ANDREI MARGA

ANDREI ^MARGA

IUSTIIIA

sl _, .,

UALORItE

-.-.>.t+3.<.-.-

MEIE0RIRI

PnESSpl

Redactarci Viorica Horga

Tebnoredactare _$i copertd: Mariana Rdblncd Corcclj0.tdt Bogdan Pavlusenco

@ 2020. Toate drepturile asupra acestei editii surt rezervate Editudi METEOR PRESS.

Contact:

TeLlfa* 021.222.83.80 E-mail: editura@meteorprcss.ro

Distribulie la:

Tel. I fa* 021.222.83.80 E-mail, aarte@meteorpress.ro www.meteorpress.ro

lsBN 97 8 -97 3 -7 28-7 82 -3

Descrierea CIP este disponibile la Biblioteca Nalionali a Romaniei.

Cuprins

Pnfofa Inlroducere

Valorile in dreptul pozitiv

13 21

)'l

Cad Schmitt _Ei justifla fxri valori

John ^Rawls 9i revenireajustitiei la dreptate Filoso{ia drepnrlui ^la Jiirgen Habermas

1. Constituirea _Si asatupfile he?tului

3. Po litica de lib erativd ¹⁰¹

713 115 134 148 L54 t63 770 777 Partea a II-a: DREPfl.JL ^qI VALORILE

Preqedinpe africand.?

Independenli fhri culturi?

Erorile lui George Soros

La bral cu Mussolini, Hider&Company Justilia ^{gi adevnrul..}

Adev[rul discursiv al drepnrlui...

Demnitatea umani ca principiu...

Viala pd\.atn gi sfera publicd...

Juridismul ^{ca maladie} ajustiliei

794 198

Arons

Mrnel

Partea a IV-a; STATUL ROMAN ACTUAL

Statul roman

-

^incotro?

Trei falsificiri ^{privind statul actual} Confuzii juridice in statul de &ept

Contrafaceri, desffguriri gi aduceri

aminte

...252

Fructele

prostiei...

...-.--.--....260

Partea a V-a: DEMOCRATIZAREA

Prefa[a

Cartea de fa,ti cuprinde stu&i gi articole cu privire la aspecte actuale ale dreptului _9i justiliei

intr-o optici

ce-9i ia argumente

din

aborddri fclurite, reprezentative gi le folosegte pentnr a

limuri

stiri de lucruri din justilia timpului nostru. ScoPuI ei

il

constituie restabilirea

dreptijii

^ca valoare conducitoare

a justiliei gi

conceperea sensului

justiliei

ca promovare a dreptnfi, cu implicaliile respective

in

^situagia

in

care ne

afldm astdzi.

Democralia, dreptul s,i morala sunt, impreuni, prin fo4a lucrurilor,

ln

centrul consideratiilor. Mersul justifiei

in

RomAnia, de fiecare datd avdnd ca reper ceea ce se petrece

in

democraflile ^avansate 9i' ^desigur, lntr-o conceplie elaboratd asupra democrafei, ^se afli in

centd

analizei.

Nici nu se putea aldel din moment ce nici un autor lucid nu are cum

si

gc sustragd contextr:Iui nemijlocit ^al vietii sale.

ln".p * citwa

incursiuni conceptuale, care servesc

la

stabilirea cadnrlui optim pentru examinarea

stirilor

de lucruri din justit'e. _Sunt incursiuni

in

abordarea dreptr.rlui

la

Hegel, care a

et tt

^{o percepgie}

mcreu actuale a scopului general al dreptului, in atacarea democraliei de ctrtre Carl Schmitt, care ne lasi si observim ^ce pericole pindesc continuu dreptul, in restabilirea de cdtre John ^{Rawls a} drepti,tii ca valoare con- ducltoare a &eptului, _9i

in

limcrirea relafei dintre drept,

morali

_9i

democralie ^de cltre Habermas.

Leg &eptul _9i ^{justigia de} valori, in contexfirl unei soci€tifi ^care are

nevoie de drept chibzuit 9i ^de justitie efectiv independenti la

fel

ca organismele de oxigen.

i-i

^{as,r-, la}

^rindul

^meu,

^ci

sistemul de drept nu se poate intemeia pe o valoare sau alta

fhri si trimiti in umbri

celelalte valori sau

ftrI

si ajungi sd limiteze ^acea lzloare, dar s,i cd nicio lege, proceduri sau sentinfi. nu ar trebui si fie

striini

^de valori limurite.

267 269 Declinul califictuilor

Partea a VI-a: FUNCTIONAREAJUSTITIEI

Privatizarea justiflei. O istode elocventi Cultura dreptului...

Sensul justif ei...

