De la romantism la avan garda

MATEI CALINE,SCU

onceDrul modern

dA po ^ezie

De la romantism la avan garda

HUMANITAS

BUCURE$TI

Cuprins

Argument la o noui edi$e a

Conceptului nodem de poezie (zooz)

.

t

Preliminarii.

^rr

Sub semnul

liricului

^r5

Poezia ca expresie a

emoEiei.

²⁴

Poezie gi

imaginagie.

⁴⁹

inceputurile ,,poeziei pure": Edgar Allan

Poe

^6r

LumegilimbalinesteticaluiBaudelaire ...

⁶⁹

Poetica lui

Mallarm6.

⁸⁶

Originilepoeticiiantipoeticului... '.

^rot

Conceptul simbolist de

poezie.

'

.

_4o

Dupi simbolism: Modernism gi tradigie

inpoeticaluiEzraPoundgialuiT.S'Eliot.. ....'.

^r44

Poezie gi antipoezie: delaApollinaire lasuprarealism . . .

.

^r8o

Conceptul modern de poezie in literatura

romAni'

^{. . . .}

^.

²²⁷

Concluzii ...-..28,

Bibliografieselectivi ^....297

Indicedenume.. ...3o5

Sub

semnul liricului

Ceea ce

numim

azi ,,gen

liric",

^degi ilustrat in Antichitatea

gr ^eaci" (Alcman, S tesichoros, Alkaios, Sappho, Ibykos, Pindar etc.) si in cea

latini

(Vergiliu in Bucolice, Hora$u in Ode,

Ovi'

diu, apoi elegiacii), n-a ocupat decit un loc mai degrabi peri- feric

in

teoria literari a vremii. Despre lirism

in

genere, 9i in special

in

raporturile

lui

cu celelalte genuri,

mirturiile

sunt fragmentare gi foarte rare.l

Unii

cercetitori ^au socotit

ci

un text platonic formuleazi prima impirgire a poeziei in cele trei genuri, epic, liric si dra- matic, dar

in

ceea ce privegte recunoasterea de

citre

marele frlozof aexistengei autonome a lirismului, dubii ^{foarte serioase} apar. Textul la care ne referim este

urmitorul:

,,...cred

ci

acuma vezi limpede ceea ce nu-Ei puteam explica adineauri, _9i anume

ci

existi un prim fel de poezie gi de ficgiune

in

intre- gime imitativi care cuprinde, cum ai spus, tragedia;i comedia;

un al doilea fel in care faptele sunt raportate de poetul insugi

-

aga cum se intAmpli in ditirambi

-,

^si in sfrrgit un al treilea fel, alcituit din imbinarea celorlalte doui, gi folosit in ^{epopee gi} in

r. O grupare _9i analizi a lor in Hans Firber, Die Lyrih in d.er Kunst- theorie der Antihe, Neuer Filser-Verlag, Miinchen, t976. De asemenea

in studiul mai larg al Irenei Behrens, Die Lehre uon der Einteilung der Dichthunst, uornehmlich uom 16. bis ry. Jahrhund'erts: Studien zur Ge' schichte der poetischen Gattungen, Max Niemeyer Verlag, Halle/Saale, 1940.

16 MATEI CALINESCU

multe alte genuri..." ^(Platon, RepublicaIII,394,b, c.). S_a crezut ci. al doilea fel de poezie,,in caie poetul relateazi,ei insugi fap- tele, ar corespunde liricului.

Muit

mai normal ar

fi

insi si se observe

ci

Platon face in acest paragrafo distinctie intre modur dramatic (in intregime

imitativ)

_{9i1el narati,} (in c^reautorul povestesre, dar poate si dea uneori cuvAntul _si personajelor, _ca in epopee). Atribuind lui platon tricotomia g.rrurilo,

iir"r"r.

^_ cum arati. Irene Behre ns ^(op. cit., pp. ro_rr) _

ii

atribuim un mod de gXndire gi nigte preocupiri-striine epocii

lui.

