ALEX MIHAI STOTNESCU

ALEX MIHAI STOTNESCU

,.SECURITATTA

NU POATE fl REAbILIHIA..

DIALOCUPI CU

CTNERALUL IULIAN

VIAD

2003-2008

tfr r

INTERVIURI DIN ANUL

2OO3

Din Stenogramele primelor intdlniri se va observa

ci

gen. Iulian Vlad ezita sau refuza si

rispundi

la unele intrebiri care confineau devieri de

la un

traseu

al

declaraliilor

cu

care venise pregitit.

Cunoscdnd dinainte tematica, igi ficuse o serie de noti{e cu rispun- suri _9i nu dorea, prudent, si iasd din textul lor.

TEMA: Relatiite romdno-sovietice (4-16 mai2003)

Alex Mihai Stoenescu: Cdt de real a fost conflictul intre Romdnia gi URSS inainte de Gorbaciov,

ci dupi

aceea... lucrurile sunt ceva mai clare? Era vorba de un conflict personal al lui Ceaugescu cu

li-

derii de la Moscova, o chestiune de orgoliu ^sau conflictul se simfea gi in structuri?

Iulian Vlad: Conflictul URSS-RomAnia era major, nu a fost o

joaci de suprafafi.

Dupi

moartea

lui

Stalin, conflictul a escaladat treptat prin rezistenfa lui Dej la coordonarea sovietici destinati in-

cadririi

Rominiei

in

sistemul economic

al

URSS,

adici

partea aceea a relaliilor in care URSS dorea si orienteze, de fapt si limiteze economia rom6neasci dupi necesit{ile URSS. Declangatorul aversi- unii lui Ceauqescu

fali

de sovietici a fost Brejnev. Stilul lui de relalie cu liderii comunigti... igi trata cu dispre{, de sus, subordonalii din

12

^{ALEX MIHAI STOENESCU}

firile

comuniste. Ceaugescu, care era foarte orgolios, a fost cel care a reacfionat violent la acest tratament. El a combinat propriul siu orgoliu cu ideea

ci

_fara lui este

umiliti.

AMS: Este adevirati informafia furnizati de dl profesor Troncoti

ci

^{URSS a} inifiat acfiuni ^{de spionaj pe} teritoriul RomAniei cu sco- pul de a-l lnlocui ^pe Ceaugescu?

IV:

Pe timpul lui Brejnev s-a declangat un val de recrutiri ma- sive

in

Rominia. Au fost vizali minoritari, figani, evrei qi unguri din structuri, apoi gi

romini

cu convingeri marxiste, pe care nafio- nalismul lui Dej sau Ceaugescu

ii

speria, ca abatere de la interna- flonalism. Apoi, erau oportunigtii, indivizi dafi afard

din

funcfii importante pentru incompetenfd sau trecufi la pensie.

AMS: Ca gef al Departamentului Securitifii, in cei doi ani cAt a1i apucat si-l conduce{i, afi ficut o evaluare a penetririlor sovietice?

IV: Au reugit ceva la Armati. ln ^rest, nu au avut prea mare suc- ces. Racolarea sovietici nu a reuqit in Rominia din cAteva motive:

primul era personalitatea lui Ceaugescu. Era tipul de om cu care nu

se puteau infelege.

AMS: Ceaufescu era un marxist convins, daci vrefi: un roman- tic al marxismului, in timp ^ce ei nu mai credeau de mult in teoria marxist-leninisti,

ci

exercitau puterea

politici

interna{ionali in

sine, folosind marxism-leninismul doar ca un mijloc?

IV: Al doilea motiv: Ceaugescu iqi fbcuse o structuri de condu- cere obedienti, care se finea ^de scaune. Este vorba de tipul de oa- meni. in ultimii ani stiteau la pdndi gi agteptau un moment pentru mai tArziu

in

^care

si

^se manifeste la fel,

si intervini plini

de zel intr-o

bitilie

^care

si-i

solidarizeze cu viitorul lider, si-l lingugeasci la fel cum o flceau cu Ceauqescu.