299 307 372

Cine apiri ^{statul de drepti}

Justigia in impas Justilia injusti

Statul disciplinar Sofisme ftecvente

Partea a \4I-a:JUSTITIE _$I INTEGRITATE Coruplia _9i temele uitate

Ipocrizia

"corectiru&nii politice"

B i] li.a grof ^e s e I e c t iQ

ii

377 381

Des?re outor

394 398

Valorile in drePtul _Pozitiv

MulEi cetdleni iau legile _9i sistemul de drept gi deciziile justiliei ca pc ccva dat, oarecum indiscutabil, ^care nu ar mai

fi

de examinat. De la dcviza oarecum nofmalt Pentru cetdleanul con$tient' ^,,sA resPectlm lcgilc ceti!ii!", cum cerea, plin de demnitate, ^Socrate, chiar dupi ce su- fbrise o condamnare nedreapti, ^se ajunge, tacit sau explicit,

la

^{a lua}

rccste legi, chiar in formularea 1or uneori confuzl, sau deciziile justiliei, lic ele gi eronate, ca ultimul cuvint ^a1 drepti,tii.

Este, desigur, ceva de salutat atunci cind oamenii resPecti legile _9i rlcciziile justiliei. Numai cd ar

fi

cazul _{ca 9i} legile, dar s,i intelpretarea si rplicarea lor si respecte faptele _9i oamenii!

Aga cum se observi

tot

mai mu1t, mai ales

in liri

^{care mai au de}

lucrat la propria culnrri a dreptrilui, nu ^{se face} distinct'e intre ^mdref,a, lxrtem ^spune sublimul legii _{9i al}

justiliei,

_9i punerea 1or

in

aplicare.

Adesea aceasta

din urml

este neprofesioniste,

lipsiti

de cons,tiinta vtlorilor ^gi mai ales de morall gi, in fapt, blamabiln. Nu avem in aceste c',rzuri de a face cu Justida, ci cu ,justilie

injustf', in

mod frecvent cu ,justifie

politici",

daci nu chiar cu una ,l'ulgarf'.

Pe de altd parte, in

firi

^{cu justit'e} deocamdati confuzi ^s-a

intirit

curentuljustiliarilor ^care cer ,'nearnestec" in treburile justiliei, _{ca 9i} cum ,itrstiliari ^ar

fi

ins,igi ingerii.

in

acest fel s-a gi ajuns pe nesimJite la ceea

cc se cheami astizi ,juridismu1".

Nu mai este vorba de acea conceplie in care prevederile formale ale

Codurilor juridice se

aplici

necondi,tionat de contexte'

Nici

de acea

situalie

in

^care, de

pildi,

atunci cdnd cineva murea de foame _9i fura o bucati de piine, era condamnat in ^numele dreptr:lui de ptoptietaLte. Este vorba de altceva- ^de c7ncePlia, de Ia lnceput rudirnentard, duPd. carc t2t ceea ce este atins de aurajustiliarilzr

arf

^{de neclintit}

_li

de nediscutat.

24 Arnnrr Manea

Spre exemplu, in Rominia ultimilor cincisprezece ani s-a ajuns la

exaltiri, ce

::'ede^zd.

im

nJtitate

civici,

de genul ,,si

nu

^comentem

deciziile justiliei!". Aceasta in vreme ce deciziile justiliei erau de multe ori diletante _9i abuzive!

Apiritorii

unei asemenea raportiri pline de ^supugenie la justiEie invoci, ^{asa cum se} stie, ,,lupta cu coruplia!". Si trecem peste faptul ci in aceasti ,,luptd" ^este vorba de un obiectiv politic, desigur de salutat, dar

nu

de vreo componente ^a

justiliei.

Chiar daci,

in

general vorbind, justitia nu are cum si {ie toleranti. cu coruptia

-

^cu coruplia din societate 9i din propriile rinduri! Numai cd tocmai sub ,,lupta" ^aceasta coruPtia, mare, mijlocie _9i micd, este acum, la orice examinare serioasi, mai mare ca oricdnd in Rominia.

in

plus, au proliferat gi alte maladii ale exaltirii de care vorbeam.

Bun[oari, se combate verbal corupgia, dar nimeni nu se atinge de pa- gubele suferite, chiar 1a fumrri evidente din bunul public, ^{spre a} {i recu- perate. Sunt dovedite ingerinlele serviciilor secrete in justigie, inclusiv pe calea unor protocoale secrete, ca

in

nicio

alti

gari. Capacitatea jus-

tilei

de a

limuri

infiactiuni, cum este, mai nou, comerful cu fiinte uma- ne, este redusi. Nedreptigile, ^ca urmare a tuturor acestor situatii si ^a altora, nu sunt negJijabile.