O con_

fi1na1e a acestei opinii o constiiuie, intre altele, gi absenta liri_

cului in Poaicalui Aristotel, care recunoa{te, _ca si'platon, doar doui tipuri fundamentale de poezie: cea'dramaricl (activi) si cea epici (in care poetul povestegte acgiunea); faptul

.i

urr.ori personajele insesi vorbesc

in

epici

i

se pare lui Aristotel mai pugin important, de vreme ce tot autorul raporteazd,cuvintele lor. inreles intr-o astfel de

lumini,

un faimos paragraf din ^poe- tica,

in

care s-a

vizut

o condamnare a lirismului,

capiti

un sens mult mai plauzibil decAt

in

unele interpretiri rnoderne.

Insigi invocarea exemplului lui Homer ne

indi.i

faptur ci filo- zoful ar_e in vedere poeziaepici: ,,Demn de laudi in atitea pri_

vinge, Homer mai trebuie liudat si pentru ci _ mai bine decAt orice alt p_oet

-

^{gtie care trebuie}

^si-ifie

rolul in economia ope_

rei. Poetul e dator si. vorbeasci cAt mai putin in ,rr.r-. proprir.r, pentru ci. nu asra face din el un imitator. Algi

",rrori ^,r,,

f".

dec6.t

si

se scoari. intruna pe ei la iveali; de imitat, nu

imiti

decdt putin si rar" $46o ^{a 6)1.}

Categoria liricului _{nici nu are, de} altfel, un nume consranr

pini

citre jumitatea secolului al

XWIIlea. in

Grecia crasici se folosea termenul rnelihos, pentru ca abiain epoca elenistici si inceapi sd. circule gi rermenul lyrihos. Latinii igi desemneazi

r. Aristotel, Poetica, studiu introductiv, rraducere si comentarii de

D.M. Pippidi, Editura Academiei, Bucure;ti, 196;.

CoNCEPTUL MODERN DE POEZIE ^t7 producgiile lirice, de

reguli,

prin carmina.

Din

Evul Mediu (Dante) gi

pini

in secolul al

XVIlea

(Muzio, Varchi) italienii utilizeazi canzoni, ca un termen cu valoare aProape generici

fly'archi vede in Pindar un autor de canzoni:,,Pindaro [. ^. .] negli inni suoi, che altro non sono che canzoni a modo nostro").l Francezii adopti ^cAftne, cu sensul de vers, cAntec, poem

(cf

Thomas Sdbiliet Art poitiquefrangoys, ^ri4S2).

in

Renagtere, in principalele limbi europene, notiunea de liric este exprimati prin termenul ^{de odd.,} dar

ffri

si poati fi vorba de o perfecti sinonimie. Clasicismul ^{francez al} veacului al

XVIIlea

nu cu- noa$te nici el un cuvint care si ^subsumeze toate varietigile de poezie

lirici:

^Boileau le descrie oarecum la intimplare, in CAn- tul ^al IIJea aJ.Artei poetice (16Z+).Idila, elegia, oda, sonetul etc.

sunt considerate ca _,,des petits ouvrages", a$a cum le vedea gi Bouhours3, nu

frri

a le asemui, paradoxal, cu epoPeea: ,,madri- gale, cintece, rondeluri, sonete [...J, ^{gi alte poeme care au} in mic invengia gi agrementele epopeii,

fir|

u' lectura lor si fie plicti- sitoare cum e aceea a unora dintre poemele noastre epice"4.

Dupi

cum observi Irene ^Behrens, termenul de

liric

desem-

nind

cel de-al treilea mare gen de poezie,

alituri

de drama-

tic

9i epic, incepe

si

circule abia

citre

jumitatea secolului

al XVIII-lea. Lirismul ^este

inci

^adeseori confundat cu oda, dar faptul ci, din ce in ce mai des, se utilizeazi _Pentru poezia entu- ziasmului ^(gi prin extensiune a sentimentului) epitetul de l;ricA joaci un rol important in stabilirea marii tricotomii moderne a genurilor literare. Oricum, ^pe misuri ce inaintim in secolul al XVIII-lea, tot mai numeroase devin referirile ^la liric, cum o

r. Citat in Behrens, p. 82.

z. Citate in Behrens, p. ro4.

