DacI animalele ar incerca sd ne vorbeas- cI, probabil ele ar scoate sunete asemindtoare cu cele ale copiilor adolescenfi de la orfelinafiil din ,,U'

Ieromonah SAVATIE BA$TOVOI

invd![turile ^unei

Prostituate b[trine c[tre fiul s[u

handicaPat

ediYia a doua

roman

, ATHtrhr{

^A

1,

ind intri in orfelinatul din ,,L" ^aLtzimai intii un zgomot asemlnHtor cu cel pe care

il

fac gigtele gi

giinile

atunci cind le strigi la mincare. Coridoarele de beton, cu briie verzi, par sI se clatine de Ia zgomo-

tul

pagilor celor ce aleargX spre tine. Aici infelegi cd

vorbirea a fost dEruitd oamenilor doar pentru a comu- nica lucruri inalte; atunci cind oamenilor le e foame, frig sau fric5, ei nu se exprimd prin ^cuvinte. Gitlejurile lor scot sunete asemdnitoare cu cele ale jivinelor: _une- le de cas6, altele sdlbatice, marine sau poate chiar de sub

pimint.

DacI animalele ar incerca sd ne vorbeas- cI, probabil ele ar scoate sunete asemindtoare cu cele ale copiilor adolescenfi de la orfelinafiil din _,,U' ^.

Alergind

din

toate pdrfile, copiii au

umplut

cori- dorul, inconjurindu-md. Prima senzalie a fost cd vor sdri pe mine gi

mI

vor linge, aga cum fac ciinii cind igi

IEROMONAH SAVATTE BA$TOVOT

vdd stdp?nul dupd o

lungi

perioadl de despirgire.

in

fata acesfui spectacol oamenii normali se simt atit de neputincioEi, incit foarte

pulini

dintre ei gdsesc apoi puteri pentru a intra a doua oard intr-un orfelinat. De obicei ei nu se mai intorc. Oamenii normali preferd sd

uite cd orfelinatele exist6. De aceea,

in

orfelinate lu- creazl,mul1i oameni anormali. Ei vind ajutoarele uma- nitare primite de la organizafiile internationale gi

furl

mincarea gi medicamentele copiilor. Totei violeazi fe- tele bolnave sau le corup, amigindu-le cu bomboane, ciorapi, incdl{dminte, aparate de radio chinezesti sau alte

mlrunliguri. Biie{ii

mai

risirifi

pot cigtiga toate aceste bunuri muncind prin gospodirii.

Umbletul

lor

de giEte pare sX vrea

sI

ascundd

in

spatele ondul5rilor povegtile lor triste, impregnate de rusine gi de neputinld. Privindu-te, ei te transformd, vrind-nevrind, intr-unul dintre oamenii aceia mari ca-

re dint menifi sd abszeze de ei intr-o formd sau alta.

,,Nu am nimic gi nu vreau nimic!",

ifi

vine sd zici

in

apHrarea ta. Dar

iti

dai seama cX nu mai ai nici o scd- pare,

ci

nimic nu te mai poate apdra de

privirile

1or, de miinile lor, de mirosul lor, de durerea qi de singu- ritatea

lor

care te invdluie ca o cea!5

pini

te ascun- de cu totul, fdcindu-te pentru o vreme pierdut dintre oameni.

tNvArArun[s uNEr pRosrlTuerr aArniNs cArRE FIUL sAu HANDICAPAT

tn dimineala aceea a fost gdsit mort un bdiat din or- felinat. Acum era intins pe o masd in depozitul pentru alimente. L-au pus acolo pentru cd era un loc mai ferit.

$obolanii i-au mincat nasul ^qi urechile. O jumitate din buza dejos lipsea. Trebuia s6-l inmorminteze ^repede.

Era cald qi se impufea. Apoi gobolanii il rodeau tot mai mult. Probabil aqteptau doctorul. Dar ^{de ce o} fi murit?

Nimeni nu ^gtie. A murit ^{gi gata.} Il chema Nicolae.

ln orfelinat se zicea

ci

mama lui Nicolae

ii

trimitea bani gi lucruri din Italia. Aceastd legendi a inceput sd

circule de cind Nicolae s-a pricopsit cu un radio de buzunar chinezesc. Un radio mic, ^{rogu, cu} baterii. Cel mai greu era sd faci rost de baterii. Dar Nicolae le g5- sea nu qtiu cum. Tot ^{ce avea} mai bun Nicolae ^era acel radio"

Allii

nu aveau nimic. La orfelinat, dacd' ai cev4 eqti cineva, dacd n-ai, nici nu exigti. Nicolae era cineva

datoritl

radioului de buzunar.