Nu

este de mirare cd prestigiul

justiliarilor

este scizut _Ptintre cetilenii ^care sunt neyoiti si ^1e suporte deciziile adesea aberante. $i, ^ca alt fapt grditor, niciun stat nu _9i-a lisat cetilenii care au ajuns si incalce legi pe teritoriul Romdniei la

mina,justiliei"

carpatice. Daci a existat o ganse, i-a ^extuas ori s-au extras.

1.

Trebuie mereu accentuat

ci

legi1e, sistemul de drept gi aplicirile

1ui nu vin nicidecum de niciieri. Ele nu sunt in sine, ci sewesc unui scop gi exprimi, asadar, ceva. Ce exprimi, ^este, desigur,

in

disculie.

Si

^ne

oprim la dreptul

pozit; -

^{ansamblul legilor care} functioneazi intr-un

stat la un moment dat.

JUSTIJIA 9i ^VALORITE

Nrr mai are trecere credinla

ci

legile 9i sistemul de drept ^sunt ' rlrrn;iu vointei divine. Legitimarea religioasi ^a dreptului s-a pribugit

rrr , ,,r rtliliile nedreptd.tilor evidente, care nu se mai puteau pune in seama lrrr l)rrrnnczeu, si ca urmare ^a voinlei comunitdtilor ^{moderne de a-gi da}

,

l,

rrrsclc legile.

Nrr mai are trecere nici ideea

ci

legile exprimd, ^ca ansamblu, o

, ,

'r( ⁽ l)lic ^asupra lumii. Legile exprimi, in intreg sau fragmentar, con-

1,r ^r rlrr irr, s au relativizat atdt de mult ^ca urmare a dezvoltdrii spirinrlui

, rrtir',

irrcit

nu mai sunt luate ^ca suPort nici

in

cunoastere 9i nici in

,

lrrlirrrri

de drept. Pe de altd parte, sistemele de drept s-au adaptat tot

rrr,ri rrrtrlt la contexte ^ale

relalilor

de putere, pind la a se subordona

,ri (:,1()Ill.

Mri

nimeni nu mai crede

ci

legile _1in de weo,,naturi" ^a lucrurilor, ,lrrr rrrornentul in care ,,natura lucrurilor" ^s-a dovedit a

fi

greu de gisit.

l ..r lroltc {i ^cel mult plauzibili, dar dovedirea ei nu a reugit pdni. acum.

I \' r lcrrsupra, stiintele moderne arati cd. nu ne putem aPropia de realitate l,rrlr lnumite ,,prealabile", cum sunt, de pildn, condi,tiile de Jimbaj 9i ,rpiuirlura experimentelor.

O

,,naturi" ca atare, adici identificati ^{hrd rrrijlocirca conditiilor procesului de cunoagtere, nu ne este accesibili.

( ) altd rezolvare a intrebirii cu privire la ceea ce exprimi legile este , ,, ,rrsamblul 1or exprimi voinla ^celor care au ajuns la conducerea unui ',rirt siru a unei societdli. Desigur, cind vezi cdt de inflexibil

apiri

^cei

,ir(

controleazi ierarhiile statului solulii eronate (cum ar

fi,

1a noi,

,r:rt:rzi, numirea de _{9efi la} justilie dintre _Persoane mai Pulin calificate, ,lrrr controlabile; efortul de ^a bloca reforma unei

justilii

care nu func-

1 r.r rcazd 1a parametrii dorili; respingerea secliei de abordare a abuzurilor

rrr jrrstifie etc.), po$

fi

inclinat si crezi

ci

legile, justilia in gencral, sttnt vointa celor care conduc la un moment dat. Numai

ci,

cel putin in ,lcrnocratii, este de asumat

ci, in

principiu, legile nu

le

stabilcgtc o po soani si nici un grup, ci o comunitate, prin proceduri

limurite

ale

t lcrnocratiei.

25

Arnnrr Mrncl

Un

rispuns ^1a

indemini

este cd. legile exprimi interesele unor grupuri ^care izbutesc si controleze economia qi statul. Este adevirat

ci

legile favortzeazd inevitabil interesul unora gi mai pulin al altora, de la un moment dat. Numai

ci

rispunsul acesta nu ia

in

seamd pretentia dreptului de a

fi

ceva deasupra intereselor grupurilor si nu permite exa- mindri empirice cu suficientd precizie.

2.

Opinia mea este

ci,

pentru a stabili ce exprimd dreptul pozitiv, putem 1ua ca punct de plecare dreptul modern

-

^a&ci dreptul rezultat din secularizare, din criza metafizicii si din pirisirea opticii naturaliste, ca

si din pirisirea mai noui a

sociologismului

si

economismului.

in

toate acestea dreptul este subordonat.