3. Citat in Behrens, pp.14i-r44.

4. ,,.,.madrigaw, ^chansons, rondeaux, sonnets..., et autres podmes qui ont en petit I'invention et les agr6ments de l'€popee, sans que la lecture en soit ennuyeuse comme I'est celle de quelques-uns de nos podmes €piques."

I8

MATEI CALINESCU

atesti,

in

Franta, abatele Batteux (Les Beaux Arts riduits

i

^un

mtme principe, 1746)1, Marmontel (Eliments _d.e littnature, r7g7) etc.; obscurul abate Gossard dedici chiar o lucrare speciali poeziei lirice: Discours sur la poisie lyrique auec res modzles du genre (ry6t).

-

- Odati cu impunerea liricului ca gen distinct, devine posi_

bilS o

noui

situare a

lui in

ierarhia

tradilionali

"

g.rr,rrilor.

Diferitele varietiti de poezie lirici

- ori.,r* ,.

vor fi numit ele

-

ocupau in genere un loc marginal in raport cu celelalte genuri

care aveau de partea lor, intre altele, si avantajul dimensiunilor mai impuniroare,

fati

de cele mult mai reduse ale unei elegii, idile, ode et.. int.e acestea nu se intreyedea, _de altfel, vreo le!l_

turi

substangiali (poetica neoclasicl francezd.,..r-

,-"

p.rr-,r, remarca, le descoperea un singur element comun: fapiul

ci

sunt mici,,,des petits ouvrages"). Chiar si in Anglia, tara in care ia nastere preromantismul, diviziunile operate de poetica necla- sicI" sunt destul de rezistente, si abia crtre sfirgitul secolului al XWII-lea se intrezireste o schimbare _de orizont. cum remarci.

r. La Batteux, a cirui influengi. a fost destul de largi gi in afara Fran_

tei, gisim urmiroarea caracterizare a celor trei genuri (apud Behrens, p. 168): _,,Poezia epici are drept obiect si stArneasci -admiragii

prin

.r.-"..,

in cuprinsul _ei totul trebuie si tindi spre miraculor. ^poezia dramatici vrea si.duci pini la capit o acriune interesanti; prin urmare, in stilul ei totul trebuie si picteze activitatea. poezia lirici vrea si stxrneasci in noi prin simplul conracr al entuziasmului pasiunile care. o insufletesc;

prin urmare, ea trebuie si foloseasci toate trisiturile care pot si contu- reze o imagine puternici a entuziasmului;i siJ comunicei. (,,La poesie

€pique a pour objet d'exciter l'admiration; par cons6quent chez elle tout doit tendre au merveilleux. La ^poesie dramatique veur achever une acdon int6ressanre; par consdquent tout doit peindre l,activitd dans son sryle. La Podsie_lyrique veur exciter..r rrou, p". le simple contact de I'enthousiasme- les passions qu'elle 6prouv.; p", .orrrdquent elle doit employer tous les traits qui peuvenr peindre

6.a.-.rr,

lienrhousiasme et Ie communiquer").

coNcEPTUL MODERN DE POEZIE ¹⁹ un cercetitor: ,,...cea mai mare parte a discugiei despre liric e

o discugie a subspeciilor gi a ingredientelor lor, si foarte pugin

se spune despre liric ^ca Be["; ,...se observi ^o tendingi marcan-

ti

^{de a se} privi subspeciile liricului ca specii separate gi de a se

plasa primele

doui

genuri lirice

-

cel religios gi cel eroic

-

aproape de vdrful ierarhiei Poetice ^(la nivelul eposului _9i al tra- gediei), in timp ce producgiile lirice mai mici sunt situate aproa- pe de bazi (in ^{genere undeva} intre pastorali gi epigrami)".1

