CARACTERITICI ŞI MUTAŢII ÎNREGISTRATE ÎN
MEDIUL ECONOMIC ROMÂNESC ŞI INFLUENŢELE
EXERCITATE DE ACESTA ASUPRA FIRMELOR DE
COMERŢ
Georgiana Lavinia Tănăsoiu
Universitatea ,,Constantin Brâncuşi” din Târgu-Jiu, Facultatea de Ştiinţ e Economice şi Gestiunea Afacerilor, Strada Victoriei, nr. 24, georgianatanasoiu@yahoo.com
Abstract
Trade firms operate in a complex economic environment marked by economic crisis and stressed the growing dynamism in terms of intensifying competition. Analysis allows outlining the main factors influencing management approach necessary to increase efficiency and competitiveness offirms’trade.
Keywords: companies trade, exchange rate, deficit, inflation
Ansamblul elementelor care compun viaţ a economică a spaţ iului în care acţ ionează firma determină mediul economic al acesteia (Balaure, 2002). Mediul economic este elementul esenţ ial cu impact semnificativ asupra firmei de comerţ , întrucât influenţ ează decisiv funcţ ionarea şi dezvoltarea ei. El reflectă nivelul de dezvoltare atât pe ansamblu, cât şi la nivelul verigilor componente, se concretizează în piaţ a internă, piaţ a externă şi pârghiile economico-financiare.
Factorii economici reprezintă ,,o categorie relevantă de influenţ e direct observabile …..aceştia acţ ionează pe orice piaţ ă şi în legătură cu orice categorii de consumatori” (Cătoiu I., Teodorescu N., 2004). Politicile economice ale statului influenţ ează masa monetară aflată pe piaţ ă, afectând veniturile clienţ ilor şi ale firmei de comerţ , precum şi capacitatea acestora de a face tranzacţ ii pentru bunurile şi serviciile pe care le doresc. Firmele de comerţ trebuie să urmărească foarte atent evoluţ ia unor elemente ca veniturile, costul vieţ ii, rata dobânzilor, nivelul economiilor sau structura creditelor acordate, elemente care au un impact deosebit, în special asupra firmelor de comerţ ale căror produse se adresează persoanelor cu venituri mari şi celor care sunt sensibili la preţ (Kotler, 1998).
Mărimea cheltuielilor de consum depinde în mare măsură de economii, datorii şi posibilităţ i de creditare.
Evoluţ ia deficitului de cont curent în România reflectă o combinaţ ie a factorilor structurali şi de creştere pe termen lung a şocurilor externe şi a politicilor interne. Concret, deficitul extern este pus pe seama dezvoltării insuficiente a capacităţ ii de producţ ie a economiei naţ ionale comparativ cu creşterea cererii interne; majorării accentuate a cererii determinată de mărirea veniturilor cu mult peste creşterea productivităţ ii muncii şi volumului mare de credite neguvernamentale acordate. Depăşirea pragului convenţ ional de sustenabilitate a deficitului contului curent, în fiecare an evidenţ iazăfaptul că România are deficite de cont curent excesive. Este raţ ional din punct de vedere economic ca aceste deficite să existe, dar nu la aceste dimensiuni.
În ceea ce priveşte deficitul, unii specialişti pledează pentru economisire, alţ ii pentru consum. Inevitabil va scădea consumul privat, însă nu trebuie să scadă şi consumul public, cheltuielile în acest sector trebuie restructurare nu restrânse.
Una dintre sursele de alimentare sau de creare a capitalului, în acest moment, o reprezintă economisirea. Aceasta este privită ca ,,o sursă de a sustrage bani din acest flux”( Dumitriu, 2000), prin economisire se investeşte obligatoriu.
Creşterea economică trebuie să se realizeze prin inovaţ ie (dezvoltarea resurselor umane), prin dezvoltarea resurselor naturale, a resurselor financiare.
Factorii de mediu se oglindesc, direct sau indirect, în situaţ ia pieţ ei (Balaure, 2002). Existenţ a cererii, presupune o anumită putere de cumpărare din partea populaţ iei, care să-i dea gradul necesar de solvabilitate, iar pe de altă parte o anumită ofertă care să-i asigure obiectul (Patriche at al, 1993).
Firmele de comerţ trebuie să acorde atenţ ie tendinţ elor majore ale mărimii veniturilor şi structurii cheltuielilor de consum ale pieţ ei. Analiza în timp a raportului dintre cele două fenomene reliefează apropierea cererii de mărfuri de nivelul trebuinţ elor de consum material al oamenilor, cuprinse în nevoia reală (Florescu and Snak, 1967).