Or,

draftul

a

dabdndit o autonornie

in

raPort cu

foctorii

^ircvocali .ldinesari. Si e1 a trecut numeroase ,,praguri" ^ale istoriei, incorpord.nd ,,invitarea"

din

experiente mai bune, gi ridicd, pe drept,

pretenli

de valabilitate universali. Dreptul modern este exemplul concludent.

Prin drept modern avem in vedere astizi sistemul de drept ce se

regiseste, in mare, in tdrile care au preluat piese cheie din democratiile englezd, francezd, germani

gi

americani, inclusiv

in girile

Europei Centrale si Rdsiritene de dupn 1990. Este un sistem de dre?t cqracterizat

de luarea persoanei ca ?unct ^de ?lecare si subieX ^de drept, deci de persanalism, cu tat ceea ce acestut implicd: recunoasterea de libertdli

li

dre?turi inalienabile ale ornulu| pluralism politic, alegeri libere, parlamentarism. Este un sistem de drept caracterizat apai ^de formalism,

in

lnleksul cti kgile au ^o farmd, dsfel tncdt se a?licd tuturar cazurilor similare,

;i

^{de legalism, legea apli-}

cdndu-se tuturor acestor cozur| dincolo de persoanele imp/icate.

Sunt de pirere cd trebuie st

lisim

la o parte rispunsurile ^evocate mai sus

-

^de

^la

considerarea dreptului ca expresie a vointei divine, trecand

prin

considerarea

lui

ca expresie a

viziunii

asupra

lumii

sau expresie a naturii lucrurilor,

la

invocarea vointei conducerilor sau a intereselor unor grupuri. Niciunul dintre aceste rispunsuri nu

di

seama

IUSTITIA si VAL0RILE

.rrirr

(lc

concretetea dreptului

in

relagiile

dintre

oameni,

cit _9i

^de

,rrrtrrrrorrlia dreptului.

Nu

^ne rdmdne dec,it sd ne asumdfti cii arirc regle- rrrrtt/trc de drept

;i

arice sistem de dre?t este inttituire, din partea unor ,',t ttrt i orgoniza.,ti aariat _?e scena istariei, ce include raportarea la valori.

Slrrc a face de la inceput intu;i:Jrv1. teza' iar cdteva exemple din ,lrr'lrtrrl pozitiv

al

Rominiei actuale. Buneoari,

in

^Codul muncii ^salr

1 ,,1,,;r 23 din 2003 se prevede: ,,orice Persoani ^este

liberi in

alegcrca

l, ', rrlrri de munci ^{gi a} profesiei, meseriei sau

activitilii

pe care urm(r:rzi

',,r ^{, r} plcsteze". Este evident cA legiuitorul ^{a ales} si extindi ^aria libcrtirlilor

rrr,fivirlrrale la alegerea muncii.

in

Noul Cod ciztit (2011) _se prevede

ci

.,(lr(l)turile

pirintegti

se exerclti nurnai

in

interesul copiilor". Aici

l, liirritorul ^{a consacrat grija}

fali

^de noile generatii.

in

Contractul colectirt ,/r ttrtrtrcti sau Legea 62 din 2071se ^scrie: ,,negocierea colectivi ^la nivel ,lc rrrritirte este obligatorie cu conditia ca unitatea si nu aibi _{mai Pulin}

,

l,

.l I de salariali". Legiuitorul a protejat luarea de decizii cu Participarea ' , l, rr implicali.

I)au qi citeva exemple de valori ^{ce lipsesc} din momentul

in

^care

lrl'scsc reglementirile de drept. De pildn, cum oricine Poate compara ,rrrrirrr,

in

Canstitulia Rom,lniei (1992), ,demnitatea umani",

in

loc

si lir'

prlmati, precum

in

1egi1e fundamentale ale Statelor

Unite

sau ( icnrraniei, printre ,,principiile" statului ^de drept democratic, este pla- ,,rtrr

Il

articole referitoare la ,,valori". Diferenla a fost, aldturi de altele, , i lrlratati ^{copios de procurori cu slabd} pregitire din

DNA,

interesati

si

,,rrtisfirci interese politice, pentru a realiza, incilci.nd flagrant,,demnitatea rrrrrrui", ceea ce un stat de drept nu admite: arestiri filmate in trafic ale ,rrr,rl demnitari cdzutj

in

dizgratje, justilie _la televizor, scurgcri de date

'

r( .onfirmate din dosare, amenintiri ^{cu dosare,} manipuliri ale dosarelor, ,,rrrlucrarea cu serviciile ^secrete in stabilirea sentintelor, distrLtgcrot rc