Odati cristalizati ^{ideea de gen} liric cu

trisituri

gi legi speci- fice, lucrurile ^se schimbi in

buni misuri,

^liricul reclamind

-

cel pugin teoretic

-

^{o tratare similari cu aceea de care se bucu-}

rau ,,genurile majore" in poetica clasici. Pe de

alti

parte, daci ginem seama de contextul istoric

-

^{e vorba de marile mutatii}

in sensibilitatea gi congtiinga europeani de-a lungul secolului al XVIII-lea

-

nu putem si nu recunoagtem ci prin insugi spe- cificul lui (acela de a exprima

frimintirile

intime, fluctuagiile sentimentale ale individului, entuziasmele gi doliile inimii) genul liric se afa, intr-un fel, intr-o pozigie favorizatl. Astfel ^incAt, frrivreo intentie precisi, desigur, dar in mod constant' numero- sii teoreticieni sentimentali ^gi preromantici, de la Shaftesbury in Anglia gi de la abatele Dubos in Franga (ale cirui Rifexions critiques sur la polsie et la peinture apar

in

_ryry) gi

pini

la Her- der sub indrumarea ciruia ia nagtere Sturm urud Drang-ul in Germania, ^poezia in ansamblul ei tinde

si

fie redusi la moti-

vele ei lirice (degi ele nu sunt caracterizate decit mai tArziu cu acest termen).

Nu

trebuie

si uitim

nici de progresele istoris- mului in ^aceasti perioadi, care sub influenla ^(de altfel tardivi)

a lui \/ico duc la un cult al primordialului, al originilor ^poetice ale culturii etc. si care, in cele din urmi, ^fac posibili viziunea

r. Norman Maclean, ,,FromAction to Image: Theories of the Lyric in the Eighteenth Century", in R.S. Crane (ed.), Critics and Criticism.

Ancient and Modern, The University of Chicago Press, Chicago, r9r2, P'4ro'

20 MATEI CALINESCU

unei popzii originare.ca _expresie spontani., naturali., _{a senti_}

mentului nezigpzuit de ragiunea universaliza",i _gi

;i;,;;i;;.

Poezia

-

^{pirere care devine} tot mai .ur.rrre pe misuri. _{ce ne} apropiem _de romantism

-

ilustreazi _un

mod,ir*ri.iip.rft.,

autonom _de cunoastere prelogici, imaginativi, mitopo.tjca al.

ci.rei resorturi profunde pot fi gisite in viaga emotivi a omului.

Se constituie, cu alte .u.,rirrt.] o hgicd a poeziei,

diferiti

de logica propriu-zisi, nu inferioare

irrii

"..rt.i".

Sunr cunoscute ideile.lui Vico cu privire la comunele origini

ale limbajului _{9i ale poeziei,} l" prio.iiat.a cronologici

"

pJl;i

asY'Pra.prozei, la polzie ca oforma mentis,corespunzAn

d

ftazei primitive _a dezvoltirii

orniui

9i traducAnd

; pr".;r;;;

noa$rere indisolubil _{legat de}

".iirrit"r."

imaginaiivi _{mitopoe_}

tici.

Ceea ce ne intereseazi. acum este doar aspectul estetic al multiplelor problemepe _{care le}

pu".

norofrrl italian, _{mai ales} in.carrea _a doua (,Della _Sapienza

po.ti.",) dn

La Scienza nuo_

uat..Trebuie _si. precizim, p.rr.ru

"

*it"

poribif.f"

.."f"rii, .;

nodunea viciani de ,,logica poerica..

.rt. _ult _ri l*gt;.e.

:: #::!

^?:-:

: p"*'".".,

prin,,togica poetici,.

Vi."

i"

i;;.,

qe rapr (pnntr_o

-.r,+:U),

^Iogica proprie sradiului

po.ri."J

umanititii, adici modul a.