Criza financiară a afectat costul şi disponibilitatea finanţ ării externe Primele de risc pentru ţ ările ECE au crescut semnificativ (stânga), iar percepţ ia agenţ iilor de rating este tot mai pesimistă (dreapta).
Creditarea societăţ ilor bancare în ţ ara noastră s-a concentratcătre IMM-uri şi puternic către companiile din comerţ şi servicii.
Dacă utilizarea noilor tehnologii/echipamente a fost făcută cu eficienţ ă ridicată, atunci apelarea la credite va fi benefică pentru firma de comerţ , în caz contrar, rambursarea creditului sau a ratelor pentru investiţ iile realizate, vor îngreuna situaţ ia financiară a companiei.
În condiţ iile în care se impun măsuri restricţ ioniste în ceea ce priveşte creditul de consum, relaţ iile financiare şi de credit sunt afectate. Creditul de consum esteacel instrument financiar care influenţ ează atât oferta, cât şi cererea de bunuri materiale, ambele concepte influenţ ând rata şomajului, creşterea demografică şi nivelul de trai”(Cişmaş, 2004).
sau pe termen lung, pentru asigurarea nevoilor suplimentare de capital sunt amprentate negativ
Reducerea accesului la credit, în condiţ iile în care cuvântul de ordine îl reprezintă lichiditatea, periclitează şi fluxurile băneşti de încasări şi plăţ i, ţ inând seama că, în bună parte, acestea din urmă în relaţ iile de echivalenţ ă cu furnizorii, clienţ ii, salariaţ ii etc. se întrepătrund cu fluxurile financiare şi de credit. De exemplu, mijloacele băneşti din care se efectuează plăţ ile către furnizori pentru bunurile livrate pot reprezenta credite pe termen scurt, acordate de bancă sau de furnizori, în lipsa unor disponibilităţ i proprii de plată. În mod asemănător, încasarea contravalorii mărfii livrate unui client poate genera o relaţ ie financiară de creanţ ă, dacă acesta nu a plătit marfa imediat cu bani.
Ratele dobânzilor la credite bancare exercită un dublu impact, şi anume asupra disponibilităţ ii consumatorilor de a face achiziţ ii de produse non -primordiale şi asupra posibilităţ ilor firmei de a se finanţ a în vederea unor investiţ ii. Din punct de vedere al consumatorului, o rată mare a dobânzii nu numai că îi limitează cheltuielile curente, dar îl împiedică să facă (alte) împrumuturi, ceea ce înseamnă o reducere pe o spirală din ce în ce mai strânsă a cheltuielilor totale pentru bunuri non-vitale.
În ceea ce priveşte inflaţ ia, după anul 1989 în economia României a fost declanşată o puternică inflaţ ie. Aceasta s-a realizat ,,nu spontan, prin acţ iunea pieţ elor, ci în mod conştient, prin măsurile adoptate de guverne pentru liberalizarea preţ urilor, salariilor şi altor venituri, precum şi a cursului de schimb valutar al leului fără să fi fost asigurate condiţ iile necesare” (Adumitrăcesei, Niculescu, 2000). Mediul economic s-a caracterizat în anii precedenţ i printr-o rată a inflaţ iei ridicată, astfel cifra de afaceri a firmelor de comerţ a fost diminuată, însă în ultimii ani această situaţ ie s-a ameliorat prin reducerea acesteia la o singură cifră, la 9% în anul 2005, sub limita de 8% în anul 2008. Printre determinanţ ii inflaţ iei în trimestrul al III-lea în anul 2008 se numără disiparea şocurilor manifestate anterior pe pieţ ele unor materii prime, detensionarea pieţ ei agroalimentare, trendul pronunţ at descendent al preţ ului petrolului pe piaţ a internaţ ională, scăderea ratei anuale de depreciere a monedei naţ ionale, atenuarea anticipaţ iilor inflaţ ioniste, persistenţ a presiunilor exercitate de majorarea costului unitar cu forţ a de muncă, creşterea preţ urilor externe ale produselor industriale, accentuarea excesului de cerere, ca urmare a ritmurilor alerte de creştere a veniturilor populaţ iei şi creditului acordat sectorului privat. Potrivit Institutului European de Statistică, în anul 2009, România a înregistrat cel mai înalt nivel al inflaţ iei dintre toate statele membre ale Uniunii Europene, aproximativ 4 procente, în timp ce, la nivelul UE27, inflaţ ia a fost de circa 0,5 procente.Şi în anul 2010 România s-a plasat pe primele locuri în ceea ce priveşte inflaţ ia.