I ,r r t atiei persoanelor prin giredicuri juridice si mediatice. Cu o con stitt r tic

(

(

ur

fi

acordat o pozife de,,principiu"

-

^deci evident mai Putcrnicit ^si

rrrrri bogatd in obligalii ^de protejare a persoanei umane

-

^{pentru ,,dcm-}

rrirrrtea uman6" gi ar

fi

derivat implicaliile, astfel de practici degradante

27

Arnntr

Mancl

ar

fi

fost mdcar impiedicate. Spun ,,micar impiedicate",

cici,

evident, cind ajung sd decidi oameni nepregitili gi abuzivi,legea singurd nu este

stayili si nu ajunge. Valoarea ,,demnitate umand" este astfel eliminati din societate sau mecar ignorati.

Mai

putem da exemple de valori slibite ca urmare a lecturii

in-

corecte a unor

legi.

Aceeagi Constituyie a Rorndniei este elaborati in orizontul unei republici parlamentare, cu atribute ale pre;edintelui, conceput in general ca factor mediator 1a nivelul statului, usor intdrite textual in comparatie cu Polonia, Ungaria, Cehia sau alte democratii de dupn 1990. Conform Constitutiei, pregedintele, cum se prevede expressis z,erbis, ,desemneazi". ^{Este vorba} de desemnare la ocuparea functiilor de

prim-ministru, _9efi din justigie

-

procurorul general, procurorul sef ^a1 DNA, alti procurori _9efi

-,

^{sefi ai} serviciilor secrete si alti gefi de instirulii de

forti.

Numai

ci,

odati cu accesul

in

funclia de presedinte al unor persoane

{hri

scrupule

fati de

rafinamentele juridice

gi

dispuse la incilcarea legii fundamentale, expresia ,,desemneazi.", care a fost inte- leasi. de

pirintii

ConstituTiei ca numire dupi o proceduri. ce exclude de- cizia unipersonali, a fost conotati tacit drept numire unipersonala.

Nicio

Canstitulie din lume nu poate

fi atit

de detaliate incar

si

impiedice asemenea modificiri ale conotaliei termenilor ei. Pe de altd

prte,

depinde de aameni incatro se duce aplicarea unui articol de lege.

in

Rominia actuali este limpede si un fapt

-

^anume

^ci

^{nefiind vreo}

^alti

ptecizare a desemnirii, aceasta este asumati samavolnic ca numire de

citre o persoani. Valoarea ce consti

in

cultivarea desemndrilor bazate pe multiple voci in cadrul statului este practic trddati.

Valori sunt implicate

-

^fiind respectate sau incilcate

-

9i in aplicdrile dreptului

prin

sentinte

in

tribunale. La.

o

anzlizl. de dosare juridice rezult6, repede constatarea cn, de pildn,

in

Rominia se dau sentinte cu inchisoarea pentru fapte in care in Franla, Germania, Polonia, Ungaria, de exemplu, se dau amenzi

-

^{ceea ce denoti}

^ci

valoarea ,,respect ^a1 persoanei umane" este in suferinti. Se dau sentinte arbitrare in raport cu probatiunea

-

^{ca de exemplu, o} judecitoare se leuda cd nu i-a permis

JUSTITIA Si VALORILE

{

,,rlrrl penal, dar ar

fi

dat unei persoane douizeci de ani de inchisoare,

, rr rL

ll

sine putere

-

^dovadi

^ci

resPectul Persoanei nici nu este cunos-

, rrL N{r se reuseste ducerea la capit ^a unei ^anchete privind traficarea de

l,((

1ir)cre) deqi este unul dintre cele mai grave _9i inumane fenomene din

',, x iclrtea romaneasci actuali, ^ceci _Prefuirea sorlii oamenilor este mici.

lrr

rrrclrisori, delinutul este supus unei

umiliri

otgantzate, deja ^prirr ,,,rrtlitiile

in

care este plasat 9i uitat

- ^probi

^{a unei}

^opinii

^primitivc

,1, r,1'r'c demnitatea umani.

3.

