Natura 2000: 15 specii - Specii de peşti de interes comunitar introduse în baza de date Natura 2000: 15 specii) - Specii de nevertebrate de interes naţional introduse în baza de date Natura 2000: 25 de specii

- Specii de nevertebrate de interes comunitar introduse în baza de date Natura 2000: 17 specii, dintre care 2 prioritare

(26)

2.1.3 Infrastructura

Infrastructura de transport

Reţea de drumuri.

Legătura între localităţile judeţului şi între acestea cu celelalte localităţi din ţară sau din afara graniţelor se realizează prin reţeaua drumurilor rutiere, cale ferată şi serviciile de transport ale aviaţiei-aeroport Oradea.

Lungimea reţelei de drumuri publice cuprinde 2.971 km, determinând o densitate medie a drumurilor în judeţ de 39,4 km/100 km2, superioară densităţii regionale (34 km/100 km2).

Tabel 2-8: Situaţia drumurilor publice din judeţ la 31.12.2006.

Total drumuri, din care: Drumuri Naţionale Drumuri Judeţene şi Comunale Total Moderni- zate Cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere Total Moderni-zate Cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere Total Modernizate Cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere (km) 2971 666 768 460 373 87 2511 293 681

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Bihor.

Din reţeaua totală de drumuri din judeţ 1.434 km sunt drumuri modernizate adică 48,26%, din care drumuri europene 316 km. În următorii ani se preconizează realizarea autostrăzii Transilvania (Borş-Cluj-Braşov) în lungime de 415 km din care 64 km (15,4%) vor traversa judeţul Bihor, pe traseul Borş-Chiribiş-Suplacu de Barcău fapt ce ar constitui un avantaj în ceea ce priveşte dezvoltarea activităţilor productive şi a serviciilor din zona respectivă.

Reţeaua de căi ferate.

Transportul de călători şi mărfuri se face pe 500 km cale ferată, din care 475 km fiind linie normală cu o cale, iar densitatea este de 0,7 km la 1.000 km2; nici unul din traseele feroviare judeţene nu este electrificat. Traficul CF se desfăşoară pe rute paralele cu principalele căi de acces rutier, Oradea fiind nod feroviar.

Transportul aerian.

Aeroportul Oradea este în curs de modernizare în scopul dobândirii statutului de aeroport internaţional, existând chiar unele propuneri pentru schimbarea locaţiei pentru a putea îndeplinii condiţiile necesare. Administrarea aeroportului este în sarcina Consiliului Judeţean Bihor.

(27)

Transportul public.

Este asigurat de autobuze şi microbuze atât în mediul rural cât şi în cel urban, iar în cazul municipiului Oradea transportul călătorilor este asigurat şi de tramvaie.

R. A. Transport local Oradea gestionează transportul de călători cu tramvaiul pe 5 trasee şi transportul de călători cu autobuzul pe 9 trasee.

Lungimea străzilor orăşeneşti din judeţ însumează 766 km din care 499 km sunt străzi modernizate (65%).

Alimentarea cu apă.

Lungimea totală a reţelei de distribuţie a apei potabile, la sfârşitul anului 2006, este de 1547,6 km din care în municipii şi oraşe se află 805,5 km, fiind repartizată în toate cele 10 localităţi urbane şi 61 localităţi rurale (68% din totalul localităţilor rurale)

Rata de conectare reprezentată de numărul de locuinţe care dispun de alimentare cu apă (inclusiv din surse proprii) raportată la numărul total al lociunţelor consemnat la Recesământul Populaţiei şi Locuinţelor din anul 2002, este de 54,53%.

Consumul total de apă potabilă la nivelul anului 2006 a fost de 23.079 mii mc, din care 12.465 mii mc pentru uz casnic, iar consumul mediu pe locuitor reprezentat de consumul total în scopuri casnice măsurat pe reţeaua centralizată raportat la întreaga populaţie a judeţului, a fost de 38,8 mc/loc.

Canalizare.

Reţeaua de canalizare publică din judeţul Bihor cuprinde toate cele 10 municipii şi oraşe şi doar 12 comune, reprezentând doar 13% din totalul localităţilor rurale, la nivelul anului 2006. Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare raportată la acelaşi an a fost de 870,7 km.

Staţii de epurare în mediu urban, se găsesc în 7 localităţi din cele 10 localităţi urbane existente, se face epurare în treaptă mecanică iar în cazul a 5 localităţi urbane există şi treaptă biologică. În cazul mediului rural există staţie de epurare-treaptă mecanică, în 5 comune care au o pondere de 5,5% din totalul comunelor din judeţ. Epurarea în treapta biologică se realizează doar în cazul a două comune din cele cinci care deţin staţii de epurare.