AMS: Cum nu vedeau

posibili

o disparifie a clanului, agadar interesul se orienta spre Nicu.

Alti

solulie nu aveau. Lucrurile s-au precipitat, ddnd peste cap agteptarea lor. Acest

tip

de oameni este fricos, nu se bagi in racol5ri, nu risci.

'SECUKITATEA NU ^POATE FI

REABILITATA'

¹³ IV: Un al treilea motiv: Securitatea nu era infiltr;te, n-a fost pe- netrati ca alte servicii din Est.

AMS: Eu estimez

ci

elementul de coeziune, lupta noastri ca

fari, ^{nu era} internafionalismul proletar,

bitilia

cu capitalismul, ci nafionalismul. Toate relatirile istorice contribuiau la sentimentul

ci

Rominia

a

fost mereu sacrificati, inqelati, agresati,

iar

noi aveam sentimentul

ci apirim

_fara ^de aceste agresiuni. Sentimentul

de parte a unei comunitifi, a unei armate extinse care

lupti

cu im- perialigtii americani

nu

exista

la

noi. Existau intr-adevir suspi- ciunea, frustrarea, orgoliul, toate insuflate

de

Ceauqescu. Rugii considerau Securitatea

romini

slabi ca serviciu secret, pentru cd

nu avea perspectivi.

in

opinia

lot

chiar ^gi in lume Securitatea ac- fiona pe criterii nafionaliste, inguste,

ftri

o finalitate distructivi.

Noi nu voiam

si

distrugem America, aga cum voiau rugii, ci

si

^o folosim pentru ^{a ne} apira.

IV: In

al patrulea

rind:

sub Ceaugescu, Securitatea a distrus structuri KGB, a luat sub control refele, a impiedicat operafii ^so- vietice pe teritoriul nostru. Asta nu ^se

iarti! ln

sfhrqit (al cincilea motiv

-

^{n.a.), oricine se}

uiti

la calitatea oamenilor pe care i-au ra- colat gi folosit sovieticii

-

Brucan, Apostol, nigte dinozauri stali- nigti, Militaru, un carierist ^{feroce gi} dement, alli cAliva generali care au ficut micelul ^{de la} Universitate, Hortopan, Logofbtu, ^{qi apoi au} inventat teroriqtii

:

_{se limuregte}

_firi

alte explicafii asupra dificul- tdfilor pe care le-au avut sovieticii pentru a influenfa cursul ^eve- nimentelor din Rominia condusi ^de Ceaugescu.

AMS:

Firi

intervenfia sovietici din decembrie 1989, aceqti in- clivizi de cea mai joasi spefi nu ^aveau nicio qansi.

IV: Nu in

fafa noastr6,

ci noi ii

gtiam cine sunt,

ci in

fafa populafiei.

AMS: $tia Gorbaciov cine ^este Silviu Brucan?

IV: A

fost informat. $i bineinfeles

ci

a fost informat despre persoanele pe care poate conta URSS

in

Rominia. Nu ajungea la (iorbaciov

-

^personal!

-,

^{adus de serviciul T al KGB,}

frrivize,frt|

14

^ALEX MIHAI STOENESCU

formalitdli.

Noi

am documentat atunci perfect toate miqcirile

lui

Brucan.

AMS: Deci, Ceaugescu gtia de intilnirea Brucan-Gorbaciov?

IV: _$tia de la noi.

AMS: _$i atunci, aversiunea lui Ceaugescu

fali

^de Gorbaciov era justificati qi prin faptul

ci

deja complota in Rominia pentru

inlitu-

rarea lui?

IV:

Antipatia

lui

Ceaugescu, de altfel reciproci din partea

lui

Gorbaciov, era determinati de lucruri mult mai grave. De altfel, Gorbaciov nu s-a sfiit se-i dea semnale. La Bucuregti, in vari ⁽¹⁹⁸⁷

-

n.a.), avusese loc o discufie violenti de o noapte cu Gorbaciov, la vila lui Drighici,

lingi

^a lui.

AMS: Am auzit

ci

a trebuit si intre gdrzile peste ei.

