ANPREW CtXM ENTS

Andrew Clements (n. ry49,la ^Camden, in New Jersey) - ^{scriitor, editor}

gi profesor. Primele sale crea;ii au fost texte pentru cAntece. Apoi a lucrat la mai multe edituri, unde s-a ocupat de ci4i pentru copii.

Primul sdu roman, Povestea frindelului, ^{a avut qn succes imens,} fiind apreciat in toate statele americane gi onorat cu saisprezece premii, printre care Premiul Christopher. C54ile sale sunt traduse in numeroase limbi.

Andrew Clements este tatdl a patru copii, care l-au inspirat adesea in

scrierea textelor.

Brian Selznick (n. 1966, in New Jersey) - ilustrator american. in zoo8, a primit prestigioasa Medalie Caldecott pentru cartea Invenfia lui Hugo Cabret, pe care a semnat-o atdt ca autor, cAt gi ca ilustrator.

ANPREW CtXM ENTS

POVESTEA FRINDETUTUI

Ilustrafii de Brian Selznick Traducere din englezi

de Florentina Hojboti

I

I ^Cuprins

i

l.Nick ""'7

2.DoamnaGranger.. ' " " ^'

^'13

3.intrebarea.. ^"'19

4.Detectivuldecuvinte.. '; ' "" "23

5.

Prezentatea " "29

6. O idee

mireali ^{' ' ' ' '}

^'39

7.

Rizboiul

_Pentru

cuvint ^{' '} '

^'45

S. Mai

puteinic

^{decdt o}

sabie " " "

^'49

9.$ah ""'57

l0.Libertateapresei.... " " ^"65

11. Ediqie speciali! Edigie speciald!

$tire

senzationald!

FtoIJ

tl

91 95 12. Pe calea undelor

13. Pe

val

^.

14.

ln

mintea

lui

Nick

15.

Iar cfutigitorul este. " " "

¹⁰²

Nick

DacS cineva

le-ar

^cere

elevilor

^gi

profesorilor

de la

$coala

Elementari Lincoln si faci trei

liste

-

^cu

^puqtii

rdi, cu pugtii de;tepgi ^gi cu pugtii de

treabi -,

^Nick

^Allen

nu s-ar afla pe niciuna

dintre

ele.

Nick

merita sX fie pe o

listi

^{specialS, doar a}

^lui,

^qi

^tofi

^{gtiau asta.}

Era Nick un copil-problem5? Greu de spus. Un

lucru

e sigur: Nick

Allen

avea o

grimadi

^de

idei

^{gi gtia}

si

^le

foloseasci.

Odat5,

intr-a

treia, Nick se gAndi

sI

transforme clasa domnigoarei Deaver

intr-o

insul5

tropicali.

Ce copil

din

New Hampshire nu ar vrea

si

fie

vari in

februarie? Aqa

ci,

mai intAi

ii

convinse pe

to;i si

faci niqte palmieri

mici

din carton verde gi maro gi

si-i

lipeasci la colgul

fiecirei binci.

Domnigoara Deaver le era profesoari de vreo sase

luni

^gi se

ariti

incAntat5.

-

^{Ce drdguft}

Nickla doud luni

t,

A

doua

zi,

toate fetele aveau

flori

de hArtie

in pir

qi

tofi biiefii purtau

ochelari de soare gi

pilSrii

de plaj5.

Domnigoara Deaver aplaudi gi zise:

-

^{E atAt de}

^plin

^{de culoare!}

A

doua

zi, Nick

a adus o

gurubelni$

gi a reglat

ter- mostatul

clasei la 3o de grade. Toqi

copiii

s-au schim- bat

in pantaloni scurfi

qi

tricouri

pi s-au

descilfat.

Iar cAnd domnigoara Deaver a iegit

pufin din clasi, Nick

a

imprigtiatweo

zece

cini

de nisip alb pe podeaua clasei.