Sisteme de încălzire.

S-a renunţat la încălzirea centralizată prin termoficare în municipiile Beiuş, Marghita, Salonta şi în oraşele Aleşd, Nucet, Ştei, Vaşcău şi Valea lui Mihai.

Se extind lucrările de alimentare cu energie termică în sistem centralizat în municipiile Oradea şi Beiuş, folosind ca agent termic primar apa geotermală.

Tabel 2-9: Tipuri de sisteme de încălzire.

cărbune Lemn şi deşeuri de lemn

gaze

naturale Termoficare (geotermală) CLU Total gosp. din care încălzite cu: Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % 205.122 16.410 8,0 117.161 57,12 12.061 5,28 59.060 28,80 430 0,2

(28)

Totalul de 205.122 gospodării a fost preluat din recesământul populaţiei care s-a făcut în anul 2002, iar repartizarea pe tipuri de agent termic a fost actualizată în decembrie 2006.

Gaze.

Racordarea la sisteme de distribuţie a gazelor naturale s-a făcut în 17 localităţi iar reţeaua de distribuţie în curs de execuţie se realizează în localităţile: Abram, Văşad, Săcuieni, Balc, Satu Barbă, Margine, Derna, Mihai Bravu, Roşiori, Buduslău, Sălacea, municipiile Oradea şi Salonta. Lungimea totală simplă a reţelei de distribuţie a gazelor naturale însumează 363,5 km la sfârşitul anului 2006.

În decembrie 2006 situaţia gospodăriilor care folosesc agent termic gaze naturale, se prezintă astfel:

Tabel 2-10: Racordarea gospodăriilor la gaze naturale.

Total gospodării Nr. gospodării racordate Pondere gospodării racordate (%)

96.578 12.061 12,48

Sursa: Direcţia Tehnică – Consiliul Judeţean Bihor.

2.1.4 Date demografice.

Cu o populaţie de 600.246 locuitori conform Recesământului Populaţiei şi Locuinţelor din anul 2002, reprezentând aproximativ 22% din populaţia regiunii 6 N-V, judeţul Bihor se situează pe locul al doilea, după judeţul Cluj. De asemenea, densitatea populaţiei la nivelul judeţului calculată în anul 2006 este de 79 loc/km2 .

Se remarcă o scădere lentă şi continuă a numărului de locuitori în perioada 2002-2006 astfel că în anul 2002-2006 se înregistrează un număr de locuitori cu 1,4% mai mic faţă de anul 2002, după cum este prezentat în tabel:

Tabel 2-11: Evoluţia populaţiei în judeţ pe medii la 01 iulie

nr.locuitori. Anul

Populaţie

judeţ Bihor 2002 2003 2004 2005 2006 Total din care: 603.146 600.262 596.961 595.685 594.982 în mediu urban 293.396 292.231 300.725 300.514 300.063 în mediu rural 309.747 308.031 296.236 295.171 294.919

(29)

48.64 51.36 48.68 51.32 50.37 49.63 50.45 49.55 50.43 49.57 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 2002 2003 2004 2005 2006 MEDIU RURAL MEDIU URBAN

Figura 2-4: Evoluţia populaţiei în judeţ pe medii la 01 iulie, %.

În judeţul Bihor ponderea populaţiei din mediul urban şi rural este aproximativ egală, mai ales în intevalul 2004-2006.

2.1.5 Aşezări umane.

Structura administrativă şi densitatea populaţiei din judeţul Bihor, în perioada 2002- 2006 se prezintă astfel:

Tabel 2-12: Structura administrativă şi densitatea populaţiei, perioada 2002-2006.

UM 2002 2003 2004 2005 2006 Oraşe şi municipii total, din care: Nr 9 9 10 10 10 Municipii Nr 2 4 4 4 4 Comune Nr 86 91 90 90 90 Sate Nr 435 435 429 429 429 Densitatea populaţiei Loc/km2 80 80 79 79 79

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Bihor.

În judeţul Bihor nu există localităţi izolate definite conform Ordinului Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor Nr.775/2006 privind aprobarea Listei localităţilor care pot depozita deşeurile în depozitele existente ce sunt exceptate de la respectarea unor prevederi ale HG nr.349/2005 privind regimul deşeurilor.

(30)

2.1.6 Dezvoltarea economică.

Principalele surse economice.

Structura şi repartiţia principalelor activităţi economice pe teritoriul judeţului Bihor este în strânsă legătură cu varietatea resurselor naturale, poziţia geografică şi implicit tradiţia în exploatarea acesor resurse.