IV:

Eh, nu aga, este o exagerare. Cum si-gi

permiti

aqa ceva?

Dar se auzeacearta. La aeroport se mai intAmplase ceva, Ceauqescu nu l-a insofit la regedin]6, pretextand

ci

,,mai am ^de vizut nigte lu-

criri

de construcfii" la terminalul Otopeni marfr, extinderea con- strucfiei. Apoi lui Gorbaciovi-a dat un ARO argintiu, pe care acesta l- a r efuzat. Erau gicane.

AMS: La Moscova s-au certat in toati regula.

IV: La sosirea la aeroport, sovieticii s-au purtat extrem de ama-

bil

cu Discilescu, ignordndu-l pe Ceaugescu. L-au imbrifigat pe primul ministru. Ceauqescu turba. A fost tratat cu rdceali gi de cei mici dintre rugi, de funcfionarii mirunfi. Ceauqescu a avut atunci o cidere psihici, qtia

ci

nu mai are iegire. La consfhtuire,

tofi

erau noi, mai tineri, ^el iegea in eviden{6 ca bdtrdn, discursul lui, limbajul erau stridente in comparafie cu ce spuneau ceilalli. Toli ceilalli afi-

gau obedienfe fate de Gorbaciov, el era cu fdvni, iritant, ^enervant.

AMS: Am

triit

^mereu sentimentul ci,,Scrisoarea celor 6" a fost inspirati de sovietici gi fbcuti ^pe linia americani, la deruti. Lansati cu sprijin sovietic nu avea nicio gansi, dar aruncatd ca gi cum ar proveni din relafiile arnericane ale lui Brucan era altceva, mult mai solid gi mai bine protejat.

,,SECURITATEA NU POATE FI REABILITATA" 15

IV: Nu

vi

ingela{i. ,,Scrisoarea celor 6" este de inspirafie sovie- tici, prin KGB. Brucan i-a

picilit

^pe americani,

ficindu-i

si creadi

ci

este vorba de nigte personalitifi ale Partidului Comunist care se

revolti. Securitatea a urmdrit de aproape tofi paqii lui Brucan. A fost introdus

fbrl

paqaport in URSS, transportat de KGB direcfia T. La Riceanu a exploatat sentimentele paterne, degi Mircea nu era fiul lui, ci al lui Bernath Andrei. Pe Pirvulescu l-a

picilit;

el cerea ca scrisoarea si fie publicati de IlHumanit|, de ai noqtri, ca din partea comunigtilor

romini

citre comuniqtii francezi. Se opunea la difu- z.area

prin

Europa Liberd. Brucan

I-a picilit

ugor

pentru ci

l){rvulescu era semianalfabet, un leninist abulic. N-a gtiut nicio- tlati ce confine scrisoarea.

AMS: Brucan a povestit in cartea lui cum a fost anchetat.

IV:

Vi

spun eu cum ^a fost anchetat. Brucan era cercetat de la l0 dimineafa

pini

dupi-amiazd., adus gi dus cu maqina. Cafele, api ntinerali... Considera[ie am avut doar pentru Birlideanu, un tip solid, serios, doctrinar. Corneliu Minescu era mai mult imagine, un alcoolic notoriu...

AMS: O chestiune de familie.

Pirinfii

mei i-au cunoscut fami- lia. Erau befivii Ploiegtiului. Pe unul din frafi

il

chema, dacd nu

mi

Irrgel, Leninl. Mituga mea, Anigoara Goruneanu, l-a cules o dati de pc stradi beat mort, cizut intr-un qanf. Dupi chestia asta obignuia

si

I sc culce beat

crili

^{pe pragul} ugii, pentru ci gtia ci acolo sunt oameni r'rrrc nu-l jefuiesc. Prin befii au ajuns s,i in Partidul Comunist,

ci li

^se

exploata viciul.

ii

gtia toati lumea din Ploiegti.

trV: Apostol a cedat repede. De altfel, Apostol a recunoscut in tlctaliu racolarea de citre sovietici gi implicarea lor

in

,,Scrisoarea r'clor 6". De asta

il

urigte Brucan, nu pentru

ci

l-a tridat. A

tridat

nursa reali a acfiunii. Asta era problema.