Domnigoara Deaver a

rlmas din

nou

surprinsi,

vizAnd

cAt de creqtivi pot

fi

elevii ei.

Numai

cI

nisipul a ajuns

in

hol, iar

lui

Manny,

ingriji- torul,

nu i s-a

plrut

deloc creativ. $i ^{s-a dus}

hotirdt pAni

la cancelarie.

Directoarea a mers pe urmele dArei de nisip gi, cAnd a ajuns la

capltul

ei, a

vizut-o

pe domnigoara Deaver, stAnd

in fap

clasei pi

aritAndu-le

cAtorva copii cum se

danseazi

hula,

gi apoi, pe

un biiat

cu

pirul

castaniu, dezbricat pAni la brAu, care tocmai

trimitea

o minge de volei peste

fileul ficut

din gase

tricouri

legate

intre

ele.

Excursia clasei a treia in

firile

^{calde a luat brusc sfhrgit.}

Dar asta nu l-a

oprit

pe Nick

si

incerce sX inveseleas-

cI din

nou atmosfera. _$coala Lincoln trebuia scoasi

din

amorfealS din cAnd

in

cAnd, iar Nick era persoana

potri-

viti

pentru aceasti misiune.

Un an mai

t6rziu,

Nick a descoperit ceva fenomenal:

mierla.

intr-o searl

^a

v5zut

la

televizor

o emisiune

in

care mierla cu aripi rogii scotea un sunet ascugit cAnd se

apropia de ea vreun

uliu

sau o

alti

^pasire

periculoasi.

Din cauza modului de propagare a sunetului,

pisirile

de

pradi

nu gtiau din ce

direqie

se aude.

A doua zi, cAnd citeau

in ticere,

^{Nick s-a}

uitat

^{la pro-} fesoari pi a observat ^cX nasul doamnei Avery ^era curbat _9i semina cu ciocul

unui

uliu.

Atunci

^{Nick a scos un} ,,piii"

piligiiat,

ca mierla.

Doamna Avery ^qi-a

ridicat

brusc privirea

din

^{carte qi}

s-a uitat

in

jur. Nu ptia cine ficuse afa, prin urmare a zis ,,$Ftg!"

intregii

clase.

Un

minut

mai tArziu, Nick ^{a scos} acelaqi sunet, dar _9i mai tare. ,,Piiii!" ^{De data asta} cAfiva colegi au chicotit. Dar doamna Avery ^s-a

preficut cI

nu a auzit

nimic

^{gi, peste} aproximativ cincisprezece secunde, ^s-a ridicat ^{qi s-a} dus

in

spatele clasei.

Firi

s5-gi ia

ochii din

^{carte gi}

firi ^si

^se migte deloc, Nick a scos din

tofi rirunchii

cel mai strident _9i mai ener-

vant,,Piiii!"

^posibil.

Doamna Avery a izbucnit.

-

^{Janet Fisk, inceteazS!}

Janet, care

stitea

la

patru rdnduri

de

Nick,

s-a

albit

toat5, apoi s-a inroqit.

-

^{Dar eu n-am}

^ficut

^{nimic... Pe cuvAnt.}

ej

I

l*

Lui

_Janet

ii

tremura vocea, ca gi cum

i-ar fi venit

sd plAng5.

Doamna Avery _Fi-a dat seama cd s-a ingelat gi gi-a cerut scuze.

-

^{Cineva totugi o}

^cauti

cu lumAnarea, a zis doamna Avery semin6nd din ce

in

ce mai

mult

cu un uliu.

Nick

a

continuat

sd citeasci si

nu

a mai scos

niciun

sunet.

Laprinz,

Nick a stat de

vorbi

_{cu Janet.}

ii

^plrea

riu

cX

doamnaAvery o certase. Janet stdtea in acelagi cartier cu Nick qi cAteodati se jucau

impreuni.

Era

buni

^la baseball, iar la fotbal

ii

intrecea pe majoritatea

bliegilor

^gi fetelor din gcoalS.