inflaţ ioniste, preţ urilor administrate sau de o proiecţ ie mai favorabilă a evoluţ iei preţ ului petrolului pe întregul interval de prognoză. De asemenea, potenţ ialele cauze de abatere a ratei inflaţ iei de la traiectoria proiectată pot consta în riscuri relativ simetrice şi riscuri asimetrice. Riscurile relativ simetrice se pot referi la evoluţ ia preţ ului petrolului pe pieţ ele internaţ ionale (determinată de nivelurile reduse ale stocurilor de petrol şi ale capacităţ ilor de producţ ie ar putea continua să exercite presiuni în sensul creşterii preţ ului petrolului sau de persistenţ a turbulenţ elor financiare internaţ ionale şi decelerarea creşterii economice în ţ ările dezvoltate ar conduce la diminuarea cererii de petrol), la traiectoria preţ urilor administrate, dinamica preţ urilor volatile ale mărfurilor alimentare, evoluţ ia cursului de schimb (volatilitatea monedei naţ ionale se poate accentua în contextul persistenţ ei turbulenţ elor financiare internaţ ionale). Riscurile asimetrice se regăsesc în zona devansării creşterii productivităţ ii muncii de către creşterile salariale, coordonării inadecvate a mix-ului de politici macroeconomice, încetinirii mai rapide a creşterii economice sub impactul crizei financiare globale.
Inflaţ ia pe baza derapajuli preţ urilor, pe termen scurt şi mediu poate reprezenta pentru firma de comerţ un veritabil motor de dezvoltare, pe fondul unei cereri crescătoare, ce poate spori preţ urile de vânzare, fără să afecteze cifra de afaceri, însă pe termen mediu şi lung îşi fac apariţ ia derapajele (de exemplu, erodarea veniturilor angajaţ ilor), iar spirala inflaţ ionistă este ridicată.
Cursul de schimb al monedei naţ ionale este un alt important factor economic, care afectează firma de comerţ .
Fig. nr. 1. Evoluţ ia cursului de schimb al monedei naţ ionale în perioada 1 ianuarie 2005- 23 februarie 2010
Sursa: Prelucrare proprie după Banca Naţ ională a României
Acest indicator este cel mai afectat de lipsa de încredere a investitorilor, datorită efectelor directe pe care le produce asupra inflaţ iei. Deprecierea monedei naţ ionale manifestă efecte asupra tuturor sectoarelor economiei.
Dacă devalorizarea monedei naţ ionale, pe termen scurt, pentruexportatori conduce la o impulsionare a activităţ ii, pentru importatori determină o restrâgere a activităţ ii. Raportarea eficientă la tendinţ ele de evoluţ ie ale mediului extern presupune o cercetare atentă a tuturor componentelor, a interacţ iunii dintre acestea, precum şi a impactului lor asupra pieţ ei şi, evident, asupra activităţ ii firmei.
În ceea ce priveşte distribuţ ia falimentelor în sectorul comercial s-a produs o mutaţ ie şi anume numărul falimentelor în comerţ ul cu amănuntul l-a devansat pe cel al comerţ ului cu ridicata şi distribuţ ia. Principala cauză a numărului mare de falimente în comerţ ul cu amănuntul, cu ridicata şi distribuţ ia o reprezintă concurenţ a exercitată de marile lanţ uri de supermarketuri şi hypermarketuri asupra micilorcomercianţ i. Aceasta nu este o situaţ ie care se manifestă doar în România, conform unui studiu realizat de Coface la nivelul ţ ărilor central şi est europene sectorul comercial ocupa prima poziţ ie în topul falimentelor. Efectele crizei economice sunt în continuare resimţ ite din ce în ce mai puternic în companiile de comerţ , prin scăderea vânzărilor, îngreunarea accesului la finanţ are şi în consecinţ ă prin reducerea considerabilă a lichidităţ ilor.
avut activitate, fapt ce a determinat lichidarea şi radierea acestora. Acest fenomen reduce în ansamblu gradul de risc al acestui sector.
Influenţ ele factorului economic asupra firmei de comerţ diferă în funcţ ie de tipul unităţ ilor comerciale, dar şi în funcţ ie de produse. Supermagazinele şi hipermagazinele rezistă mai bine decât toate tipurile de firme de comerţ .Afacerile micilor comercianţ i dispar şi pot dispărea rapid în faţ a concurenţ ei marilor retaileri, mai ales datorită costurilor strategiilor pe care ar trebui să le abordeze.
Datorită detaşării liderilor pe piaţ a de retail cu electronice şi electrocasnice, a diversificării ofertelor acestora, a extinderii lanţ urilor de magazine, dar şi a încetinirii creşterii pieţ ei, există posibilitatea ca în perioada viitoare să apară cazuri de insolvenţ ă în acest sector.