AMS: Ei puteau fi incadrafi la influenfare?

| ()onfuzie ftcutl de mine cu familia lui Manea Minescu, tot din Ploieqti.

lntre Corneliu Minescu gi Manea Minescu nu existaweun grad de rudenie.

16

^ALEX MIHAI STOENESCU

IV: Intra in

prevederile legii. De altfel, oricine iqi poate ^da seama

ci, in

loc

si-l

impugte, Ceaugescu l-a trimis pe Brucan in Dimiroaia, pentru

ci

in spate erau sovieticii. Riceanu, omul ^ame- ricanilor, ^a ajuns la pugcirie cu condamnare la moarte. Orice om rafional vede diferen{a qi infelege cine a fost

in

spatele ,,Scrisorii celor

6"

^{care, cagi} sfin{ii, au fost

pini

la urmd doar doi. Textul era lucrat in principal de Bdrlideanu. in ce privegte cartea lui Brucan, este o

minciuni ci

l-am anchetat eu,

ci

l-am ameninfat. Nici nu ne-am vdzut.

AMS: Dar cum a fost intdlnirea cu Brucan in momentul in ^care ftcea jocurile in FSN?

IV:

Eram la ,Orizont" cu generalii, cu Gu$l, lucram operativ pentru a gestiona situafia din

fari, fiindci

^{era haos, cind au venit}

Roman, Gelu Voican Voiculescu, apoi Iliescu qi mai tArziu Brucan' A vociferat, dar nu ^de

fafi

cu mine. Spaima lui cAnd m-a vizut nu era

ci

trildez revolufia, ci

ci

e unul printre ei care gtie adevirul' Brucan a fost expresia punerii ^de acord intre americani ^qi ruqi.

AMS: Militaru? Se

afirmi ci

^a fost numit rrr*inistru al

Apiririi

din23 sau24 decembrie.

IV:

N-are nicio importanfi ce se

afirmi. Militaru

^{s-a instalat} inci din 22 decembrie in biroul lui Milea ^{qi a} luat legitura cu amba- sada sovietici. Apoi a inceput si ^dea ordine in dreapta qi in stAnga.

Cine a fost slugarnic, iresponsabil, oportunist l-a ascultat _Pe un ge- neral venit din rezervi, cunoscut ca agent sovietic. Pentru ci fusese prelucrat in

Armati

^cazul lui, se gtia cine e.

AMS: La conducerea MSI.M era generalul Eftimescu. El era in- dreptilit si preia comanda.

IV: S-a pus in ^slujba lui Militaru. Gugi, cind era la CC, mi-a spus despre Eftimescu: ,,Daci ^{scap de aici, pe} ista il ucid cu mAna mea!"

AMS: Vb rog

si

analizali relafia Romdnia-URSS _9i Ceaugescu- Gorbaciov din prisma percepfiei dumneavoastri.

Mi

intereseazi qi ce impresie v-a lisat Gorbaciov.

,,SECURITATEA NU POATE FI REABILITATA" ¹⁷

IV:

^Ceaugescu ne-a ordonat lansarea unei investigafii. Oricum rroi eram cu toate antenele intinse, pentru

ci

era un lider nou ^qi pentru

ci

era diferit de ceila\i.

AMS: A fost ugor de constatat

ci

Gorbaciov construia comisii ^gi institu{ii paralele, reformiste, cu care lucra. El se consulta cu struc- turile existente, cu cele vechi, dar nu le folosea. Acestea aveau im-

;rresia

ci

totul este ca inainte, cd aparatul lucreazi, dar el pregitea pc partea cealalti programul gi

misurile

reformelor sale. Cdnd

( iorbaciov a adus problemele in fala vechilor structuri, acestea fie rru au infeles exact rezultatul, consecinfele, fie au rezistat sau nu au putut face ceea ce

li

se cerea. De aici, prima incercare de miqcare a t'irclrelor. Dupi ce afi observat aceste manevre gi afi trecut Ia artaliza ornului, ce impresie v-a lisat Gorbaciov?