Agadar, articolele ^de lege, legile, sistemul de drept _9i aplicirile lui

,

rlrlirni

valori, iar unde valorile nu sunt prinse in formulirile dreptului

,

l,

rrtr mai ajung destul la realitate in relaliile ^acelei societili. Putem ^da

,, rrrrn de aceasti situalle observind o structurd specifici a legilor.

iniuntrul unei acliuni

-

^de Pilde, o ^dezbatere parlamentari' un ^act ,rrlrrrirristrativ, o sentinti judeci.toreasci, un delict

-

^{deja Hans Kelsen a}

,lit/itts ux act perceptibit

;i

^un sens, acesta din ^urmd

fiind

stabilit tn ^ahd /\o/t,

?rintr-o

reglementare legald. Sensul ^acesta este obiectiY, ^spre ,l, ,,scbire de sensul subiectiv legat de

triirile

persoanei. Pot, de pildn' ca rrrtlivid, sd am in vedere rizbunarea mea pe cineva, dar sensul obiectiv

.'1','r'c rbia arunci cend actiunea mea ^se raPorteaza la drept.

in

^orice .r,tiune se poate distinge actul percePtibil

si

sensul

in raport

^cu rrr,lcmentirile ce au

cipitat

^forga legii.

Putem ^face de acum un pas inainte

in

^a rispunde la intrebarea cu

1,r ivire la ceea ce se exprimi ⁱⁿ lege observdnd

ci

acest sens obicctiv, care .r,tc de fapt cel juridic, conste in promovarea unei valori.

ln

cxcrnplclc ,lrrtc mai sus, legiuitorul ^a promovat valori ^ca

libertltet

pctsoittrt:i ^irr ,rlcgcrea muncii, grija pentru cei

in

formare, resPectiv pirrticipitlcl lx lsoanelor la decizii ^ce le vizeazd'. Vom

gisi

multe valori

in

^clif-critc

l,

(i,

cici legile sunt de fapt, alnturi de regulile moralei, principala ^ftrrmr-r (,rqirnizati. in care se promoveazi Yalorile in societate.

Axonrr Mlnea

Raportarea la valori este ceva imanent, inevitabil

in

propozilile dreptului, chiar

daci

avem

nu

numai ,,valori

poitive" -

^mai

^multi

libertate, grija pentru noile generatii, protejarea proprietAlii qi altele

-,

ci si ,,valori" ^negative

-

oprimarea, tinerea in subordonare, ln

umilinti

si a1te1e. Nu numai atat

-

intemeierea oricirei reglementiri trimite in cele

din

urmi

la o valoare.

fi

intelpretdrile prevederilor legale se fac in lu- mina unei valori. Chiar metodele de interpretare formalizate includ valori. Nu mai vorbim de deciziile juridice, care sunt consecinta legii, a

metodei de interpretare si a interpretirii insesi.

Inversul este adevirat, de asemenea. Nu se Pat ?rcnova

talori

la tcara societdtii JlArd reguli de morald

/

reglementdri de drept. Ordinea de dre?t este defa?t cea care aduce cel tnai energic valarile tn oiala comunitdlilar conoertindu-le

in

reguli de com?ortament sancfionate de

instinyii, aai

'frctu:i _{dc toate,} deforta st.ltului.

Asa stind lucrurile, intrebarea care se

justilici

tot mai mult nu mai

este daci legile si ansamblul lor, propoziliIe dreptului in general se ra- porteazd.la.valor'. intrebarea stringenti este in ce constau aceste valori.

4.

Vreau

si

lErgesc disculia,

in

scopul unei infelegeri mai profunde, aducand

in

discutie,

cit

se poate de succint, rispunsuri de referingi gi comentd.ndu-1e. Revin, agadar, la l/letzsche, cu care tncepe defuPt, in criza conniinteijuridice din tim?ulnzstru, rejlectia asupra a ceea ce exprimii legea-

Este

de

observat

din

capul

locului ci, _{9i dupi} ce a

inceput fructificarea ideilor 1ui despre drept (vezi Peter Goodrich, Mariana Valverde, ed., Nietzsche and Legal Theary,2005), filosoful ^este neglijat de

jurigti.

Explicalia poate

fi

^aceea

ci

Nietzsche pune chestiunile societitii in termenii generali ai cunoasterii, moralei si filoso{iei culturii, de la inceput insuficient specificati pentru drept.

Bundoztd,, in Nasterea tragediei, Nietzsche vede lumea moderni, cu toate prestatiile si institutiile ei, concentrate

in

Socrate gi cei care l-au urmat. De la acegtia vine ,,convingerea ce atribuie stiintei si cunoasterii

JUSTIJIA 9i ^VALORILE

1'tcrcir unui ^panaceu universal 9i consideri ^eroarea ca

riul in

sine"

I I ), _ld A?olla la Fazrr, Ed. Meridiane, Bucuregti, p- ²⁴⁸⁾ ' De aici vine o

,,, rrllrrlir alexandrini, cate are nevoie de o clasi de sclavi; dar,

in

con- r,l.rrrtijle

ei

optimiste ^despre existenti, ea neagd necesitatea acestei , Lr',,; rle aceea, cdnd s-a spulberat efectul formulelor seducitoare ^si