-

^{Hei, Janet,}

^imi

^pare

^{riu ci}

te-a certat, i-a zis Nick.

E vina mea. Eu ficeam aga.

-

^{Serios? l-a intrebat Janet} miratS. Dar cum de

i

s-a

plrut

doamnei Avery

ci

sunetul venea de la mine?

Aga

cI Nick

i-a povestit despre

mierle, iar lui

_Janet

i s-a

plrut

foarte interesant. Pe

urmi

a incercat

si-l imite

de cAteva ori gi sunetele scoase de ea erau chiar mai

stri-

dente gi mai

pi;igiiate

decAt ale

lui

Nick. A promis

cI

nu va spune

nimic niminui.

in tot restul anului,

cel

pufin

o

dati

pe

siptlminS,

doamna Avery a auzit un ,,piiii"

in timpul

orelor

-

^cAnd

un

piuit

sub;ire, cAnd unul gi mai subgire.

10

I

1

Dar doamna Avery

nu

a

aflat niciodati

^{cine scotea}

sunetul acela gi cu

timpul

a reugit

si-l

ignore. Dar ea

tot

semina cu un uliu.

Pentru Nick, fusese un lung experiment

$iinfific - ^unul

incununat de succes.

$i

ii

plicuse ^gi

lui

Janet Fisk.

Doamna Granger

Totul s-a schimbat

in

clasa a cincea. Era anul

in

care incepeau gimnaziul. Clasa a cincea insemna note de tre- cere.

Firi

pauza de dimineafS. Cu note adevirate,

din

cifre, trecute

in

carnet. Dar, mai presus de toate, clasa a cincea insemna doamna Granger.

Erau cam o

sutl

cincizeci de

copii in

clasa a cincea.

Aveau tapte profesori: doi de mate, doi de gtiinfe, doi de

studii

sociale gi o

singuri

profesoarl de limba englezi.

Doamna Grangerpusese monopol asupra

limbii

engleze

-

gi

i

se dusese vestea.

Doamna Granger locuia

singuri intr-o clsufi cocheti

din zona veche a oragului. Avea o magini veche, albastru deschis, cu care venea

in

fiecare diminea!5 la qcoalS, fie ploaie, fie soare,.zipadi sau lapovi15,

grindinl

sau vAnt.

in

condica ei, al

cirei

inceput se pierdea

in

negura

we-

murilor, nu exista nicio absenli.

Pirul,

alb aproape

in

intregime, era prins sus,

intr-un

fel de cuib, la ceaf5. Spre deosebire de profesoarele mai

l"

tinere, nu venea

niciodati

la gcoali

imbricati in

panta- loni. Avea

doui

costume

(fusti

gi sacou)

-

uniforma gri qi

uniforma albastri -

^{pe care le}

^purta

intotdeauna cu

o cimagi alb5, cu o camee

prinsl

la gAt. Doamna Granger se

numlra printre

acei oameni care nu

transpiri nicio-

dat5. igi didea sacoul jos numai cAnd erau peste treizeci de grade.

Era scundS, ca orice profesor. Puteai sd vezi

in

qcoal5 gi elevi de clasa a cincea mai inalgi decAt ea. Dar doam- na Granger pirea uriaqS. Din cauza ochilor. Erau cenugiu inchis qi, cAnd igi tura privirea la maximum, te

ficea si

te simfi ca un

fir

de praf. Ochii ei puteau la fel de bine

si striluceasci

gi

sI

rAd5, iar

copiii

spuneau

ci

glumele ei erau chiar foarte bune.

insi

nu glumele o

ficuseri

celebri.

Togi erau convingi cd doamna Granger avea vedere cu raze X. Nici prin gAnd

si

nu-1i treaci sI mesteci gumX pe o razl de cincisprezece metri: doamna Granger o si te vad5, o

si

te opreasci gi o si-1i lipeascd guma pe un cartonag galben. Pe urmS o

si;i-l prindi

de

cimaqi

cu un ac de siguranfi gi va trebui

si-l

porfi tot restul zilei.