"_9i

"o

U gii;

;i;;;**"

cunosdnrele o_m{

friligiv:

,,sapienza poetica,,'esre _ca o metafizici, din al

::':'i '::l:li':: d:'p'T1l:.p'de

_{o parte, ramurile} logicii, mo- rarer, economiei si

politicii,

toate poetice; pe de

"l"ai

p"rr.,

ramura fizicii po:tice, din care

",

Lr".1r"gt

1. cosmografia, apoi astronomia _etc.

in

,,sapienza poetica,. uo, fi

,ra"r.,

agadar, ali_

jI j: q.llemele bgLii po.ri..,

_{ei ir,}

.rfiiol. r.p;;.;;;d*

are mofarel poetice, economiei _poetice

.t.. comlntatorii

_mai

noi _ai lui Vico _scor in eviden;i

f;,ri.;"dj.ctivul,,poeri

_c,,,

atit

de frecvent folosit, este

perfecr,i"r"i;;;mitic..,

_{term€n pe}

r. Am folosit editia G.B. yico, _La Scienze nuoaa e Opere scehe, a

:"::-* ):.-t,

_{lortna, rg52.} Abbagnano, Unione Tipografico

-

^{Editrice Torinese,}

CONCEPTUL MODERN DE POEZIE ^2I

care atat limbalul antropologic,

cit

gi cel al filozofiei

culturii;i

al criticii ^{par a-l} fi adoptat definitiv in timpurile ^moderne. Dar

a identifica miticul ^{cu poeticul e} mult mai mult decit o simpli problemi de sinonimie: dincolo de ^aspectele pur terminolo- gice, dincolo de celelalte implicagii teoretice, o intreagi conc€p- gie despre esenfa insigi a poeticului ^se mirturisegte pe aceasti cale. De aceea, nu pe laturi antropologici, ci pe laturi estetici (la fel de importanti ^{ca gi} cealdti) ne intereseazi fuziunea intre

mitic

gi poetic

in

gAndirea

lui

Vico; ne vom indrepta, prin urmare, atengia spre ,,logica poeziei", pe care logica lui poetici o pr€supune gi o congine.

Faptul

ci o

astfel de abordare este

posibili

_9i fecundi rezulti, intre altele, din importanga acordati filozofului italian al istoriei de citre esteticienii moderni PreocuPafi de teoria poeticului.

inci

din partea istorici a Esteticii sale (r9oz), pen- tru a reveni mai apoi cu argumente, Benedetto Croce

ll

soco- tegte pe Vico drept adeviratul fondator al disciplinei autonome a esteticii prin concepgia sa asupra poeziei. Cum arati Croce in studiul siu _,,La poesia e il linguaggio in G.B. Vico"1, autorul Stiinyei noi a negat, in chip explicit ^gi implicit, doctrinele tra- ditionale ^ale poeziei ca (r) ornamentare;i transmisie a adevi-

rurilor

intelectuale; (z) obiect de

puri

plicere; (3) artificiu, exercigiu ingenios, dar in fond superfluu.

Aceasti adevirati risturnare de perspective presupune o

noui concepgie despre logica poeziei ca distincti de logica inte- lectuali, ^o definire a poeticului ca formi de recunoagtere auto- nomi. Pentru Vico, omul, inainte de a putea integra lumea in categorii intelectuale, o integreazi,

in

categorii emotiae: logica lui nu opereazi.cu ,,universale ragionale", ci'cu ,,universale fan- tastice"; limba lui nu utilizeazi termeni proprii, ci metafore; vor- birea lui nu ^e prozi, ci vers. Un intreg mit romantic

-

^{pe careJ}

rezum| sugestiv versul eminescian: ,,...O ^{lume ce gi.ndea} in

22 MATEI CALINESCU

basme s,r vorbea in poezii"

-

^{isi are punctur de pornire} in scienza naoaA. Opus structural spiritului cattezian,Vico manifesti prin toate.ideile sale despre poezie un cult pentru fantezie,ingenui_

tate, intuitie concreti, care inseamni, la epoca _aceea, o ldevl_

rati revolugie intelectuali. De altfel,

-"r."