.r r'1, r(i7,iante despre odemnitatea

omului" si

"demnitatea muncii",

.r, r'rrsti culturi este sortiti unei infricogitoare nimiciri" ^{(p. 262).} Drclrtrrl

,

tc cviclent inclus in lumea moderni gi in destinul ^acesteia.

ln

^Faloasele

!

dezavantajele istariei ?entru ztiald (1874)' Nictzscltt:

rrr, lrr,lc dreptul in istoria ^a cirei cultivare

in

exces incepe sir dcbusolczc ',r'rrrl ^si mai ales

si-l

transforme intr-un caFtiY ale evenimentelor, fhri a rrr,ri prrtcr sd fie in relalie cu sinele sdu Profund. El spune

ci,'o

^cantitate

, r, r'sivr-r de istorie face ca omul si inceteze din nou, iar {hrd acea acoperire r ,rrrislolicului el nu ar fi inceput niciodati ^gi nu ar considera si inceapd'

\ l ,t,t Nrrlzen und Nachteil der Histarie

fir

^{das Leben, Diogenes, Ziirich,}

l';lr.l, _{P. 13).} Timpul nostru, continud filosoful, ^este lovit de asemenea , \, (:r, irrr aceasta se poate sesiza in,,privarea ^de claritate, de naturalele a

, ,r r, ,rt i rrportiri la vialf' (p. 35). Unul din rezultatele excesului de istorie, al

r',r,

'r isrrrului, ,privit ^cu totul emPiric-comun' ^este filistinul istorico-estetic .rl ,,lrrrrtici (Bitdung), vech\'':J iste! gi in fel nou flecar (Schudtzer) ^asuPta

.r.rrrrlrri, bisericii gi artei, senzorul Pentru

mii

de sim,tiri, stomac de

',

,.rlur.rt, care nu qtie ce este o foame sau sete propriu-zisi" (p. 99). Iar rntrrlrrtrrl

la

excesul de istorie este cultivarea ,,anistoricului", adicd ^a , rprrr ilirtii de plasare intr-un ,,orizont delimitat", gi a,,supraistoriculrri"

-

,,lr,,r ,r ccea ce se ridici la,,eternitate" 9i,detagare" ^de ceea ce este.

It

Genealogia moraki (7887) Nietzsche discuti dreptul iniuntrul

,,,, ,' rr lci si crede ci a gisit de unde vine ,dreptatea". El o leagi de actiunca ..., lrrvikrr" din ,,resentiment" impotriva nobililor. ,,Cel pugin sir lcPr(:7ir1t(:

,lr( l)rirrcr, dragostea, inlelepciunea, superioritatea

- ^iati

^ambitit a<:cstor

,t

^{ttt,ri tle jas, a acestor bolnavi!}

_$i ^cit

^{de dibaci te face}

^o

^asemcncrl

.rrrrl,itic!...

in

rindurile 1or, deghizali in judecitori, sunt o multime dc

r . r.,l rr rr r irtori ce poarti neincetat in gurd., in gura lor cu buze tuguiate' ^ca pe

Arnnrr Mlncr

un scuipat otrivit, cuvantul dreptate. Fiind mereu gata sd-l azvdrle astpra tuturor celor ce nu par a

fi

nemulgumigi 9i ^care igi urmeazi drumul ^cu inima impicatd" (p. 132). Justilia existenti

in

societatea moderni, in- cluzind, desigur, dreptul, nu ar

fi

deci altceva decit efectul ajungerii la supremalie in ^societate ,,a celor mai de jos", in ordine morali. Solu,tia nu este

decit o

,,risturnare a tuturor valorilof', chiar _,,moartea moralei"

existente, scotind din reprimare ,,vointa de putere".

Desigur, Nietzsche

di

mai cu seami. o critici a dreptului. El invocd originea acestuia

intr-o

resturnare a valorilor care a adus

in fali

^o

morali si o jurisdiclie a supunerii, in 1oc si dea curs unora ale

afirmirii

potenlialului uman.

Iniliatorul

pragmatismului american, Charles S. Peirce,

a

con- siderat,

in

schimb,

ci

sunt trei tipuri

de,,minli

(minds)"

in

^abordarea lumii de citre oameni: cea a businessmanului, care se

uiti

la ceea ce este in jur, obiecte _9i uneori oameni, pentm a face bani; cea a artistului, care

se

uiti la

obiecte

si

persoane

pentm a

crea opere caracterizate de frumusete; si cea a

cercetitodui gtiinffic,

care este impresionat de misterele lumii _9i cauti ^sd identi{ice tiparele ei.

in

optica lui Charles S.