Vestea morfii

lui

a stirnit sfadd in juruI radioului.

Cind l-au cdutat in buzunare, radioul nu mai ^era.

Ci

neva

il

^{furase mai} inainte. Dar cine? Instructorul

ii

ali- niase pe

tofi

de-a lungul peretelui, mai

intii

bdielii, apoi fetele, dup6indllime. Toli s-au pregdtit de bdtaie.

$tiau: nimeni nu va recunoagte nimic.

La numirdtoare au iegit lipsd Serioja gi Karlic. Ei petreceau intotdeauna nedespdrfili. Nici nu se putea

IEROMONAH SAVATIE BA9TOVOI

altfel, de vreme ce Karlic se afla

intr-un cirucior

^cu rotile, iar ^Serioja

il

impingea tot timpul. Cei doi gi-au depdgit

propriul

handicap compensind

prin

celdlalt ceea ce le lipsea. Serioja era incet la minte, aproape cd

nu o avea deloc, in schimb Karlic, ^{degi avea} miinile gi

picioarele nedezvoltate, ^avea un caP sclipitor. Grafie capului

siu,

Karlic a reugit sd-l convingd pe ^Serioja

si-l

ducd oriunde ^voiegte, convingere ^care lucra ca o vraj5. Mintea sclipitoare ^a lui Karlic

il

fdcea pe Serioja

si

se simtd puternic. Minciunile pe care Karlic le

nis-

cocea cu o repeziciune uimitoare ^I-au salvat pe Serioja de la multe

bdtii.

Karlic qtia sd facd rost de mincare gi de haine. Avea ceva de vrdjitor

in

^{el. Dacd}

l-ai fi lIsat in cirucior

noaptea intr-o

pidure

^{la o} sutd de kilometri distanfX, dimineafa

il

gXseai la

locullui.

_$i acum toati

blnuia-

la cidea pe Karlic gi pe amicul s5u. Numai ei au pu- tut

si

fure radioul mortului. Gindul ^care

ii

infrigura

pe toli era dacd nu cumva tot ei l-au gi omorit. in ori-

ce caz, indiferent din ce motiv a

murit

Nicolae, Kar- lic qi Serioja i-au furat radioul ^qi acum erau undeva departe.

Probabil au mers mai

intii

^Ia mdnistirea care se

afla la vreo _Eapte-opt kilometri distanld de orfelinat.

Acolo au fdcut rost de baterii sau de bani cu care sd 8

iNvATATunIIp UNEI PRoSTITUATE BATRTNE CATRE FIUL SAU HANDICAPAT

le cumpere.

Apoi

s-au dus peste dealuri, pe la vreo

stini.

^Sau poate stau acum

in

vreun cimp, la

umbri,

mincind mincare de la

ministire

gi ascultind radio.

Karlic a

flcut totul

inadins: gtia cd

nu vor

porni

in

cdutarea

lor. Mai intii

pentru

ci

aveau

un mort

gi

administralia nu gtia ce sd faci cu el. Apoi cd nimeni nu va anunla evadarea lor, pentru cd aga s-ar

fi

aflat de mort gi toat[ furia

autoritifilor

^s-ar fi abdtut peste administralia orfelinatului. ^Acest plan, pus la cale de Karlic, se adeverise, gi el iEi savura pentru a cita oard victoria lHsindu-gi privirea abdtuti sE alunece peste orizont,

in

timp ce Serioja

il

impingea din spate vor- bind tot

timpul

despre radio, despre deqtepticiunea

prietenului siu

Ei despre frumuselea

viefii

care

ii

agteaptd.

-

Si o

si

am qi eu radioul meu?

-

^{tntrebd in cele din} urmd Serioj+ impingind c5ruciorul pe drumul plin de hopuri.

Karlic tHcea. Se auzea numai radioul din mina lui.

-

^{Cind o}

^si-!i

cumperi un radio ^nou, mai frumos, o

si mi-l dai mie pe aista?

-

^{insisti Serioj+} descurajat de ticerea lui Karlic.

O

roati

a ciruciorului scirfiia repetat la fiecare ro- tafie. Probabil agifa ceva. Serioja s-a gindit de atitea ori

si

o ungd, dar uita de fiecare dat[.