Numărul total al societăţilor comerciale active pe activităţi CAEN era la sfârşitul anului 2005 de 15.168, din care 26 (0,17%) în industria extractivă, 1.959 (13%) în industria prelucrătoare, 933 (6,1%) în construcţii. Ponderea cea mai mare o au societăţile din domeniul comerţului, în număr de 6.980 (45,4%).

La nivelul judeţului, numărul societăţilor active pe clase de mărime, în funcţie de numărul salariaţilor, la 31.12.2005, se prezintă astfel:

Tabel 2-13: Numărul societăţilor active pe clase de mărime la 31.12.2005.

Număr societăţi Structura în % UNITĂŢI ACTIVE TOTAL,

din care: 15.479 100,0

MICRO 0-9 salariaţi 13.638 88,2

MICI 10-49 salariaţi 1.384 8,9

MIJLOCII 50-249 salariaţi 375 2,5

MARI 250 salariaţi şi peste 62 0,4

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Bihor.

Se poate observa că ponderea în judeţ o deţin IMM-urile (97,1%) din care 88,2% reprezintă microintreprinderi cu un număr mai mic de 9 angajaţi.

Distribuţia forţei de muncă.

Distribuţia forţei de muncă pe activităţi şi sexe, la sfârşitul anului 2006, precum şi ponderea numărului de angajaţi sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Tabel 2-14: Structura forţei de muncă pe activităţi, la 31.12. 2006. ANUL 2006

ACTIVITĂŢI TOTAL Din care FEMEI

%

Efectivul de salariaţi la sfârşitul anului 162.280 82.499 100,0

Agricultură, vânătoare 2.195 722 1,4

Silvicultură, exploatare forestieră, piscicultură 821 85 0,5

Industrie 66.235 35.556 40,8

Construcţii 8.390 561 5,2

(31)

Hoteluri şi restaurante 4.287 3.154 2,7

Transporturi, depozitare 9.423 1.413 5,8

Poştă şi telecomunicaţii 1.562 775 1,0

Activităţi financiare, bancare şi de asigurări 1.785 1.294 1,1 Tranzacţii imobiliare şi alte servicii 6.409 1.573 3,9 Administraţie publică şi apărare, Asistenţă

socială obligatorie

4.680 2.584 2,9

Învăţământ 13.679 8.652 8,4

Sănătate şi asistenţă socială 11.745 8.930 7,2

Celelalte ramuri ale economiei naţionale 2.337 994 1,4

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Bihor.

După cum se observă în industrie este ponderea cea mai mare a numărului de angajaţi (40,8%), urmat de comerţ (17,7%) şi învăţământ (8,4%). Deasemenea, sectoarele cu cele mai multe angajate femei este sănătatea (76%) şi învăţământul (63,2%) dar ca număr de angajate/total ramuri de activitate procentul este sensibil egal cu al bărbaţilor (50,8%).

Şomajul.

Numărul şomerilor şi rata şomajului la nivelul judeţului Bihor a scăzut continuu în perioada 2002-2004, dar în 2005 a avut loc o creştere care s-a menţinut şi în anul 2006:

Tabel 2-15: Numărul şomerilor şi rata şomajului în perioada 2002-2006. UM 2002 2003 2004 2005 2006 Numărul şomerilor Persoane 9.127 7.015 5.819 7.493 7.647

Rata şomajului % 3,2 2,5 2,1 2,7 2,7

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Bihor.

În comparaţie cu situaţia şomajului în regiune, la nivelul anului 2003, în judeţul Bihor s-a înregistrat cea mai mică rată a şomajului (2,5%) faţă de media pe regiune care a fost de 5,4%.

Venitul mediu.

Salariul mediu net pe persoană pe ramurile economiei naţionale, în anul 2006:

Tabel 2-16: Câştigul salarial mediu net /persoană, în anul 2006.

Salariul mediu net (lei/salariat-RON) Ramurile economiei naţionale

2002 2003 2004 2005 2006 TOTAL 319 416 517 629 692 Agricultură, vânătoare 267 397 533 584 563 Silvicultură, exploatare forestieră, piscicultură 325 599 725 699 876

(32)

Industrie 306 396 496 605 624

Construcţii 300 379 494 525 611

Comerţ 271 344 400 531 532

Hoteluri şi restaurante 212 341 386 484 511

Transporturi, depozitare 374 495 605 652 771

Poştă şi telecomunicaţii 635 741 1.038 971 778

Activităţi financiare, bancare şi

de asigurări 804 1.030 1.358 1.716 1.826

Tranzacţii imobiliare şi alte

servicii 335 399 593 583 706

Administraţie publică şi apărare, Asistenţă socială obligatorie

513 707 805 1.137 1.368

Învăţământ 361 483 597 736 979

Sănătate şi asistenţă socială 294 393 487 611 737

Celelalte ramuri ale economiei naţionale

238 367 459 540 644

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Bihor.