IV: Concluzia pe care o puteam trage la un moment ^{dat era}

ci

( iorbaciov a fost recrutat fie ca agent clasic, fie recrutat in orb.

AMS: Cum a fost posibil!? Care era explicafia Securitifii la un subiect atdt de sensibil?

IV: Gorbaciov nu era un om prost neinstruit. ^Era instruit, inte- ligent, avea experienli

politici,

fusese crescut de partid ^gi apoi de Andropov, fusese un comunist fervent. ^Era imposibil

si

nu-gi dea sciuna de riscurile pe care qi le asumi pentru URSS. Am aflat destul rlc u;or

ci

asupra lui au acfionat serviciile de informalii americane, pcntru

ci

^erau mai previzibile, mai ^agresive, fiind expresia puterii

r irrc le stitea in ^spate. in momentul in ^care Gorbaciov a inceput

si il

primele misuri care duceau clar spre transformarea URSS gi

pri-

lrrrgirea partidului,

diferili

funcfionari americani

l-au

incurajat.

Apoi a inceput

si

primeasci numeroase mesaje pozitive pe liniile

sccrcte. Serviciile britanice insi au acfionat cel mai bine, fiind mult

rruri bine plasate decAt americanii, operdnd cu metode mult mai sti- lirtc, mai bine ascunse, mai subtile pdni

in

apropierea

lui

^gi la el.

Ar'cst gen de informalii imi ^{veneau de la Moscova qi} pe alte canale.

AMS: Ceauqescu era convins

ci

Gorbaciov este spion! A cerut trrvcstigarea inainte si ajungi la aceastl convingere sau dupi?

18

^{ALEX MIHAI STOENESCU}

IV: Dupi.

Ceauqescu avea un simf

in

astfel de chestiuni. Dar pentru a nu se lisa dominat de acest sentiment, ne-a cerut si ^pene-

trim

sistemul de informafii sovietic gi

si

aflim tot ce se poate afla despre Gorbaciov. A fost extrem de greu, dar acliunea ^a demarat.

Nu a putut fi finalizati, cu un rispuns perfect documentat, dar am aflat

ci

^qi alte servicii din

lirile

^comuniste fbceau la fel. in unele

firi

s-au constituit echipe speciale, sec{ii care si lucreze la aceasti misi- une ferit de KGB, sub diferite denumiri.

AMS: Pdni

unde

a{i

^reugit

si

penetrafi?

Daci imi

putefi rispunde...

IV:

Pini lingi

el, in anturajul apropiat.

AMS: Nici

nuvi

intreb mai mult.

IV: Nici nu

vi

pot spune mai mult. Analiza

flcuti

de noi in pri- mivara lui 1989 a ajuns la urmitoarele concluzii: in cazul Gorbaciov

era vorba de renunfarea la principiile cu care fusese crescut caacti- vist de partid, la ideologia pe care se sprijinea intreaga construcfie a statului sovietic. Totul era construit pe ele. Era neobiqnuit, ^era inexplicabil altfel decdt printr-o influenfare puternici din partea adversarului. Deci, este exclus ca Gorbaciov si nu fi in{eles

ci

ceea ce pornegte el duce la pribugirea sistemului.

A

fbcut-o congtient.

Apoi a fbcut-o sistematic.

AMS: Daci infeleg bine, cel pufin la inceput, Securitatea a avut impresia ci lupta pe care o duce Ceaugescu impotriva lui Gorbaciov,

mi

rog, opozifia lui la misurile

lui

Gorbaciov, era un fel de

lupti

indirecti cu americanii, din moment ce

il

credea spion american!

Securitatea privea acest lucru ca pe o penetrare americani lavdrf?

Era, si spunem aga, o viziune tehnici ^asupra situafiei de la Moscova?