IEROMONAH SAVATIE BASTOVOI

-

^{Iar scir,tiie roata asta}

-

^{spuse in cele} din urmd Kar- lic dind radioul mai incet. De cite ori _!i-am spus

si

o ungi?

-

^{O s-o ung...}

*Aqa _cum ungi tu rofile, nu mai vezi radio.

-

^{O s-o ung, am zis...}

-

^{Ca sd}

^merili

radio, trebuie

si

md asculfl. Da' tu nici mdcar o roati nu pofl sd ungi.

-

^{O s-o ung!}

-

^{izbucni Serioja} descurajat qi

birbia

incepu sd-i tremure.

Apoi iar se 15sd tdcere. Roata scirliia

tr

^{tact, ca un}

contrabas

in

miinile unui ldutar beat gi obosit. Karlic

didu

iar radioul mai tare, apoi

il

dddu iardEi mai incet.

-

^{Eu, dacd o sd-mi} cumpdr, n-o sH-mi cumpir radio.

O s6-mi iau un casetofon. La casetofon pui orice mu- zicd vrei. Cumperi casete gi asculfi. La radio is prea multe gtiri. M-am siturat de politicd...

Serioja impingea cdruciorul gi t5cea.

I

se

piru

cd

l-a suplrat pe Karlic qi nu voia

si

iasd gi mai

rIu.

De nervi, el incepu

si impingi

mai repede. Cdruciorul

il

hurduca pe Karlic qi radioul din mina Iui scotea o mu- zicl.cuvaluri. Apoi se ldsi iar liniqte. Doar radioul din mina lui Karlic higiia printre lanurile de griu qi de ma- z\re de pe marginea drumului. Pind la

urml

a tdcut ^gi el

-

^s-au terminat bateriile.

10

iNVATATURILE UNEI PROSTITUATE BATRINE CATRE FIUL SAU HANDICAPAT

-

^Gata!

-

^{zise Karlic nervos. S-au terminat} bateriile...

-

^{O sd-mi} dai mie radioul, cind o

sl-!i

cumperi ca- setofon?

-

^{tr5ncdnea Serioja.}

-

^O

^si-!i

^{dau, numai taci!}

-Da'

^{cind o sd mi-l dai?}

-

Na-ti radioul gi taci!

-

^strig5 Karlic arunclnd radi- oul in lanul cu griu.

Serioja 16si ciruciorul ^gi

siri in

lan.

DupI

ce cdutl putiru gisi aparatul mic gi rogu care ^se infipse cu ante- na in ldrina ^moale.

il

ridice gi

il

duse lq ureche.

-

^{DA-l inapoi!}

-

porunci Karlic intinzind mina. O sd

!i-l ^{dau mai} tirziu.

-

^C?nd?

-

^{intrebd Serioja derutat.}

-

^Parcd !i-am zis: cind o s5-mi cumpdr ^casetofon.

Eu dacd promit ceva, mX [in ^de cuvint...

Serioja ldsd

din

mind aparatul

rivnit

gi se duse

in

spatele cXruciorului. Promisiunea

lui

Karlic

il

umplu de speran!6. Soarele era

la

amiazi, qi

lui

incepu s6-i fie sete. Prinse a impinge mai repede. Linigtea deve- nea apdsitoare

fird

radio. Dar nu mai era mult pind la prima localitate. Acolo vor cumpira baterii ^si vor bea apH. Acolo incepea o

alti

viafd.

Cei doi tovarSgi s-au indepdrtat pe drumul gerpuitor pind s-au pierdut din ^vedere. Pe atunci nimeni nu pu-

tea bdnui cum era sd se intoarcH viafa celor doi amici,

t

IEROMONAH SAVATIE BAgTOVOT

cite destine aveau

si

se impleteascd cu destinut tor gi

cit rdu puteau

si

aduci pe lume un handicapat imo- bilizatintr-un cdrucior cu rotile impins de un altul ca- re mergea tdcut in urma sa, executind orice ordin, fd- rd cirtire.

2

sI

vi invi!

cum se bagd frica in oameni, cum

ii

poli domina ^qi cum

ii

poli face si-!i indepli- neascl orice dorinfi. Pentru asta nu ^e nevoie s5 fii nici putemig nici bogat, nici sI te tragi dintr-un clan ma- fiot. Trebuie doar sd vrei. Acest lucru l-am invdtat de la Karlic.