^sa originaritare n-a p^yrl. q ingeleasi si asimilari decAt mai tirziu,in-cepAnd de la sfrrsitul secolului al XWIIJea.

Logica poeziei pare a fi fost penffu Vico

un

fel de primum

rnouens intelectual, din care s-a niscut ideea mai largi, a unei logici poetico-mitice, bazd, a unei intregi

"rrtropologil ^isrorice.

Devenind insi. oforma mentis, o

*.rrtilir"re

animistic_mitici (nogiuni _ca mentalitate

primitivi,

magici", prelogici

;i "lt.i.

similare, folosite de unii sociologi _9i

"ritropologi

irod.rni, i;i

au originea in $tiinya noud), poeziadevine,

p. J.

^o

p"rr., *"i

mult, pe de alta, mai pugin dec|rt poeziain lng.l.sui obis,nuit;

mai mult, penffu cd. ea nu mai apare

."

o

formi

"

li-bayului, ci limbajul insusi, la originile sall, ,a si scrisul (..1

fig.ri"tiul

devin forme de manifestare-a poeticului; mai pugin,

pJrr,rrl.l

poezia se infttigeazi, ca un fenomen circumscris istoiic, ca un fel de cauzi

primi,

care se pierde in efectele ei.

In atmosfera intelectuali. in care a fost receptati., in prero_

mandsm si

in

romantism, infuenta

lui

Vico a contribuit la structurarea unui istorism latent, care depi;ea cu mult limitele gtiintei istorice ca atare,

tinind si

devini viziune si intuitie a

universalei diacronii.

Nu

trebuie

si

negrijim

insl f"ptui .i,

punAnd-o in ecuagie istorici., Vico impiitisea convingerea

ci

procesul creator poetic are o explicagi. emogiorr"li. pJo _astfel

de linie, teoriile lui se armoniziazd,.u _o intieagi. directie este_

tici

din veacul al

XVIIIlea,

pe care am mentiJnat_o sumar si

mai inainte. La un examen mai minugios, descoperim chiar, la alti teoreticieni literari, idei simirare cu acelea

ie lui vi.o,

de;i, probabil, de vreo infuengi directi nu poare fi vorba. E mai degrabi" un acelagi spirit al vremii,

."r.-ri

p,rrr. _{pecetea pe} scrieri concepute cu totul independen,

.r.r.i. d.

"lt.l..

CoNCEPTUL MODERN DE POEZIE 2i Astfel, in Anglia, o teorie a genezei emotive a limbajului gi 1r<rcziei se gisegte

in

scrierea

lui

Thomas Blackwell, Enquiry ittto the Life arcd Writings of Homer, care se bucuri de risp6"n- rlire mai ales in cercurile intelectuale scotiene, de la Aberdeen

;i

^din Edinburgh, gi exerciti o

certi

influenqi (de exemplu,

iriLrpra lui Hugh Blair,

in

Critical Dissertdtion on the Poems

of

( )ssian, ry@).Despre originile ^{emotive ale artei} discuti ^gi _John llrown, ^a

cirui

Disertayie despre poezie gi muzicir a avut un larg risunet in epoci,

dupi

cum rezulti gi din faptul

ci

a fost irnediat tradusi in germani (tZ6g) gi in italiani ^(tZZr).

Adevirata ,,poezie a

inimii"

(cum

califici

Blair poemele ossianice) apare nu numai ^ca o

indepirtati

origine, dar _9i ca un ideal, pe care poelii contemporani ar trebui si ^se striduiasci si-l regiseasci. Sensibilitate, limbaj spontan emotiv' efuziune, pasiune devin, cu alte cuvinte, ^{norme ale}

stirii

poetice _9i ale poeziei in genere, care incepe si se confunde cu lirismul.

r. Titlul complet, A Dissertation on the Rise, Union, and Pou''er, the Progressions, SEarations and Corruptions of Poetry and Music, L. Davis 8c C. Reymers, London, 1763.