Peirce, capacitatea stabilirii adevdrului _9i capacitatea

inllptuirii

^justifiei

sunt atriburele supreme aJe omului.

Dar ceea ce ne intereseazi cel mai mult aici este faptul

ci in

con- ceplia fondatorului pragmatismului este functional ,principiul social"

-

conform

ciruia

adexdrul

;i

^{justelea se obtin}

?rin

^proceduri constituite istorice{te in cadrul deliberdrii nijlocite de limbd a oanenilor

i

^{sunt ex?ute}

risturilorde eraore. Cultura noastri are acestcaracter funciarde organizare controlati ^de oameni, ce infruntd ca intreg condiliile vielii, dar poate

fi

corectati sau chiar schimbati in noi condilii.

Pe acest fundal filosofic, Charles S. Peirce

a

elogiat ^migcarea intelectuali

prin

care, deja

in

secolul al

XII{ea,

cdnd

in

Europa se

infiripau

zorii

Renagterii, se forma un mod de gindire orientat spre insumarea experientelor si generalizare in forme cdt mai economicoase.

Cheia a fost come4u1, care a atras formularea de legi. ,,Legisla1ia civiln

IUSTI1IA Si VALORILE

l, r',t rrrloptutri in Europa, legea canonici a fost absorbitd; dreptul comun

,r lrr,rt ,r lrrrmi" ^(Charles S. Peirce, Selexed Writings ^(Values in a Unkterse ,'l ⁽ ;hr ttit),1958, p.77). Legik ^ex4rimd exPerienie candensate ale cooperdrii

, t, r r r t r r

l

^{u / odatd cu} conturarea conertului de produse

l\,l,rx Weber a l1rrt

si

lamureascd ceea ce este statul' ce aduce nou ,r,rtrrl rr(xlcrn _9i cum functioneazi ^acesta intr-o optici sociologici rigu r,,,r,,,r, (listanlatd de orice considerente de alte nature (economic:l,

rrr,

'r;rlrr, cstctici, filosofici etc.). Aga ^c

vn

sprne in Politih ak Beruf ⁽¹⁹¹⁹⁾ ' ,,.r.rtrl ^{( stc} lcea comunitate umani. ^care, iniuntn'r1 unui domeniu deter-

nrr,rr

^rrcesta: udomeniul, apa4ine indiciului

-

pretinde monopolul

1,r rr, r ii lizicc legitime pentru sine (cu succes)... [stattrl] ^este singurul izvor

,rl

,lr'lrtrrlLri

la

exercitarea

puterii fizice

(Gezaaltsamkeit)" (Schrften

| :;')

t

te22,2002, p. 513). Statul intreline prin acest ,,monopo1 ^a1 puterii

ti,r,,

^{l, gitime "} ,,do mina,tiz (Herrubaf)" unor oameni asupra ce1o al1i.

StrrlLrl modern ^este, la

rindul

^sdu, spune Max Weber, o ^asociatie

I ,,rz.rtrr

1rc dominatie, care, iniuntrul unui domeniu, ^aplicd puterea fizicn l r r r r,,r I lcgitim ca mijloc de asigurare a dominaliei Doar ctrela dezvoltat '.rt,11rrirr ,,functionarilor ^de profesie", _9i ^a autonomizat-o, 9i categoria

,1,, ,lrticicnilor de profesie", care concureazi pentru _Putere.

in

orice caz, ,,1, rv,,llarea politicii

intr-o

intreprindere' ^care pretinde o pregdtire in lrl,rrr l)cr)tru putere gi metodele ei, asa cum au dezvoltat-o pafiidele

l

^{r, ,,1, r} nc, condi$oneazd acum ^separarea functionarilor publici in dorti ,.rtr'11rlii,

in

niciun caz rigSde, totugi limpede delimitate: funcgionarii

',1'r r i,rlizafi,

pe de o

parte, funclionarii

politici, pe de alti

^parte"

I | ,t,. ''29-530). ^Deasupra lor ^{se afld} ,,politicienii ^de profesie".

Strrtul este legat de caracterul fundamental aI politicii. _,,Pentru noi

, 1,, ,lit ic.ro este asadar:

nizuinli

^{de a} lua parte la putere sau de a influenta rrrrl,rrrlirca puterii, ^fie intre state, fie iniuntrul unui stat, intre gr[Purile ,1, ,,:rrneni

pe

care acesta

le

cuprinde...

Cine

intreprinde

politici

rr,rzrric;te la putere

-

^{fie ca mijloc}

ⁱⁿ

^serviciul altor scopuri, ideale ^sau ,1.,istc,

fie

^*de dragul

ei

insesi": Pentrx

a

degusta sentimentul ^de