Vreme de jumdtate de an Karlic a fost cergetor

in

Moscova. A ajuns acolo fugind din orfelinat. Pe atunci perechea

lui

nedesp6rfitd era Badea,

un

adolescent inalt gi osos care era spaima orfelinatutui din

,L".in-

tr-o

zilui

Badea i-a venit ideea sd-lfure pe Karlic gi

si

plece cu el

in

lume pentru a cigtiga bani. Mai

intii

ei au cergit ir:r gara din

Bilfi,

apoi au ajuns la Cerndufi, apoi

in

Odessa; iar de acolo, din tren

in

tren, pind la Moscova. Peste tot Badea se prezenta ca

fiind

fratele lui Karlic. Treaba mergea bine. Banii veneau girld. ln-

13

IEROMONAH SAVATIE BAS.TOVOI

tr-o zi Badea

a

zis ^c6. va stringe bani pentru magini,

cd aga vor putea merge mai ugor oriunde ^voiesc- Dar Karlic era sigur cd Badea vrea sd-l abandoneze. iqi va cumpHra maEind gi

il

va arunca in vreo gard sau poate chiar

il

va ucide.

Atunci Karlic _Ei-a trddat prietenul. Cind ^{Badea s-a} dus

dupi

mincare, Karlic gi-a impins cdruciorul pind la schimbdtorii de valuti. Le-azis ^cd le dd douX mii de dolari daci

il

salveazd de amicul sdu.

-

Banii jos gi se face!

- ^a

^zis

^unul

dintre bignifari, rizind ironic citre prietenul siu.

- ^tntii

^{rezolvali problema, pe} urmd banii.

-

^{Ce inseamnd}

^s[

rezolvdm problema?

-

^pufni

ⁱⁿ

ris celdlalt bignilar. Te scdpdm de ista, dar mai depar- te te descurci.

-

^{Aga nu merge. imi dafi un om cu} care sd fac bani.

- Aici zona eocupatd. Noi nu ne bdgim. Business-ul nostru e altul

-

a zisbiEnilarul ^{cu lehamite.}

-

Atunci vindefi-md ^pe mine celor care lin ^zona.

-

Ti.am ^zis ci nu ne amestecdm. Nu vrem probleme.

-

^{Doud mii de dolari.}

-

^Car5-te de-aici cu dolarii tdi.

-

^Nu md credeli?

-

Cari-te, am zis, ca

si

nu te arunc sub tren cu tot cu cHrucior.

L4

htvArArunrlp UNEI pRosrlTuers sArntNs cArRE FIUL sAu Hal..lorcepar

-

^Bine

-

^zise Karlic trdgindu-gi ciruciorul mai la o parte. Banii Sint la tovar[Eu1 meu. Cind o se se apro- pie de mine, eu o se incep sn !ip. Voi ^{o sd-mi} sdrili

in

ajutor. O sd-i rdsucili miinile gi o

si-i

luafi banii. Banii sint in siry intr-o pungd de plastic.

Ce s-a

intimplat

cu Badea

dupi

aceea

nu

gtie ni- meni. Karlic a ajuns

sI

cerseascd intr-o stafie de me- trou

in

Moscova.

Aici

el a

invifat

cd un cergetor es- te mai scump decit o prostituatd. Tofi banii mergeau la stdpin, dar asta nu conta pentru Karlic. Marea

lui

satisfaclie era sd se simti protejat. Cu timpul el a ince- put sd se

simti

puternic gi chiar sd inspire fricd. Avea o pldcere nebund sd sperie copiii gi

bitrinii.

A impinzit

gara gi piala de legende despre cruzi- mea stdpinului sdu, despre

rifuieli intre

cersetori, despre faptul cd

ele

cel mai cotat gi cel mai bine pld- tit. Atunci cind unul dintre

vinzitorii

de fructe a fost gdsit

in

canalizare cu ochii scogi qi cu testiculele tiiate, Karlic s-a ldudat cI el a comandat omorul. Toat5 piala vorbea despre faptul cI vinzdtorul glsit mutilat s-a le- gat de Karlic.

Dupi

aceea eroul nostru se apropia de tarabe gi lua ce voia. Nimeni nu-i mai stdtea impotri- vd. Un nor de fricd gi mi15

il

invdluia pe Karlic qi oa- menii

ii

aruncau bani in poali ca vrdjifi.

Dar lucrurile nu au stat aga de la inceput.

15