IV:

^Ea nu se putea izola de viziunea

politici. A

crede despre Gorbaciov

ci

^a considerat la un moment dat, dintr-o fantezie per- sonali,

ci

sistemul se poate reforma, c5' programul de schimbiri poate fi oprit undeva qi inghefat, ca un ^{fel de} prag al permisivitifii reformei este un nonsens pentru o personalitate ca Gorbaciov. Era intr-adevir un tip romantic, visitor, avea viziuni nerealiste, dar nu

,,SECURITATEA NU POATE FI REABILITATA" 19

cra incongtient. Raisa a fost ingerul lui pizitor, fiinla cea mai apro- piati, dar gi mult mai realistd, cu picioarele pe pimdnt. Probabil

ci

intre ei doi au avut loc cele mai importante disculii asupra soartei URSS, iar ruptura de trecut, ca gi decizia de prdbugire, s-a conturat rnult mai greu la ea. Cred

ci

mai intAi a trebuit s-o convingi ^pe ea.

Am aflat apoi

ci

Gorbaciov era foarte interesat de persoana lui, de irnaginea

publici

gi internafional[. Se aplauda singur

in

timpul propriilor sale cuvdntiri, un ^gest observat de Securitate gi raportat lui Ceauqescu, ca semnificativ pentru personalitatea noului lider de lrr Kremlin. Spunea ceva la tribuni, se aplauda singur, provocdnd gi sala sb-l aplaude. Trebuie si vd imaginali

ci

nu numai noi observam aceste chestiuni. Cine a gtiut cum s6-i cultive slibiciunile a invins.

AMS: Era insi imposibil, din punctul ^{de vedere} al lui Ceaugescu, sir permiti lansarea unei campanii de imagine a

lui

Gorbaciov in Itominia, cum fbcuseri ceilal$

lideri

din lagir. Este un paradox rrici: liderii comunigti propagau imaginea lui Gorbaciov, din obedi- cnfa obignuiti, iar el i-a dat jos atunci cAnd imaginea sa

in firile

l.rglrului a devenit imaginea reformistului.

$tiind ci

,,se place", irrraginea lui Gorbaciov in Romdnia a fost extrem de palidi. Ce mai

t onstatase Securitatea la Gorbaciov?

IV: Portretul era al unui ahtiat dupi putere, intreaga sa carieri liind dedicati oblinerii de funcfii, apoi a funcfiei supreme. Cum a

lrotdrdt

si

renunle

la

ea? Foarte ciudat! Oricum, aparifia

lui

( iorbaciov la conducerea URSS a fost o surprizl, daci nu cumva o pireq;eali a liderilor comuniqti sovietici. in istorie astfel de greqeli se

lrrttmpld ^gi nu trebuie scoase din ^calcul. Apoi a fost prea tArziu

si

Ir rcpare.

AMS: Domnule general, cum

vi

explicafi

ci

aceasti gregeali a ,rtl rrs totugi libertatea?

IV: Eu n-am

si-mi

^reneg convingerile de atunci. Cred

insi ci,

r r.l pufin pentru Rominia gi pentru

romini,

exista

;i

^o

^alti

^cale,

rlilcriti

de ceea ce se intdmpli acestei

firi

^{qi acestui popor in}

^ultimii

l,l ani ⁽²⁰⁰³

-

n.a.). Securitatea, a$a cum era ea, dar pe o legislatie

ALEX MIHAI STOENESCU

modificati, ar fi fost perfect adaptabild unui regim destins, unei de- mocra{ii echilibrate, care nu cidea in anarhie, aga cum s-a intdmplat.

Noi nu discutim acum despre sistemul democratic, ci despre dezas'

trul nalional pe care l-am

triit

in primii ani de dupl evenimentele din decembrie si care nu poate fi reparat nici in doui ^decenii, nici in trei. Ca romAn nu

m[

intereseaz[ decit RomAnia. Putea Gorbaciov

si

se dea peste cap in URSS, nu

mi

interesa. Intervenfia lui in tre- burile Romdniei, chiar ^gi

in

condi$ile

in

care ne conducea un orn serios bolnav, are o singuri consecinfi majori: ^{URSS ne-a} croit din nou destinul Ei nu ne-a lisat si ne hotirAm noi singuri soarta.