Prin comparaţie cu venitul total lunar pe persoană înregistrat în regiune (2.923.709 lei), la nivelul anului 2003, în judeţul Bihor acesta este net superior (416 lei RON) fiind cu 42% mai mare.

Produsul intern brut:

Produsul intern brut total al judeţului în anul 2004 totaliza 7.376.100 lei, reprezentând cca.24% din PIB Regiune. Produsul intern brut pe locuitor, de 12.356 lei în anul 2004, este superior celui calculat la nivelul Regiunii (11.068 lei).

Tabel 2-17: Produsul Intern Brut la nivelul judeţului, în perioada 2000-2004. PIB/an 2000 2001 2002 2003 2004 PIB total

(mii lei –RON) Regiunea 6

9.501,0 13.667,3 18.018,6 24.110,8 30.310,2

PIB total (mii lei-RON )

Judeţul Bihor 2.146,5 3.296,7 4.653,3 6.044,9 7.376,1 PIB pe locuitor (lei-RON)

Regiunea 6 3.331 4.811 6.538 8.784 11.068 PIB pe locuitor (lei-RON)

Judeţul Bihor 3.459 5.321 7.645 10.071 12.356

(33)

Turism.

Frumuseţile naturale, apele termale, monumentele istorice şi de arhitectură repartizate omogen pe teritoriul judeţului îi conferă atractivitate în rândul turiştilor români şi străini.

Efectele curative ale apelor geotermale au înscris în circuitul turistic internaţional staţiunile balneoclimaterice Băile Felix şi Băile 1 Mai, situate în apropierea municipiului Oradea precum şi unele staţiuni montane (Stâna de Vale, Şuncuiuş, Coada Lacului, etc) care şi-au câştigat de asemenea un binemeritat renume internaţional.

Tabel 2-18: Număr de turişti cazaţi, în anul 2006.

Total turişti cazaţi (mii turişti), în anul 2006 212,2

Hoteluri şi Hosteluri 191,5

Hanuri şi moteluri 5,5

Cabane turistice -

Campinguri -

Vile turistice 10,7

Pensiuni urbane 2,1

Pensiuni agroturistice şi rurale 0,9

Tabere de elevi 1,5

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Bihor.

Hoteluri.

În cadrul structurilor de primire turistică în funcţiune ponderea cea mai mare o au hotelurile şi hostelurile respectiv vilele turistice, conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Bihor pentru anul 2006 :

Tabel 2-19: Unităţi şi capacitatea de cazare turistică, în anul 2006. Unităţi de cazare turistică

(număr)

Capacitate de cazare turistică (locuri)

TOTAL, din care: 86 10.552

Hoteluri şi Hosteluri 31 7.549

Hanuri şi moteluri 5 255

Cabane turistice 5 153

Campinguri 8 1.348

Vile turistice 20 259

Referências

Documentos relacionados

LEPORE e MARKS (1971) e MARKS (1993) também obtiveram melhores pesos às quatro e seis semanas em codornas de corte de ambos os sexos com níveis de proteína bruta entre 24 e

Caietul de lucrări practice este oglinda de pregătire a studentului în specialitatea sa. La examenul de încheiere a anului stu- dentul trebuie să-şi susţină la lucrările sale

˝Încă de la început Astra arădeană a luat măsuri privind introducerea limbii române în şcolii,apariţia unor lucrări în limba română şi unificarea

Prin urmare, este necesar ca în cadrul entităŃii publice să existe structuri de control intern , care să sprijine managementului pentru implementarea

puţine ezitări în părăsirea unui loc de muncă pentru altul în care funcţia şi salarizarea sunt superioare, în acelaşi timp, femeile vor renunţa acceptând o

În cazul variantelor experimentale în care seminţele au fost imersate în apă tratată şi evacuată din staţia de neutralizare (V5T9V8T), la şapte zile de

Cultura urbană ca poetică (discurs dar şi acţiune, in-fiinţare in spatiul public) este însă o temă care merită o atenţie specială, mai ales privind modul în

nominalizarea fondurilor de vânătoare care se atribuie unităţilor de învăţământ şi cercetare ştiinţiică în dome- niul cinegetic, precum şi a celor care se constituie ca