Pe plan naţ ional, actuala mărime a şomajului influenţ ează diminuarea mărimii produsului intern brut, iar societatea este obligată să suporte costurile şomajului pe baza contribuţ iei la fondul de şomaj, sunt necesare cheltuielile suplimentare datorate susţ inerii acestora. La nivel de individ-familie rata sporită a şomajului se repercutează negativ asupra venitului, indemnizaţ ia de şomaj este mai mică decât salariul şi se înregistrează erodarea economiilor dacă ele există. Persoanele cu buget auster pot reprezenta clienţ i pierduţ i pentru unele firme de comerţ şi piaţ ă de desfacere pentru acelea care comercializează produse de strictă necesitate, la preţ uri corespunzătoare situaţ iei financiare, în consecinţ ă firmele de comerţ înregistrează încasări mai reduse. Existenţ a unui şomaj de lungă durată este şi un mediu propice pentru infracţ iuni, acte de violenţ ă, etc.
Fig. nr. 2. - Determinanţ ii avantajului competitiv al unei ţ ări
Sursa: Raportul Global asupra Competitivităţ ii 2005-2006
În viziunea lui Michael Porter pilonii competitivităţ ii se pot regăsi în ilustraţ ia din fig. nr. 3.
Fig. nr. 3. - Cei 12 piloni ai competitivităţ ii
Sursa: Porter M. E., Schwab K., The Global Competitiveness Report 2008–2009, World
Economic Forum, Geneva, Switzerland, 2008
Nivelul fiscalităţ ii este o altă variantă economică, ce afectează macromediul în care firma de comerţ îşi desfăşoară activitatea. Fiscalitatea ridicată în România diminuează puterea de cumpărare a consumatorilor şi a firmelor de comerţ , iar numărul de taxe antrenează, concomitent alocarea unei perioade de timp mai mari pentru plata acestora.
Fig. nr. 4- Stadiul de dezvoltare al României
Sursă:The Global Competitiveness Report 2008–2009
Potrivit raportului ,,Doing Business 2009” al Băncii Mondiale, România se situează în ceea ce priveşte mediul de afaceri pe un loc favorabil - 47, dar la anumiţ i indicatori (piaţ a muncii, înregistrarea proprietăţ ii şi taxele) se plasează la sfârşitul clasamentului. Bugetele consumatorilor sunt afectate de modificările taxelor prin efectul unor astfel de modificări asupra: preţ urilor după aplicarea taxelor dintre valorile curente şi viitoare ale consumului şi timpului liber; valorii curente a înzestrării totale de resurse; stimulenţ ilor pentru acumularea de capital uman.
Datorită Băncii Naţ ionale a României politica monetară a suplinit politica fiscală şi va trebui să continue cu un compromis între economisire şi presiunile care vin de pe piaţ ă pentru a reduce dobânzile.
eventuale repatrieri anticipate ale capitalurilor străine fructificate în economia românească sau decelerării cererii pentru exporturile româneşti prin reducerea perspectivelor de creştere economică în ţ ările membre ale Uniunii Europene, dar şi temperării dinamicii importurilor (mai ales a celor asociate consumului privat), ca urmare a atenuării cererii interne.
Fiecare economie are faze de creştere şi de declin. În fazele de creştere afacerile prosperă şi se dezvoltă, iar în cele de recesiune îndeosebi firmele noi şi cele mici (firmele de comerţ îmbracă într-o proporţ ie de 90% forma întreprinderilor mici şi mijlocii) sunt afectate substanţ ial, deoarece sunt mult mai sensibile la aceste fluctuaţ ii ale economiei.
Bibliografie
Adumitrăcesei I. D., Niculescu N. G., 2000, Eficientizarea economiei româneşti postsocialiste. De ce? Se poate? Cum?, Editura Economică, Bucureşti; Balaure V., 2002, Marketing, Ediţ ia a II-a revăzută şi adăugită, Editura Uranus, Bucureşti;
Cătoiu I., Teodorescu N., 2004,Comportamentul consumatorului, Ediţ ia a II-a revăzută şi adăugită, Editura Uranus, Bucureşti;
Cişmaş L., 2004, Consumul în teoria economică. O abordare microeconomică şi macroeconomică, Editura Mirton, Timişoara;
Dumitriu C., 2000, Management internaţ ional şi relaţ ii economice internaţ ionale,Editura Polirom, Iaşi;
Florescu C., Snak O., 1967, Cererea de mărfuri a populaţ iei, Editura Ştiinţ ifică, Bucureşti;
Kotler Ph., 1998, Managementul marketingului, Editura Teora, Bucureşti; Patriche D., 1993,Economie Comercială, Editura Institutul Naţ ional Virgil Madgearu, Colecţ ia Comerţ ul Modern, Bucureşti;
Nicolescu O., 1992, Management, Editura Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti;