AMS:

Poate

ci

alegeam

un

pregedinte

mai prost

decit Ceaugescu, dar era opliunea noastri, nu a lui Gorbaciov. Asta vre{i si spunefi?

IV: Vreau

si

spun

ci

un pregedinte mai prost decdt Ceaugescu nu ar fi avut puterea gi tentafia de a face abuzurile lui. Din societate s-ar fi ridicat elementele de reglaj.

AMS: Domnule general, am studiat cu atenfie felul in ^{care s-au} fbcut schimbirile in ^celelalte

firi

^comuniste 9i am observat un anu- mit patent, o anumiti schemi, daci imi permitefi, prin ^{care au fost} risturnafi fogtii lideri. Lovitura s-a dat cu un membru din Biroul Politic... unul sau mai mul1i, dar

in

principiu un om al

din Biroul Politic al partidului respectiv, susfinut de minigtrii de Interne, al

Apiririi

gi de geful Serviciului secret.

IV:

Toli ^aceqti oameni erau agenfi sovietici sau se aflau sub in- fluenfa unor agenfi sovietici, atit prin faptul

ci

i9i ftcuseri studiile de specialitate in URSS, cAt gi prin faptul

ci

avansarea lor in carieri

fusese

dirijati

in timp. Trebuie

si

infelegem

ci

in

firile

socialiste, cu excepfia Rominiei, nu ^{se numea} un ministru de Interne, un mi- nistru la

Armati

sau la conducerea Serviciului secret

fbri

URSS. Nu-gi permitea niciun lider comunist

si

produci surpri mai ales

dupi

revoltele din Ungaria gi Cehoslovacia. Aceasta realitatea gi trebuie s-o acceptdm in contextul ^{de atunci.}

,,SECURITATEA NU POATE FI REABILITATA' TEMA: Retaliite Romdnieicu Statele Unite

(zt maizoo:)

IV: Una din cele mai mari ^{greqeli, aq} spune strategice, frcute de ()eaugescu _a fost cearta cu americanii, provocarea gi mai ales sfida- rea acestora.

AMS: Renun{area la cla:uzd...

IV: Inclusiv cu renunfareala Clauza nafiunii celei mai favorizate.

In acel moment in care

firile

socialiste se cutremurau zguduite de sovietici, Romdnia ^avea gansa unui tratament special, asemdnitor,

nr.r identic, dar aseminitor cu cel aplicat Poloniei.

AMS: in Polonia pierduserd controlul in fafa Opozifiei...

IV:

Nu, eu vorbesc de nevoia sovieticilor de a ^se consulta cu irrnericanii

in

cazul Rominiei, deoarece relafiile noastre cu ame- ricanii erau foarte avansate.

AMS: Pii, s-au consultat la Malta...

IV: Asta dupd ce Ceaugescu i-a respins brutal.

AMS: Documente analitice sovietice vorbesc despre pericolul Irccerii Rominiei de partea Occidentului,

in

cazul unei explozii 1'opulare. ^E ceva real?

IV: Poate nu aqa, dar ar fi contat. in trecut, americanii interve- rriserd pe canale diplomatice bilaterale cu sovieticii pentru a-l pro-

llja

pe Ceaugescu in urma unor atitudini independente. Au existat

;i

^{atitudini publice.}

AMS: Escala neprevdzuti la Bucuregti a secretarului de stat ad-

;rrrrct american in momentul in care Ceaugescu a refuzat amplasa-

r t'ir rachetelor nucleare sovietice pe teritoriul nostru.

tV:

Exact. Au mai fost gi altele. Gdndifi-vi

ci noi

aveam un

;rvirns substanfial in relafia cu americanii in comparafie cu alte

liri

socialiste.

Dici

n-ar fi fost impulsiv ^gi bolnav, incipifinat, Ceaugescu l)utca negocia intre americani ^gi sovietici soarta Rominiei qi ar

fi

lrst premise pentru o infelegere mai degrabi cu americanii. El s-a 2t