Dupi

^aceea te duci cu el acas5,

i-l

dai unuia dintre

pirinfi

s5-l sem- neze, gi

i-l

aduci doamnei Granger ziua

urmitoare.

Iar pe doamna Granger

n-o

intereseazi cX nu eqti

in

clasa a cincea, pentru c5, din punctul ei de vedere, mai devre- me sau mai tArziu, o

si fii.

IA I^I

Tofi copiii

de la _$coala

Primari Lincoln

^gtiau

ci

vor ajunge

in

clasa a cincea la un moment ^dat _9i

ci

^doamna

Granger avea

si

le noteze testele de ortografie _9i de

citi-

re si, mai

riu

inc5, testele de vocabular

- ^siptimAn5

^de

sipt5mAn5,

luni

de lun5.

Tuturor profesorilor ^de limba englezi din lume ^{le place} s5-i

puni

pe copii

si

foloseasci dicfionarul: ,,Verificagi-vi ortografia.

Verificafi definilia. Verificafi despirfirea in

silabe."

Doamnei Granger nu doar c5-i plScea

dicfionarul. il

iubea,ba aproape ^c5-l venera.

in

^{fiecare siptXmAni venea}

cu o

listi

^{de treizeci qi cinci de} cuvinte noi, daci ^nu chiar rnai multe.

$i, ^{ca gi} cum n-ar

fi

fost destul de

riu, in

fiecare

dimi-

neafi apirea pe

tabli

,,CuvAntul zilei". Daci

intr-o zi

nu notai cuvAntul

in

caiet,

nu-l clutai in diclionar

_9i

nu-i inviqai definilia,

mai devreme sau mai

tirziu

^doamna

Granger tot afla, gi atunci,

toati siptlmAna

^{erau pe tablS} doud cuvinte, special pentru tine.

Doamna Granger avea treizeci de dicfonare ^{pe o} etajeri din spatele clasei. Dar lumina ochilor ei era un

dicfionar

enorm, care confinea toate cuvintele din lume, genul de carte pe care nu

pofi

s-o

duci

de

unul

singur. Imensul volum stitea singur pe o misu!5, in fala clasei, ca un altar.

Fiecare elev ^{care a} terminat _$coala

Primari

Lincoln

in ultimii

treizeci ^gi cinci de ani igi aduce aminte cd a stat

It--

lr)

Doamna Granger iubea dic;ionarul.

lAng5 masa aceea gi a auzit

refrenul

doamnei Granger:

,,Caut5 cuvAntul! De-aia existd dicgionarul."

Chiar gi inainte de inceperea anului gcolar, c6nd pen-

tru

Nick gi

prietenii lui

era

inci

vara de dinaintea clasei

a cincea, doamna Granger era ocupatS. Tofi

plrinfii noilor

elevi din clasa a cincea au

primit

o scrisoare de la ea.

Mama

lui

Nick a

citit

o parte din scrisoare cu voce tare in

timpul

cinei,

intr-o

seari de august.

in

orice casd trebuie sd existe un diclionar bun, pentru ca elevii sd-gifacdbine tema. Cunoagterea

regulilor ortografce, a regulilor gramaticale gi imbog d;irea vocabularului sunt esenfiale pentru elevi. Cunoa;terea limbii ajutd laformarea gdn- dirii logice, iqr clasa a cincea este cel mai bun moment pentru cafetele ^gi bdie;ii sd-Eiimbogd- feascd vocabularul.

Urma apoi lista dicfionarelor ^{pe care} doamna Granger le considera,,acceptabile pentru studiu".

Doamna Allen a zis:

-

^{M5 bucur ci ai o} profesoari care-qi ia meseria in serios.

Nick a

mormiit

ceva, voia s5-qi minAnce

liniptit

ham- burgerul. Dar pepenele de la desert nu a reugit

si-l

inve- seleasci cine gtie ce.